Investigarea tulburarilor functiei respiratorii

1.Determinarea volumelor si capacitatilor respiratorii statice cu spirometrul umed – tehnica, calcul

spirogramei, valori normale
2.Determinarea debitelor ventilatorii maxime cu spirometrul uscat – tehnica, debite si indici, valori
normale
3.Modificarile volumelor si capacitatilor statice – cauze, disfunctii ventilatorii
4.Modificarile debitelor ventilatorii maxime – cauze, disfunctii ventilatorii
5.Teste de bronhomotricitate- tehnica, valori normale, variatii patologice
6.Analiza difuziei gazelor- tehnica, valori normale, variatii patologice
7.Analiza gazelor sangvine- tehnica, valori normale, variatii patologice, tipuri de insuficienta
respiratorie

Controlul ventilatiei si diagnosticul disfunctiilor ventilatorii

Respiratia= procesul care asigura O2 necesar arderilor tisularesi se elimina CO2 rezultat
Sistemul respirator
● plamani
● SNC
● cutia toracica+ diafragm+ m intercosali
● circulatia pulmonara
Mecanismul respiratiei:
Inspir ⇒ marirea de vol a cutiei toracice ⇒ contractia muschilor insp
Expir ⇒ miscarea in vol a cutiei toracice ⇒ relaxarea muschilor inspiratori + retractia elastica a
tesutului pulmonar (care a fost intins in insp)
Etape:
1. Etapa alveolo-capilara
2. Etapa circulatorie
3. Etapa tisulara

1.Etapa alveolo-capilara
Depinde de:
-compozitia si presiunea aerului atmosferic
-ventilatia normala (aport suficient de oxigen)
-integritatea morfo-functionala alveolo-capilara
-perfuzia capilaro-alveolara normala

2.Etapa circulatorie
Depinde de:
-debitul cardiac normal
-volumul masei sangvine circulante
-cantitatea si calitatea hemoglobinei

3.Etapa tisulara:
Depinde de:
-starea normala a endoteliului capilar
-presiunea si debitul de irigatie capilara corespunzator necesitatilor tisulare
-integritatea functionala a enzimelor respiratorii
Afectarea uneia dintre aceste etape nu va duce neaparat la o insufucienta in aprovizionarea cu O2 a
tesuturilor, datorita fenomenelor adaptative ale celorlalte etape

Dinsfunctii respiratorii:
tulburarea functiei ventilatorii
tulburarea schibului de gaze
⇒ explorarea functiei respiratorii
● teste care explorează functia ventilatorie a plamanului si cutiei toracice
● teste care exploreaza schimbul de gaze

Investigarea ventilatiei pulmonare

ventilatia pulmonara= procesul prin care se asigura reimprospatarea permanenta a aerului
alveolar (ventilarea alveolara) prin mobilizarea unui vol de aer atmosferic ce contine mult O2
fara CO2 si eliminarea la ext a aerului alveolar care are continu scăzut de O2 si crescut in CO2

1. Det vol si capacităților pulmonare statice

2. Det vol pulmonare dinamice si a debitelor ventilatorii maxime
3. Teste bronhomotricitate

Inf obtinute⇒ date cantitative⇒ in ceea ce priveste evolutia afectiunilor pulmonare cat si a
tratamentelor utilizate
Afectiuni pulmonare ⇒ det tulburari ventilatorii specifice

Clasificare (in functie de tulburarile ventilatorii specifice)

● restrictive ⇒afectata cap de INSPIRATIE
● obstructive⇒ afectata cap de a EXPIRA
Masurarea gazelor ⇒ esentila pt evaluarea severitatii insuf respiratorie si stabilirea terapiei

1.Det vol si cap pulmonare statice

❏ capatitatea vitala (CV)
❏ capacitatea inspiratorie (CI)
❏ capacitatea reziduala
functionala (CRF)
❏ capacitatea pulmonara totala
(CPT)
❏ volumul rezidual (VR)
CV = VC + VIR + VER
VC=vol curent
VIR=vol ins de rezerva
VER=vol exp de rezerva
masurare:
● medota spirometrica
● metoda pneumotahografica
● metoda dilutiei gazelor
● metoda plasmografica
● metode radiologica (CT)

Metoda spirometrice/spirografica:
masoara ⇒ CV (vc+vir+ver)
spirografele:
● umed ⇒ copot cilindric scufundat intr-un recipient cu apa
● uscat
masoara CV numai expiratie max si fortata
expiratia deplaseaza un cilidru metalic care este solidar cu penita inregistartorie
miscarea cilidrului pune in functie mecanismul de deplasare a hartiei pe care penita inscrie un
traseu

