6.

Inflamatia acuta si cronica

stimulii lezionali pot produce un raspuns vascular al tesutului conjunctiv numit “inflamatie”
❏ dilueaza
❏ distruge
❏ izoleaza
❏ initiaza apararea
forme: acute si cronice, granulomatoasa
Cauzele inflamatiei:
❏ infectii: bacteriene, virale
❏ reactii imune (de hipersensibilitate autoimune): paraziti, tuberculoza, lupus
❏ agenti fizici: traumatisme, radiatii, caldura, frig
❏ substante chimice: corozivi, toxine, bacteriene
❏ necroza tisulara: infarct

Inflamatia acuta
raspuns imediat si precoce la o leziune tisulara (fizica, chimica, microbiologica)
se caract prin exudarea de lichid si proteine plasmatice, precum si migrarea leucocitelor in țesuturi
exista 3 tipuri de modificari vasculare: vasculare, celulare, metabolice
I.Modificari vasculare:
➢ vasodilatatie
➢ cresterea permeabilitatii vasculare si edem
➢ migrarea leucocitelor (in principal PMN)
Semne cardinale:
● roseata (rubor)
● tumefiere (tumor)
● caldura (calor)
● durere (dolor)
● pierderea functiei (functio laesa)

Modificarile fluxului sanguin si ale calibrului vascular:

● Vasodilatatia:
scurta vasoconstrictie arteriolara urmata de vasodilatatie ⇒ produce caldura si roseata
deschiderea patului microvascular
cresterea presiunii intravasculare produce un transudat precoce (filtrat plasmatic sarac in proteine ) in
interstitiu (permeabilitatea vasculara inca nu este crescută), iar sângele in special globulelor rosii se
vor concentra si vor determina cresterea vascozitatii sanguine cu producerea stazei (o alta explicatie a
inrosirii a ariei inflamatorii)
 ● Cresterea permeabilității vasculare:
conduce la iesirea in spatiul interstitial a unui fluid bogat in proteine ⇒ transudatul este înlocuit
de exudat
creșterea presiunii osmotice interstitiale (extravasculare) contribuie la edem (apa si ioni)
⇒ acumulare lichidiana accentuata in spatiul extravascular ⇒ clinic, aceste modificari
vor det tumefierea sau umflarea zonei (tumor) ca si limitarea functionalitatii (functio
laesa)
la niv venulelor se produc rapid joncțiuni endoteliale (endothelial gaps) datorita actiunii mediatorilor
chimici:
❏ histamina
❏ bradikinina
❏ leukotriene
⇒ produc un raspuns scurt (15-30 min) ⇒ raspuns imediat tranzitoriu⇒ mecanismul consta in
contractia cel endoteliale si largirea spațiilor intercelulare (gaps)
numai venulele sunt implicate in acest proces ⇒ datorita densității mari de receptori pt mediatori la
acest nivel
❏ citokinele (TNF, IL-1) ⇒ induc retractia jonctiunilor celulelor endoteliale prin
reoganizarea citoscheletului (la 4-6 ore dupa leziune si dureaza 24 de ore sau mai mult) ⇒
raspuns intarziat de lunga durata
leziunile severe ⇒ distrugerea imediata si directa a cel endoteliale (necroza, detasare) ducand la
cresterea permeabilitatii pana cand sunt reparate (răspuns imediat prelungit) sau pot produce
distrugerea intarziata (leziune termica,UV) sau unele toxine bacteriene (raspuns intarziat prelungit)
❏ marginatia si aderarea leucocitelor la endoteliul pot distruge andoteliul prin activarea si
eliberarea de radicali liberi de O si enzime proteolitice (leziunea cel endoteliale dependenta de
leucocite)
❏ VEGF (mediator) produce cresterea transcitozei via vezicule intracelulare care calatoresc de
la suprafata luminala catre cea bazala a cel endoteliale
❏ neovascularizatia
⇒ toate aceste mecanisme se pot produce in raspuns la un agent lezional local

II.Modificari celulare:
Evenimente leucocitare:
Leucocitele părăsesc vasul prin următoarele evenimente:
● Marginație ,rostogolire si aderare
● Transmigrarea (diapedeza) ⇒ strabat endoteliul
● Chemotaxie și activare
In țesuturi, participă la:
● Fagocitoză și degranulare (eliberarea produsilor leucocitari)
● Leziuni tisulare induse de leucocite
enzimele distrugătoare pot fi eliberate in spațiul extracelular prin:
➢ degranularea prematura
➢ fagocitoza frustrata (fagocitul este incapabil sa ingurgiteze tinta)
➢ substante membranolitice (cristale de urati)
➢ ac leucocitara prelungita
Defecte ale functiei leucocitelor :
● defecte de adeziune
defecte ale LFA-1 si Mac-1 conduc la tulburari de adeziune (LAD-1)
absenta sialil-Lewis X si defectul epitopilor pt selectinele E si P (LAD-2)
● defectele chemotaxiei/fagocitozei
defecte de asambalre a microtubulilor conduce la tulburarea locomotiei si degranularii
lizozomale (Sindromul Chediak-Higashi)
● defecte ale functiei leucocitelor
defecte ale ac microbicide: deficienta de NADPH oxidaza care genereaza superoxid are ca
urmare tulburarea mecanismului de omorare dependent de oxigen (boala granulomatoasa
cronica)

