Departamenul III

Disciplina Fiziopatologie

FIZIOPATOLOGIE
BFKT anul I

CURS 1
FIZIOPATOLOGIA
REACȚIEI INFLAMATORII
2023
1
 CUPRINS
❑Definiție
❑Etiologie
❑Forme de INFLAMAȚIE
I. Inflamația ACUTĂ
▪ Definiție, etiologie, durată, rol
▪ Manifestări LOCALE și SISTEMICE
▪ Etape
▪ Vindecarea prin CICATRIZARE a unei PLĂGI CUTANATE
II. Inflamația CRONICĂ
▪ Definiție, etiologie, durată, rol
▪ Manifestări LOCALE și SISTEMICE
▪ Etape
2
 Reacția INFLAMATORIE
❑Definiţie: reacţia de APĂRARE a ţesuturilor VASCULARIZATE, adiacente unei
zone de LEZIUNE sau NECROZĂ TISULARĂ
❑Factorii de LEZIUNE/NECROZĂ tisulară reprezintă ETIOLOGIA (cauza) reacției
inflamatorii
 Factori NESPECIFICI = neimunologici
− Biologici → infecțioși (bacterii, virusuri, paraziți)
− Fizici → termici, electrici, radiații
− Chimici →substanțe caustice, cristale endogene (ex, acid uric în gută)
− Mecanici →traumatisme, incizii chirurgicale, corpi străini
Factori SPECIFICI = imunologici  răspunsul imun (RI) patologic
− Reacţia de HIPERSENSIBILIZATE (reacție de HS)
RI exagerat îndreptat împotriva unei structuri străine („non-self”)
− Boala AUTOIMUNĂ
 RI îndreptat împotriva structurilor proprii („self”) ale organismului 3
 I. INFLAMAȚIA ACUTĂ
❑Definiție: reacție de apărare TRANZITORIE a organismului declanșată de un
FACTOR LEZIONAL NESPECIFIC, cel mai frecvent:
o Infecții bacteriene ❑Fagocit = leucocit cu capacitate de
o Traumatisme fagocitoză:
o Necroze tisulare − Neutrofilele
o Intervenții chirurgicale − Monocitele (forma circulantă) care
❑ Durata  2 săptămâni devin Macrofage (forma tisulară)
❑ Roluri:
1. Localizarea și eliminarea factorului
lezional
2. Prevenirea extinderii leziunilor la
țesuturile vecine sănătoase
3. Crearea condițiilor pentru
procesele reparatorii
4
 I. INFLAMAȚIA ACUTĂ
❑Manifestări CLINICE
a) LOCALE = 5 Semne CARDINALE
 Calor → căldură
 Rubor → roșeață
 Tumor → edem
 Dolor → durere
 Functio laesa → pierderea funcției

5
 I. INFLAMAȚIA ACUTĂ
❑Manifestări CLINICE
b) SISTEMICE = Reacţia de FAZĂ ACUTĂ
NESPECIFICE:
• Febră ( 38C)
• Oboseală
• Inapetență (lipsa poftei de mâncare)