Spirograful umed:
Tehnica:
pacient conectat la aprat printr-o piesa bucala
pisca bucala comunica cu clopotul prin 2 tuburi cu aer
pacientul inspira si expira din vol de aer din clopot
pe calea expiratorie se alfa un recipient care retine CO2 din aerului expirat impiedicand astfel
acumularea sa in aerul care va fi inspirat
clopotul este legat de o contra greutate printr-un fir metalic trecut peste un scripete
o penita solidara cu contragreutatea inscrie miscarile clopotului pe cinlindrul unui kimograf a carui
viteza este reglabila
Spirograful de tip uscat:
pacientul trebuie sa inspire profund
se introduce in gura piesa bucala (nasul poate fi pensat sau liber) si sa tina respiratia 6 secunde
pacientul executa un inspir puternic (maxim) urmat de un expir cat mai complet si mai rapid (expiratie
maxima si fortata) obtinandu-se astfel capacitatea vitala fortata (CVF, forced capacity, FVC)
pentru obtinerea unor valori maxime si reproductibilile sunt necesare cate trei inregistrate pentru
fiecare test

A.Det CV:
def: volumul maxim de aer ce poate fi mobilizat intr-o singura miscare ventilatorie (inspir + expir
maxim)
determinare: metoda spirografica – spirograful uscat

B.Det volumului curent (VC), vol inspirator de rezerva (VIR), vol expirator de rezerve (VER)
se poate efectua pe traseul CV obtinut doar prin metoda spirografica umeda
conditia: inregistrarea CV sa fie precedata de inscrierea mai multor cicluri ventilatorii de repaus
● VC
def: volumul mobilizat in timpul unei ventilatii de repaus
se masoara ca valoare medie a minimum 6 cicluri ventilatorii
● VER
def: volumul ce mai poate fi eliminat printr-un expir maxim dupa un expir de repaus
se masoara intre linia ce aproximeaza cel mai bine nivelul de sfarsit de expiratie spontana si
punctul maxim
● VIR
 def: volumul ce patrunde in plaman in cursul unui inspir maxim dupa un inspir de repaus
se masoara intre linia care aproximeaza cel mai bine nivelul de sfarsit de inspiratie spontana si
punctul maxim

C.Det cap reziduale functionale (CRF)

CRF= VER+ VR
prin metoda dilutiei gazelor sau prin pletismografie corporala

D.Det cap pulmonare totale (CPT)

CPT= CV+ VR

3.Modificarile volumelor si capacitatilor statice – cauze, disfunctii ventilatorii

Modificari patologice:
vol nomale variaza ⇒ inaltime, varsta, sex

1.Cap vitala (CV)

↓ ⇒ disfunctia ventilatorie de tip restrictiv
Scadere:
● usoara: 60-70% din valoarea teoretica
● scadere moderata: 40-59%
● scadere severa: <40%
Cauze:
❏ Factori ce limiteaza expansiune toracelui
● tulburari neuromusculare prin perturbarea functiei centrilor respiratorii
(hemoragie cerebrala, traumatism cranian, intox cu barbiturice)
● tulburarea neuronului motor centreal sau periferic (poliomielita)sau prin blocarea
transmiterii impulsului la efectorul muscular (miastenia gravis)
● tulburările mecanicii toracice (deformari osoase, cifoscolioza, fracturi costale,
obezitate, procese intraabdominale care limiteaza excursiile diafragmului – ascita,
tumora abdominala, penumoperitoneu)
❏ Factori ce limiteaza expansiunea plamanilor
● procese pleurale (revarsate, pneumotorax, simfize)
● procese cardio-pericardice (dilatatia inimii, pericardite)
● cresterea rezistentei elastice pulmonare (fibroza, staza)
 ● suprimare de parenchim pulmonar functional prin leziuni destrcutive (TBC),
procese pulmonare exudative (pneumonii), rezectii de parenchim (exereze
pulmonare)

2.Volumul rezidual (VR)

cresterea semnifica hiperinflatia pumonara = umplerea excesiva cu aer a spatiilor alveolare
hiperinflatia:
● stenoza intrinseca a cailor aerine
ingustarea cailor prin edem si infiltratia mucoasei
secretii sau spasm al musclulaturii netede bronsice
● scaderea reculului elastic pulmonare
prin ruperea peretilor alveolari ⇒ emfizem pulmonar primitiv atrofic
↑ caract disfunctiei ventilatorie de tip obstructiv

3.Capacitate reziduala functionala (CRF)

CRF=VER+VR
cresterea CRF ⇒ insoteste cresterea VR ⇒ acelasi mecanism de producere
traducere alterarea echilibrului dintre forta care tinde sa dilateze cutia toracica si cea care tinde sa
micsoreze vol pumonar (reculul elastic)
ex: fibroze pulmonare fiduze, boli cardiace cu staza pulmonara

4.Capacitatea pulmonara totala (CPT):