Fazele inflamatiei acute:

1.Initierea
● stimulare (leziune) cu modificari in microcirculatie
● modificări structurale care conduc la extravazarea lichidelor
● migrarea leucocitelor
2.Amplificarea
● mediatori chimici (plasmatici si celulari) sunt activati si amplificati
3.Terminare
● inhibarea specifica sau disiparea mediatorilor

Mediatorii chimici:
❏ derivati din plasma
ajung in focarul inflamator prin procesul de exudare
complement, kinine, factori de coagulare
 multi sunt sub forma de precursori necesitand activare (clivare enzimatica)
❏ derivati celulari
preformati, depozitati in granulatii si eliberati ⇒ histamina (mastocite)
sau sinetizati cand este nevoie ⇒ prostaglandinele

Mediatori celulari preformati

AMINE VASOACTIVE
● HISTAMINA
det vasodilatie si contractia celulelor endoteliale venulare, lărgire jonctionala
eliberata de mastocite, bazofile, plachete in raspuns la leziune (traumatisme, caldura),reactii imune (Ig
E legate de receptorul FcR, anafilatoxine (C3a,C5a), citokine (IL-1,IL-8), neuropeptide, peptide
eliberatoare de histamina derivate din leucocite
● SEROTONINA
efecte vasodilatatorii similare cu ale histaminei
eliberata de plachete in procesul de agregare
leziuni endoteliale → agregarea plachetelor → eliberarea de SEROTONINA
COMPONENTE LIZOZOMALE
mediatori cel preformati sunt deja in celula in lizozomi
eliberarea lor duce la distrugeri de tesut, dar si de perete vascular se considera ca participa la cresterea
permeabilității vasculare
provenite din PMN si macrofage
● proteaze acide (active numai in lizozomi)
● proteaze neutre (elastaza si colagenaza) care distrug matricea extracelulara
neutralizate de anti-proteaza (din ser si celule) de exemplu alfa1-antitripsina care ajunge in focarul
inflamator odata cu exudatul si neutralizeaza proteazele

Mediatori celulari formati de novo:

Metabolitii acidului arachidonic (eicosanoizi)
● prostaglandinele si tromboxan : via calea ciclooxigenazelor, produc vasodilatatie si edem
prelungit, de asemenea protectia mucoasei gastrice
tromboxan= proagregant trombocitar
COX → este blocata de catre aspirina si AINS
● leukotriene(LT): via calea lipooxigenazei, sunt chemotaxine, vasoconstrictoare!, cresc
permeabilitatea vasculara si produc bronhospasm
● PAF (platelet activating factor): derivat din fosfolipide membranare, produc vasodilatatie,
cresterea adeziunii leucocitare (conformatia integrinelor),cresterea permeab vasc
⇒ produsi lipidici
● Citokinele: produse de cel care actioneaza ca mesaje pt alte cel, spunandu-le cum sa se
comporte
IL-1,TNF-alfa si beta, IFN-gamma ⇒ sunt imp in declansarea raspunsului inflamator
IFN-gamma atrag si activeaza macrofagele
local ⇒ cresterea expresiei moleculelor de adeziune, activare si agregare PMN, creste
infiltratului cu cel inflamatorii (neutrofile, macrofage)
sistemic⇒ leucocitoza (stimularea maduvei osoase), proteine de faza acuta, febra
● Oxidul nitric:
gaz, radicali liberi solubili cu atiune scurta
 produs de cel endoteliale, macrofage
det relaxarea muschilor vasculari netezi si vasodilatatie
omorarea microbilor de catre macrofage activate
se opune adeziunii, agregarii si degranularii plachetare

Mediatorii din plasma:

trec din sange (inactive) in focarul inflamator (se activeaza si devin proteaze)
● Proteaza plasmatice:
❏ sistemul de coagulare
❏ complementul
❏ kininele

Cascada coagularii (a proteazelor plasmatice)

-Factorul Hageman (factor XII)
-Colagenul, membrana bazală, plachetele activate→ transformă XII în XIIa (forma activă)
-In cele din urmă, fibrinogenul este transformat în fibrină
-Factor XIIa activează simultan sistemul fibrinolitic

