FIZIOPATOLOGIE

AMG - SEMESTRUL II
Dr. Ghigolea Adrian-Bogdan [MD, PhD]
Definitie
Fiziopatologia este ramura biologiei
(medicinei) care studiaza dereglarile
mecanismelor fiziologice ce cauzeaza,
rezulta din sau sunt asociate cu bolile.
Cuprins
1. Fiziopatologia reactiei inflamatorii
2. Fiziopatologia tulburarilor de termoreglare
3. Fiziopatologia aterosclerozei si a bolii coronariene
4. Fiziopatologia tulburarilor de tensiune arteriala
5. Fiziopatologia insuficientei cardiace
6. Fiziopatologia disfunctiilor ventilatorii
7. Fiziopatologia seriei eritrocitare (anemii, policitemii)
8. Fiziopatologia seriei leucocitare (maligne, non-maligne)
9. Fiziopatologia hemostazei
10. Fiziopatologia aparatului reno-urinar
11. Fiziopatologia afectiunilor tubului digestiv si ale glandelor anexe
12. Fiziopatologia metabolismului glucidelor
13. Fiziopatologia metabolismului lipidelor.
Fiziopatologia reactiei inflamtorii
Cursul 1.
Apararea organismului
Apararea nespecifica
1. Bariera epiteliala (fizica
si chimica)
2. Flora normala
(saprofita)
3. Expulzia agentului
strain (tuse, stranut,
voma, diaree)
Imunitatea nativa Imunitatea dobandita
1. Celulara: 1. Antigenele
• Fagocitele 2. Celulara:
• Limfocitele NK • Celulele prezentatoare
2. Umorala: de Ag: macrofagele,
• Origine celulara celulele dendritice
• Origine plasmatica • Celulele
imunocompetente:
limfocitele T si B
3. Umorala: citokine,
imunoglobuline
Apararea nespecifica – bariera epiteliala
Pielea
 Bariera fizica
 epiderma (epiteliu
pluristartificat keratinizat)
 temperatura scazuta
 Bariera chimica
 micromediul acid
 proteinele antibacteriene
Mucoasele (respiratorie, digestiva, urinara)
 Bariera fizica:
 mucoasa (epiteliu cu jonctiuni
stranse si cili)
 secretia de mucus si
expulzia (tuse, stranut)
 Bariera chimica
 secretia de factori
antimicrobieni (lizozim,
lactoferina, defensine,
colectine)
Factorii antimicrobieni (muco-cutanati)
1. Lizozim si lactoferina (saliva, lacrimi, lapte, mucus)
2. Defensinele = peptide secretate de epitelii
(respirator, digestiv, urinar) si de leucocite
3. Colectinele
 proteine ale surfactantului (alveolele pulmonare)
= lectine: leaga oligozaharidele din peretele bacterian si
activeaza complementul pe calea lectinei
4. pH-ul gastric acid (3 – 5)
Apararea nespecifica – flora normala
 Microorganismele saprofite, non-patogene
 Loalizare: piele, tractul intestinal si uro-genital