⇒ sindrom restrictiv
apare in aceleasi conditii clinice care conduc la scaderea cv care insotesc disfunctiile ventilatorii
obstructive
creșterea pe baza VR insoteste disfunctiile ventilatorii obstructive: BPOC si astm bronsic ⇒
semnifica hiperinflatia pulmonara

2..Det vol pulmonare dinamice si a debitelor ventilatorii maxime

● tehnici de inregistrare
● modif debitelor pulmonare in conditii patologice

Tehnici de inregistrare:
curba flux-volum ⇒ expiratia maxima si fortata poate fi inregistrata cu expirograma
expirograma fortata ⇒ inscrie vol expirat in functie de timp
se inregistreaza cu ajutorul spirografului sau cu ajutorul pneumotahografului cu integrator de vol
cu ajutorul expirogramei maxime:
● VEMS, FEV1
● debitul expirator fortat 25% (forced expiratory flow,FEF25%)
● debitul expirator fortat 75% (FEF75%)
● debitul expirator fortat 25-75% (FE25-75%)

A.VEMS
=volumul expirator maxim pe sec
=vol maxim de aer expulzat din plamani in prima secunda a expiratiei rapide, fortate si maxime,
realizata in urma unei inspiratii maxime
VEMS masurat la
● 2 sec ⇒ FEV2
● 3 sec ⇒ FEV3
se recomanda la tineri pt surprinderea cu mai multa sensibilitate a proceselor obstructive ale cailor
aerifere periferice in stadiul initial al BPOC
masurarea pe spirograma a VEMS se face prin raportarea din punctul ce marcheaza inceputul
expirului si proiectarea pe axa lunga⇒ punctul care corespunde primei secunde a expirului
maxime si se exprima in litri (FEV1)
B.Debitul expirator fortat 25%(Forced expiratory flow, FEF25%) =volumul de aer expirat fortat
reprezentand 25% din capacitatea vitala fortata
C.Debitul expirator fortat 75%(Forced expiratory flow, FEF75%)=volumul de aer expirat fortat
reprezentand 75% din capacitatea vitala fortata
D.Debitul expirator fortat 25-75% (Forced expiratory flow, FEF25%)=volumul de aer expirat
fortat in perioada de mijloc a testului de inregistrare a capacitatii vitale fortate

4..Modificarile debitelor pulmonare in conditii patologice:

A.VEMS
ingustarea cailor aerifere ⇒ det cresterea rezistentei la flux ⇒ rezistenta creste invers prop cu sup
de sectiune a conductelor
diminuarea presiunii motrice ⇒ det expulzia aerului din spatiile alveolare (ruptura peretilor
alveolari =emfizem)
scăderea volumelor pulmonare statice= aceleasi mecanisme de producere ce diminua CV
VEMS depunde de marimea CV ⇒ in conditii patologice ⇒ VEMS scade paralel cu CV ceea ce
explica valoriile normale ale indicelui de permeabilitate bronsica
desi VEMS poate scadea si independent de cv
B.Indicele Tiffeneau (de permeabilitate bronsica)
FEV1/FVC
VEMSx100/CV
evidentiaza tulburarile obstructive ale ventilatiei ⇒ scade ⇒ semnifica incetinirea fluxului de aer
⇒ OBSTRUCTIE
VEMS/CV in limite normale caract tulburarile restrictive de ventilatie
C.Bucla volum-debit
inregistrarea debitului respirator si al vol in inspir si expir fortat
initial ⇒ debitele, vol =0
odata cu inceputul testului ⇒ inspir fortat ⇒ se ajunge la un vf ⇒ varful debitului expirator PEF =
se masoara pe baza aerului expirat din caile aerine sup (trahee, bronsii) ⇒ curba incepe sa coboare
pe masura ce tot mai mult aer este expirat
dupa ce se expira 25% din totalul de aer expirat (din CVF) se inscrie parametrul FEF25%
la jumatatea curbei ⇒ FEF50%
FEF75%
debitul cuprins intre FEF25% si FEF75%
⇒ primul parametru afectat de cele mai
multe afectiuni pulmonare
punctul coresp VEMS ⇒ FEV1
cand pacientul a expirat fortat si total tot
aerul inspirat ⇒ se inregistreaza cap vitala
fortata FVC
bucla concava ⇒ obstructie bronsica

5.Teste de bronhomotricitate: tehnica, valori normale, variatii patologice

cea mai frecventa cauza de tulb a functiei resp → ingustarea cailor aeriene
un mecanism de producere → contractia spastica a musc netede bronsice
in AB, BPOC
alte cauza: viroze respiratorii, rinita alergica

Teste de bronhomotricitate:
● bronhoconstrictoare sau de provocare
● bronhodilatatoare