Pozitivarea TESTELOR GENERALE DE INFLAMAȚIE

 în INFLAMAȚIA ACUTĂ
• Leucograma:
− leucocitoză (creșterea nr. total de leucocite)
− neutrofilie (creșterea neutrofilelor)
• Creșterea VSH –ului
• Creșterea proteinei C reactive (PCR)
6
 I. INFLAMAȚIA ACUTĂ
❑Etape:
A. Eliberarea / activarea
MEDIATORILOR
INFLAMAȚIEI
Declanșarea REACȚIEI
INFLAMATORII
B. Reacția VASCULARĂ
Formarea EXUDATULUI
INFLAMATOR
C. Reacția CELULARĂ
Formarea INFILTRATUL
CELULAR INFLAMATOR
D. Procesele REPARATORII
7
 Etapa A: Eliberarea/activarea MEDIATORILOR INFLAMAȚIEI
❑Clasificarea MEDIATORILOR INFLAMAȚIEI
A) Mediatori de origine CELULARĂ
▪ Definiție − constituienți celulari eliberați de către LEUCOCITE:
− FAGOCITE: neutrofile + monocite (forma circulantă) / macrofage
(forma tisulară a monocitului)
− BAZOFILE (formă circulantă) / MASTOCITE (forma tisulară a monocitului)
▪ Clasificare:
Sinteză/stocare
Eliberare prin degranulare
în granule
a) Mediatori PREFORMAȚI (primari)
− Histamina
FAGOCITE
MASTOCIT b) Mediatori NOU-FORMAȚI (secundari)
− Metaboliții acidului arahidonic
− Citokinele proinflamatorii
Sinteză
Eliberare prin secreție extracelulară
„de novo”
8
 a) Mediatorii de origine CELULARĂ
Categorie Sursă Mediator Efecte
1. Amine Mastocite • Histamina (HYS) = ▪ Vasculare:
vasoactive mediator primar 1. Vasodilataţie pe arteriole și
preformat eliberat venule
prin degranulare 2. Creșterea permeabilității
capilare pentru:
− neutrofile
− proteine plasmatice (în
mod normal proteinele
plasmatice NU părăsesc
capilarul !)
2. Metaboliți Mastocite • Prostaglandina E2 ▪ Vasculare (similare HYS)
ai acidului Neutrofile (PGE2) = mediator ▪ Factor PIROGEN
arahidonic Macrofage secundar eliberat (declanșează febra)
prin secreție ▪ Factor ALGOGEN
extracelulară (declanșează durerea)
9
 a) Mediatorii de origine CELULARĂ
❑Metaboliții ACIDULUI ARAHIDONIC

❑ De reținut!
Au efect anti-inflamator:
1. Corticosteroizii prin inhibiția
Fosfolipazei A2 !
2. AINS prin inhibiția
Ciclooxigenazei !

AINS = antiinflamatoare
nesteroidice

10
 a) Mediatorii de origine CELULARĂ
Categorie Sursă Mediator Efecte
3. Citokine Macrofage Interleukina -1 − crește sinteza de PGE2
pro- (IL-1) − stimulează măduva osoasă
inflamatorii hematogenă (MOH) pentru a
produce leucocitoză și
neutrofilie
Interleukina -6 − crește sinteza hepatică a
(IL-6) proteinelor de fază acută
 proteina C reactivă și
fibrinogen
Factorul de − activează producția de colagen
necroză a fibroblastelor (celule ale
tumorală − țesutului conjunctiv) cu rol în
(TNF-) procesele reparatorii post-
inflamație  ȚESUT FIBROS 11
 Etapa A: Eliberarea/activarea MEDIATORILOR INFLAMAȚIEI
❑Clasificarea MEDIATORILOR INFLAMAȚIEI
B) Mediatori de origine PLASMATICĂ
▪ Definiție − constituenţi inactivi ai plasmei, sintetizați de FICAT (sursa majoră),
care se ACTIVEAZĂ doar în prezența unui factor lezional ce induce reacția
inflamatorie
▪ Clasificare:
o Sistemul COMPLEMENTULUI SERIC
o Sistemul COAGULĂRII SÂNGELUI

Factori nespecifici (neimunologici): biologici, fizici, chimici, termici

Factori specifici (imunologici): complexe anticorpi/antigene

Sinteză sub Reacție

Plasmă Activare
formă inactivă inflamatorie

12
 b) Mediatorii de origine PLASMATICĂ
1. Sistemului COMPLEMENTULUI SERIC Opsonizare

▪ Definiție: complex de fragmente proteice

Celula țintă
plasmatice, notate C1-C9
− difuzează din plasmă în țesuturi
− au funcții multiple în INFLAMAȚIE
1. Determină degranularea fagocitelor și Fagocit
mastocitelor cu eliberare de HYS
2. Au efect chemoatractant pentru neutrofile Citoliză osmotică
3. Determină opsonizarea („pregătirea”)
celulei țintă în vederea fagocitării
4. Determină citoliza osmotică a celulei țintă
printr-un por creat în membrana celulară
(pătrunderea lichidului extracelular
Complex de atac
determină distrugerea - liza celulei) membranar (C5b-C9)
de pe celula țintă 13
 b) Mediatorii de origine PLASMATICĂ
2. Sistemului COAGULĂRII SÂNGELUI
▪ Definiție: complex de proteice plasmatice cu rol în formarea cheagului de
fibrină
Leziunea PERETELUI VASCULAR