 Rol fiziologic protector (prevenirea colonizarii cu

agenti patogeni)
! Rol patologic – flora normala poate determina
infectii oportunistice la pacientii
munodeprimati
Imunitatea nativa celulara - fagocitele
 Leucocitele care au capacitatea de fagocitoza:
 Neutrofile:
 intervin precoce in reactia inflamatorie acuta
 Monocite / macrofage:
 intervin tardiv in inflamatia acuta
 predomina in inflamatia cronica
 Participa la reactia inflamatorie prin eliberarea de
mediatori celulari:
 preformati (din granulatiile citoplasmatice)
 nou formati (sintetizati de novo)
Imunitatea nativa celulara – limfocite NK
 Subset de limfocite care au capacitatea naturala de a
distruge:
 celulele proprii modificate
 celule tumorale
 celule infestate viral sau care contin agenti patogeni intracelulari
 celule care au fixat Ac din clasa IgG
 Responsabile de toxicitatea dependenta de Ac:
 fixarea IgG de pe celula tinta determina eliberare de:
 perforine (proteine-canal) ⇒ citoliza omotica
 granzime ⇒ apoptoza
Inflamatia
Este rezultatul activarii sistemului imun
ca raspuns la o gama variata de
stimuli diferiti.
Reactia inflamatorie
 Reactia de aparare a tesuturilor vii, vascularizate adiacente unei
zone de leziune sau de necroza tisulara
 Etiologie:
 Factori nespecifici
 biologici (bacterii, virusuri, paraziti, fungi)
 chimici (substante caustice, veninuri, cristale endogene)
 fizici (radiatii ionizante, temperaturi extreme, energia electrica)
 mecanici (incizii, traumatisme, corpi straini)
 Factori specifici (imunologici)
 reactiile de hipersensibilitate (HS)
 degranulare mastocitara (HS de tipul I)
 activarea complementului (HS de tipul II si III)
 eliberare de citokine de catre limfocitele T activate (HS de tipul IV)
 bolile autoimune
Reactia inflamatorie - clasificare
Inflamatia acuta
 Reactie de aparare
tranzitorie, din:
 procesele infectioase
 necrozele tisulare
(arsuri, infarct miocardic
acut, post traumatic, post
chirurgical)
Inflamatia cronica
 Proces patologic
persistent, din:
 afectiunile cardiovasculare
 afectiunile metabolice (DZ)
 afectini neurodegenerative
(b. Alzheimer)
 bolile neoplazice
 bolile reumatice cronice
 bolile autoimune
Inflamatia acuta
Inflamatia acuta - caracteristici
 Rol:
⇢ eliminarea agentului cauzator
⇢ prevenirea extinderii leziunilor la tesuturile vecine sanatoase (izolarea
ariei lezate) prin:
⇒ distrugerea microorganismelor patogene si/sau inhibitia multiplicarii lor
⇒ neutralizarea si eliminarea substantelor toxice
⇒ inlaturarea celulelor moarte si a detritusurilor celulare
⇒ creearea conditiilor pentru inceperea proceselor reparatorii
 Durata = zile ⇢ maxim 2 saptamani
 Predomina modificarile vasculare ⇢ exudat inflamator abundent
 Infiltrat celular inflamator bogat in neutrofile si macrofage
Inflamatia acuta - manifestari

Semne LOCALE (celsiene) Semne SISTEMICE

1. Calor - Reactia de faza acuta -

 Febra (pirogeni endogeni din
2. Rubor macrofage)
 Leucocitoza cu neutrofilie
3. Tumor  Cresterea VSH (Fbg
favorizeaza depunerea He in
4. Dolor fisicuri)
5. Functio laesa  Disproteinemie (↓ albumina,
↑ ⍺1- si ⍺2-globulinele)
Etapele inflamatiei acute

1. Eliberarea si/sau activarea mediatorilor inflamatiei

2. Reactia vasculara → exudatul inflamator
3. Reactia celulara → infiltratul celular inflamator
4. Procesele reparatorii
Etapa 1. Eliberarea si/sau activarea
mediatorilor inflamatiei
 Mediatorii chimici:
 De origine celulara
 preformati = histamina, fact. chemotactici, enzime lizozomale
 nou-formati = derivati ai ac. arahidonic, PAF, CK
 De origine plasmatica
 sistemul coagularii
 sistemul complementului
 sistemul kininelor

 Rol: declansarea si modularea raspunsului inflamator

Etapa 1. Mediatorii celulari
PREFORMATI
 Din mastocite si bazofile
 Histamina, cu rol de:
 vasodilatatie
 creterea permeabilitatii capilare
 contractia musculaturii netede
 Factorii chemotactici (NCF, ECF)
 Din fagocite = enzimele lizozomale
 Cu actiune directa:
 coalgenaza = liza colagenului
 elastaza = liza elastinei
 catepsilenele = liza proteoglicanilor din cartilaje
 Cu actiune indirecta: activarea sistemului complementului si a kininelor
Etapa 1. Mediatorii celulari nou-formati:
METABOLITII ACIDULUI ARAHIDONIC (ARA)

Leziune tisulara

Se activeaza fosfolipaza A2
liza membranelor celulare

Elibereaza ARA din fosfolipidele membranare

ARA este metabolizat la metaboliti activi

Rolul metabolitilor ARA
Calea de
Derivatul ARA Efectele in cadrul reactiei inflamatorii
metabolizare ARA
• Vasodilatatie
• ↑ permeabilitatea capilara
Prostagladinele • Contractia musculaturii netede bronsiolare si vasculare
(PG D2, E2, F2⍺) • Durere
Calea • Efect pirogen (PG E1 si E2 sunt mediatorii centrali ai reactiei
CICLOOXIGENAZEI febrile)
Tromboxanii • Vasoconstrictie
(TxA2) • Stimuleaza aderarea si agregarea trombocitara
Prostaciclinele • Vasodiltatie
(PG I2) • Inhiba aderarea si agregarea trombocitara
• Cresterea permeabilitatii capilare
Calea Leucotrienele • Efect chemotactic pentru macrofage (LT B4)
LIPOOXIGENAZEI (LT) • Contractia musculaturii netede bronsiolare ⇒ bronhospasm
(LT C4, D4, E4)
Etapa 1. Mediatorii celulari nou-formati:
FACTORUL DE AGREGARE PLACHETAR (PAF)