Teste de bronhoconstrictie sau de provocare

-se det VEMS initial si VEMS/CV pt a evita riscul de adm un bronhoconstrictor fara risc, astfel
VEMS intial >80% din valorea teoretică pt individul testat, iar VEMS/CV sa fie mai mare de 70%
(VEMS intial pt a vedea daca e vreun sdr obstructiv, VEMS scade prin ingustarea cailor aerifere)
(VEMS/CV pt a vedea daca e vreun srd restrictiv, daca raportul e normal e sdr restrictiv avand in
vedere ca VEMS depinde ca valoare absoluta de marimea CV, deci vor scadea paralel)
realizam TESTUL DE ALERGEN
=consta in administrare sub forma de aerosoli a unor alergeni (praf, polen) depistati prin reactii
tegumentare
-aparitia unui spasm ⇒ se va obsv obiecti prin scaderea VEMS ↓ ⇒ confirma sensibilizarea la acest
alergen
testul este UTIL pt depistarea alergenului si demonstrarea etiologiei alergice a unui astm si urmarirea
trat desensibilizat
Rezultatele pot fi modificate de:
 ● conditia fiziologica a sub in momentul testarii ⇒ testarea se face in acelasi moment al zilei
pt a evita influenta variatiilor cicardiene ale tonuslui bronhomotor
● starea fiziopatologica ⇒ raspunsul este mai puternic daca testul a fost realizat dupa o criza
de astm, o infectie sau o viroza, trebuie facut dupa 6 saptamani de la infectie
● adm ant de bronhodil
● gradul obstructiei initiale

Teste de bronhodilatatoare
in scop diagnostic pt a pune in evidenta originea spastica a obstructiei bronsice gasite la un bolnav
( argument imp in diagnosticul de astm bronsic), sau participiarea spasmului musculaturii bronsice la
ingustarea conductelor aeriene
in scop terapeutic pt evalua eficacitatea terpaiei
TESTUL CU DERIVATI AI ADRENALINEI
-det VEMS
-adm aerosoli cu derivati ai A
-asteptam 15 min
-det VEMS
-daca creste cu 20% decat VEMSi atunci proba este pozitiva ⇒ indica necesitatea trat cu
bronhodil
TESTUL CU ADRENALINA
se aplica in cazurile in care VEMSi este scazus sub 1200 ml
adica in diagnosticul: AB, bronsita cronica sau pt a se aprecia in ce masura tulburarea obstructiva este
sau nu reversibila + diagnosticul unor componente bronhospastice din unele afectiuni cum ar fi
emfizemul

6.Analiza difuziei gazelor- tehnica, valori normale, variatii patologice

prin membrana aleveolo-capilara este studiata prin capacitatea de difuzie la niv pulmonar a
monoxidului de carbon (DLCO)
Tehnica:
-o mica cantitate de monoxid este inhalata intr-o singura respiratie care dureaza 10s
-CO este diluat de aerul prezent in alveole si deasemenea este legat de Hb din eritrocitele prezente in
sist capilarelor pulmonare
DLCO
VN= 25ml/min/mHg

Modificari patologice: ↓
<80% din vn se produce in:
● ingrosarea membranei alveolare = fibroza pulmonara
● scaderea sup de difuziune= emfizem, boli vasc pulmonare
● scaderea preluarii CO de catre eritrocite= anemii, hemoragii

7.Analiza gazelor sangvine- tehnica, valori normale, variatii patologice, tipuri de insuficienta
respiratorie
● analiza PaO2
● analiza PaCO2
Necesare pt diagnosticul tipurilor de insuficienta respiratorie si permit aprecierea randamentului si
eficientei functiei resp
Analiza PaO2:
prin metode fizice bazate pe principiul variatiilor de culoare a sangelui examinat in lumina rosie si in
infrarosu
metoda folosita ⇒ OXIMETRIA
=se baseaza pe prop Hb de absorbi lumina din sectorul rosu al spectrului de cateva ori mai mult decat
oxihb
Vn a saturatiei= >95%

Analiza PaCO2:
se face prin det sa in sangele arterial printr-o metoda indirecta care utilizeaza ph-ul dupa formula
Henderson-Hasselbach
PaCO2=35-45% mmHg
PaCO2+ PaO2 depind de buna desfășurare a ventilatei pulmonare
In conditii patologice:
● hipoxemie+ normocapnie ⇒ IR partiala /de tip 1
● hipoxemie+ hipercapnie ⇒ IR globala /de tip 2

Cauze de hipoxemie:
● hipoventilatie
● tulburari V/Q
● tulb de difuziune
● suntul dr-stg

Cauze de hipercapnie:
● hipoventilatie
● inegalitate V/Q

Bolnavii (caverne TBC, bronsiectazii mari, pneumotorax terapeutic) ⇒ teste suplimentare

bronhografia+ bronhoscopia pt a aprecia gradul de alterare a functiei