Activarea TROMBINEI (factor plasmatic al coagulării) –

enzimă care degradează FIBRINOGENUL în FIBRINĂ
Dop PLACHETAR
❑Rolurile FIBRINEI în reacția inflamatorie:
1. Oprirea spontană a hemoragiilor produse prin
leziunea vaselor mici Cheag de FIBRINĂ
2. Izolarea focarului inflamator prin formare de
microtrombi (dop plachetar + cheag fibrină)
3. Favorizarea proceselor reparatorii post-inflamație
(vindecarea) prin asigurarea suportului mecanic
necesar
14
 Etapa B: REACȚIA VASCULARĂ
Mediatorii INFLAMAȚIEI (HYS, PGE2) - determină

a) Vasodilataţie LOCALĂ b) Creșterea PERMEABILITĂȚII CAPILARE

− pe arteriole (precapilare)
− pe venule (postcapilare)
− reprezintă lărgirea joncţiunilor dintre
celulele endoteliale de la nivelul
peretelui capilarelor sangvine
− determină trecerea apei şi a proteinelor
(patologic !) din sângele capilar în
interstiţiu (în afara capilarului)

HIPEREMIE FORMAREA EXUDATULUI INFLAMATOR

(debitului / vitezei fluxului sanguin) ( 3 g% proteine) = EDEM INTERSTIȚIAL

RUBOR TUMOR
CALOR 15
 Etapa B: REACȚIA VASCULARĂ

Formarea EXUDATULUI INFLAMATOR

❑ Avantaje:
― diluția toxinelor și a produșilor de catabolism la nivelul focarului
inflamator
― extravazarea (transferul din plasmă în interstițiu) de:
o Fracțiuni ale complement seric și anticorpi → rol în apărare locală
o Fibrinogen → rol în formarea fibrinei care delimitează focarul
inflamator și favorizează vindecarea
o Enzime → rol în inactivarea mediatorilor inflamației și limitarea
reacției inflamatorii care favorizează vindecarea
❑ Dezavantaje:
― creșterea locală a vâscozității sângelui
―  drenajului limfatic cu diseminarea germenilor la
distanță, prin vasele limfatice (limfangită) către ganglionii
limfatici (limfadenită), în infecțiile SEVERE! 16
 Etapa B: REACȚIA VASCULARĂ
Vasodilatația Edemul Creșterea Formarea
prelungită local vâscozității sg. microtrombilor

STAZĂ SANGVINĂ ( vitezei sângelui)

a) Modificări HIPOXIE TISULARĂ

METABOLICE  Presiunii O2 la nivel
(glicoliza anaerobă) tisular

Acumulare de FACTORI ALGOGENI

Ex: Acid lactic (H+)

+ PGE2

+ Edem
local

DOLOR 17
 Etapa B: REACȚIA VASCULARĂ
Vasodilatația Edemul Creșterea Formarea
prelungită local vâscozității sg. microtrombilor

STAZĂ SANGVINĂ ( vitezei sângelui)

HIPOXIE TISULARĂ b) Leziuni

 Presiunii O2 la nivel ENDOTELIALE
tisular
Creșterea exagerată
a permeabilității
capilare

Edem local 

+ Durere

 Functio lesa
18
 Etapa C: REACȚIA CELULARĂ
❑Etape:
 
 Marginația leucocitelor (din centru
spre periferia venulei postcapilare) 

 Rostogolirea/aderarea leucocitelor 
la endoteliul peretelui venos
F
Diapedeza/migrarea în interstițiu A
G
▪ NE în primele 6-12 ore
O
▪ MO în următoarele 24-48 ore  C
I
 Chemotaxia = migrarea orientată T
O
spre focarul inflamator sub acțiunea
Z
factorilor chemotactici A