 Sintetizat din fosfolipidele membranare sub

actiunea fosfolipazei A2
 Actiuni:
 Efect chemotactic
 Vasoconstrictie

 Activarea trombocitelor

 Contractia musculaturii netede bronsiolare si intestinale

Etapa 1. Mediatorii celulari nou-formati:
CITOKINELE (CK)
 CK sunt polipeptide sintetizate si eliberate de:
macrofage, limfocite, fibroblasti, celule endoteliale
 Clasificare (> 100 cunoscute):
 Interleukine (IL)
 Proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-⍺)
 Antiinflamatorii (IL-4, IL-10, TGF-ß)
 Interferoni (IF)
 Chemokine
Etapa 1. Mediatorii celulari nou-formati:
CK proinflamatorii: IL-1, IL-6, TNF-⍺
 Produse de macrofagle activate
 Actiuni:
 Crescexpresia moleculelor de adeziune
 Declanseaza reactia de faza acuta, astfel:
 Hipotalamus → febra
 MRH → leucocitoza si neutrofilie
 Hepatacite → ↑ sinteza proteinelor de faza acuta
 Fibroblasti → proliferare si stimularea sintezei de colagen
Etapa 1. Mediatorii celulari nou-formati:
INTERFERONII (IFN)

 Citokine cu rol major in apararea antivirala a

orgnismului
 3 tipuri principale:
1. IFN-⍺ produsi de macrofage si de celulele infectate viral: rol de
crestere a sintezei de proteine antivirale de catre celulele
2. IFN-ß indemne vecine
3. IFN-γ produs de limfocite: rol de activare a macrofagelor
Etapa 1. Mediatorii plasmatici
SISTEMUL COMPLEMENTULUI
 Complex de proteine plasmatice activate in cascada
 Activare pe 3 cai: clasica, alterna, lectinica
 Rol in medierea reactiei inflamtorii prin:
 Anafilatoxine (C3a si C5a)
 vasodilatatie
 cresterea permeabilitatii capilare
 contractia musculaturii netede
 efect chemotactic (C5a)
 C3b = rol de opsonina
 C5b-9 (complexul de atac membranar) ⇒ citoliza osmotica a
celulelor tinta
Etapa 1. Mediatorii plasmatici
SISTEMUL KININELOR
 Bradikinina se formeaza dintr-un precursor
plasmatic inactiv = kininogen (sub actiunea
factorului Hageman – fXIIa)
 Actiuni:
 Vasodilatatie
 Cresterea permeabilitatii capilare
 Contractia musculaturii netede bronsiolare si intestinale
 Durere
Etapa 1. Mediatorii plasmatici
SISTEMUL COAGULARII-FIBRINOLIZEI

 Activarea coagularii are drept scop:

 oprireasangerarii la nivelul vaselor lezate
 crearea substratului pentru procesele reparatorii
Etapa 2. Reactia vasculara

 Are la baza 3 procese:

 Vasodilatatia
 Hiperpermeabilizarea vasculara
 Staza
 Rol = formarea exudatului inflamator:
1. Extravazarea de lichid ⇒ dilutia toxinelor si a
produsilor de catabolism
2. Extravazarea de proteine:
 Ig (Ac) ⇒ apararea locala
 Fibrinogen ⇒ favorizeaza afrontarea marginilor plagii
3. Transferul Ag la nivelul ganglionilor limfatici
Etapa 2. Reactia vasculara
VASODILATATIA

 Are loc sub actiunea histaminei, bradikininei,

anafilatoxinei si a prostaglandinelor
 Determina cresterea fluxului sangvin local
(hiperemie), responsabila de:
 Rubor (roseata)
 Calor (cresterea temperaturii locale)
Etapa 2. Reactia vasculara
HIPERPERMEABILIZAREA VASCULARA

 Consta in largirea jonctiunilor dintre celulele

endoteliale datorita contractiei celulelor musculare
periendoteliale
 Determina trecerea lichidului si proteinelor din vas
in interstitiu
⇒ formarea exudatului inflamator
(> 3g% proteine, D > 1015)
⇒ tumefiere locala [TUMOR]
Etapa 2. Reactia vasculara
MODIFICAREA VITEZEI SANGELUI

 Initial hiperemie urmata de staza, datorita:

 Cresterii
vascozitatii sangelui (hemoconcentratie)
 Formarea microtrombilor (stimularea aderarii si
agregarii trombociatare)
 Edemului local care comprima vasele