Sistemul kininic:
conduce la formarea bradikininei prin clivarea precursorilor (HMWK)
-creste permeabilitate vasculară
-dilatarea arteriolară
-bronhoconstricție
-producerea durerii
-rapid inactivată (kininaze)

Sistemul complement:
-componentele C1-C9 sunt prezente în forma inactivă
-activate via căile clasică (C1) sau alternativă (C3) pentru a genera MAC =complexul major de atac ⇒
permite distrugerea bacteriilor prin perforarea membranei (C5 – C9)
In inflamația acută
-vasodilație, permeabilitate vasculară, degranularea mastocitelor (C3a, C5a)
-chemotaxia leucocitelor, crește aviditatea integrinelor (C5a)
-opsonina, creșterea fagocitozei (C3b, C3bi) C4b?
Plasminogenul este precursorul inactiv al plasminei, catalizatorul primar al degradării fibrinei
Plasminogenul este sintetizat în ficat
Evolutia inflamatiei acute⇒ scop :înlăturarea agentului patogen
Rezolutie completa: leziune tisulara minima, capacitate de regenerare ⇒ mai rar maj tesuturilor
nu sunt capabile de regenerare
Cicatrice (fibroza): in tesuturile incapabile de regenerare, depunere excesiva de fibrina si organizarea
in tesut fibros
Abcese: in infectii bacteriene sau fungice
organismul este incapabil sa indeparteze agentul patogen si de a repara tesutul ⇒ progresia spre
infamatia cronica

INFLAMATIA CRONICA:
infiltrat cu limfocite, macrofage, plasmocite (leucocite mononucleare)
distrugerea tesuturilor de către celule inflamatorii
incercari de a repara prin fibroza si angiogeneza (formarea de noi vase) mai intensa
⇒ atunci cand faza acuta nu se rezolva:
● leziunea persista sau infectia (ulcer, TBC)
● expunere prelungită la agenții toxici (siliciu= boala profesionala)
● status de boala autoimuna (artrita reumatoida, lupus eritematos )

Celule inflamatorii (sistemul fagocitelor mononuclare)

● Macrofagele
împrăștiate peste tot: microglia, cel Kupffer, histiocitele sinusurilor, macrofage alveolare
circula ca monocite si ajung la locul agresiunii (circula sub forma de monocite ajung in
tesuturi unde se aciveaza⇒ macrofage) in 24-48 ore si se transforma
sunt activate de catre citokine derivate din LT, endotoxine si alti produsi ai inflamatiei
● Limfocitele T si B :
 activate de antigen (via macrofage si cel dendritice =APC)
L activate ⇒ eliberarea de citokine care activeaza macrofagele ⇒ macrofagele elibereaza la
randul lor citokine care activează limfocite pana cand stimulul este înlăturat
● Plasmocitele :
limfocite B diferențiate terminal
produc ac
● Eonzinofile:
apar in ariile de infectie cu paraziti sau reactii alergice( mediate de IgE)

INFLAMATIA GRANULOMATOASA:
grupuri de macrofage activate de LT care ingurgiteaza si comoara corpurile străine nedigerabile
( micobacterii, H.capsulatum, dioxid de siliciu, material de sutura)
seamana cu cel scuamoase si sunt numite granuloame “epitelioide”

GANGLIONII LIMFATICI SI VASELE LIMFATICE:

limfaticele dreneaza tesuturile
fluxul crese in inflamatie
ag ajunge la ganglionul limfatic
toxinele, agentii infectiosi ajung la ggl
⇒ limfadenita, limfagita
de obicei sunt continute aici astfel apare bacteremia
apoi macrofagele rezidente in tesuturi ar trebui sa previna infectia extinsa

MANIFESTARI SISTEMICE:
● Leucocitoza:
cresterea nr total de globule albe
inf bacteriana ⇒ neutofile
inf parazitara ⇒ eonzinofile
inf virala ⇒ limfocitoza
● Proteinele de faza acuta
modificări in sinteza de proteine ale ficatului ⇒ sub actiunea citokinelor produse de
macrofagele activate/cel endoteliale/fibroblasti
scaderea raportului A/G ⇒ cresterea VSH
● Febra:
mediata de citokine (in special IL-1,IL-6,TNF) ⇒ reactie de faza acuta
efecte:
-crește mobilitatea leucocitelor
-crește fagocitoza
-crește proliferarea leucocitelor
-scade efectul endotoxinelor
-scade multiplicarea unor bacterii
Inflamatia in patologie sta la baza multor boli:
● bronsita acuta
● bronsita cronică
● gastrita cronica
● pancreatita cronica ⇒ insuficienta pancreatica
● boala inf a intestinului (IBD)
● artrita reumatoida
● ateroscleroza
● alzheimer