 Consecinte = hipoxie cerebrala

⇒ modificari metabolice si leziuni celulare
Etapa 2. Reactia vasculara
MODIFICARILE METABOLICE

1. Glicoliza anaeroba (scad rezervele de ATP si

acidoza lactica locala)
2. Alterarea repartitiei apei si ionilor determina:
 edem = acumularea apei in interstitiu
 transmineralizare = iesirea K din/intrarea Na in celula
3. Cresterea catabolismului proteic
 sub actiunea proteazelor in fagocite
Etapa 2. Reactia vasculara
ACUMULARE DE FACTORI ALGOGENI

 Acumularea de factori algogeni:

 BK

 PGE Durerea
 H+ [DOLOR]
 Edem
Etapa 3. Reactia celulara
INFILTRATUL CELULAR INFLAMATOR

 Etapele formarii infiltratului celular inflamator:

1. Migratia
2. Rostogolirea si aderarea leucocitelor la endoteliu
3. Migrarea, diapedeza si iesirea in interstitiu
4. Chemotaxia
5. Fagocitoza
Etapa 4. Inflamatia acuta
PROCESELE REPARATORII

1. Asanarea focarului inflamator (fagocitele activate)

2. Vindecarea prin regenerarea celulelor (doar in
tesuturile cu celule ce au capacitate de diviziune)
3. Vindecarea prin cicatrizare (are loc cand a fost
lezata stroma conjuntiva)
Etapa 4. Inflamatia acuta – procesele reparatorii
VINDECAREA PRIN CICATRIZARE

1. Activarea coagularii si formarea cheagului de

fibrina
2. Colonizarea trombului cu fibroblasti si capilare de
neoformatie
3. Formarea tesutului de granulatie ce substituie
progresiv deficitul de substanta de la baza spre
suprafata
4. Proliferarea fibroblastilor cu fibroza locala
Etapa 4. Vindecarea prin cicatrizare
CLASIFICARE

1. Cicatrizarea primara:
 in leziunile tisulare minime
 marginile plagii sunt afrontate (Ex. cicatrici chirurgicale)
2. Cicatrizarea secundara:
 in leziunile tisulare cu defect mare de substanta (ulcer,
abces)
 etapele cicatrizarii sunt aceleasi
 necesita o cantitate mai mare de tesut reparator si un timp
mai indelungat
Inflamatia cronica
Definitie (inflamatia cronica)
Procesul patologic caracterizat prin
coexistenta in diferite grade a inflamatiei
cu distructia tisulara si cu procesele
reparatorii.
Etiologie
1. Inflamatii cronice secundare inflamatiilor acute: cand
agentul patologic nu este distrus in totalitate prin reactia de
aparare
2. Inflamatii cronice primare:
 infectii cu microorganisme cu localizare intracelulara
(bacterii, fungi, paraziti)
 activarea excesiva a sistemului imun = cauza inflamatiei
cronice din bolile autoimune
 expunerea cronica la un agent lezional exogen sau
endogen: vascular – ateroscleroza, pulmonar – silicoza
 prezenta unui agent fizic iritativ (sutura, talc) ⇒ inflamatie
cronica granulomatoasa
Caracteristicile inflamatiei cronice
 Durata = saptamani ⇢ luni
 Modificarile vasculare sunt minime sau absente
 Infiltratul celular inflamator este bogat in mononucleare:
 macrofage (celula principala in inflamatia cronica)
 limfocite
 plasmocite
 Distructia tisulara este consecinta persistentei agentului lezional si a
atragerii celulelor inflamatorii
 Procesele inflamatorii sunt:
 Proliferarea tesutului conjunctiv cu fibroza importanta
 Angiogeneza locala
Patogeneza inflamatiei cronice
 Macrofagele detin rolul central in inflamatia cronica si
sunt activete prin:
 mecanism non-imun = infectios
 mecanism imun = citokine

 Intretinerea inflamatiei si productia de distructii tisulare

prin eliberarea de enzime lizozomale, specii reactive
de oxigen si azot, mediatori chimici si citokine
 Activarea proceselor reparatorii: fibroza, angiogeneza
si remodelare tisulara
Granulomul inflamator
 Este leziunea caracteristica inflamatiei cronice:
1. Miez:
a. Celule epiteloide
b. Celule gigante multinucleare (Langerhans): formate prin fuzionea
celulelor epiteloide in vederea fagocitarii de particule mari
2. Invelis extern de limfo-plasmocite
3. Capsula de fibroblasti
 Prototipul este granulomul tuberculos (prezinta central
necroza de cazeificare – leziunea specifica)