 Fagocitoza → Resturi celulare  FORMAREA infiltratului CELULAR

PUROI (leucocite + bacterii + lichide) INFLAMATOR (neutrofile + macrofage)19
 Etapa D: Procesele REPARATORII
❑ Definiție: totalitatea proceselor care determină AUTOLIMITAREA reacției
inflamatorii și VINDECAREA țesutului lezat DUPĂ îndepărtarea agentului
patogen și inactivarea mediatorilor inflamației
❑ Etape:
Asanarea FOCARULUI INFLAMATOR
− este realizată de MACROFAGE
− constă în:
o eliminarea resturilor tisulare
o producția factorilor de creștere
Vindecarea
a) Fără SECHELE = rezoluție− când:
o leziunile sunt limitate
o celulele AU capacitate de regenerare: epitelială, hepatică, osoasă
b) Prin CICATRIZARE = reparare − când:
o leziunile sunt extinse
o celulele NU au capacitatea de regenerare: neuron, fibră musculară 20
 Vindecarea prin CICATRIZARE a unei PLĂGI CUTANATE
❑Fazele VINDECĂRII
Faze Roluri
I. Hemostaza • Oprirea sângerării prin formarea cheagului
 durează 4-8 minute de fibrină
• Formarea crustei (deshidratarea exudatului
Cheag de generat de retracția cheagului de fibrină) cu
fibrină rol de barieră fizică care împiedică
contaminarea plăgii (NU se îndepărtează !)
II. Inflamația acută • Îndepărtarea agentului lezional
durează 4-6 zile • Inițierea proceselor reparatorii
III. Proliferarea • Formarea țesutului de granulație
durează 4-24 zile • Re-epitelizarea
• Formarea cicatricei
IV. Maturarea/Remodelarea • Depunere continuă de colagen la nivelul
 durează 21 zile-2 ani cicatricei
• Contracția cicatricei 21
 Faza III. Proliferarea – Etape

a) Formarea ȚESUTULUI DE GRANULAȚIE

− Presupune:
1. Colonizarea cheagului de fibrină cu:
o Macrofage
o Fibroblaste
o Capilare NOI (de neoformație),
sub acțiunea factorilor de creștere
secretați de macrofage
2. Formarea unei MATRICI
EXTRACELULARE PROVIZORII
= Țesut de GRANULAȚIE
Care înlocuiește TREPTAT cheagul de
fibrină de la BAZĂ spre SUPRAFAȚĂ!

22
 Faza III. Proliferarea – Etape

b) Re-EPITELIZAREA
− Presupune:
1. Proliferarea keratinocitelor (celulele
epiteliale ale epidermului) sub
acțiunea factorilor de creștere
secretați de macrofage
2. Acoperirea treptată a plăgii cu
epiteliu, dinspre MARGINI peste
ȚESUTUL DE GRANULAȚIE !
3. Îndepărtarea crustei, prin degradare
enzimatică, atunci când
re-epitelizarea este completă

23
 Faza III. Proliferarea – Etape
c) Cicatrizarea
− Presupune:
1. Proliferarea și activarea fibroblastelor cutanate,
sub acțiunea factorilor de creștere secretați de
macrofage
2. Sinteza de către fibroblaste a unei MATRICI
EXTRACELULARE DEFINITIVE
= Țesut FIBROS, bogat în colagen
Care înlocuiește TREPTAT țesut de granulație

24
 Faza IV. Maturarea/Remodelarea

CICATRICEA suferă un proces de:

o maturare prin secreția / depozitarea COLAGENULUI la nivelul
cicatricei, de către fibroblaste
o remodelare prin CONTRACȚIE, sub acțiunea miofibroblastelor
(fibroblaste cu capacitate de scurtare)

Contracție
CICATRICIALĂ
25
 Vindecarea prin CICATRIZARE a unei PLĂGI CUTANATE

Cicatrizare Cicatrizare
PRIMARĂ SECUNDARĂ
1. Apare în leziuni cu 1. Apare în leziuni cu defect
defect minim de mare de substanţă
2. Cicatrizarea necesită o
substanță
cantitate mai mare de
2. Marginile plăgii sunt ţesut fibros şi un timp mai
afrontate sau alipite îndelungat pentru formare
3. NU presupune 3. Presupune întodeauna
contracția cicatricei contracția cicatricei

26
 Cauzele VINDECĂRII ÎNTÂRZIATE a PLĂGII CUTANATE
1. Infecția
2. Retenția de corp străin
3. Fluxul sanguin deficitar
− Insuficiență venoasă (ulcer venos)
− Ischemie arterială (ulcer arterial)
− Imobilizare prelungită (ulcer de presiune)
4. Deprimarea reacției inflamatorii Ulcer venos Ulcer arterial
− Diabet zaharat
− Chimioterapia
− Corticoterapia
5. Malnutriția
▪ Deficitul de PROTEINE (malnutriție proteică)
▪ Deficitul de VITAMINE:
− Vitamina K (pentru coagulare) Piciorul diabetic Ulcer de presiune
− Vitamina C (pentru sinteza de colagen)
− Vitamina A (pentru re-epitelizare) O plagă care NU se vindecă se
numește ATONĂ ! 27
 CUPRINS
❑Definiție
❑Etiologie
❑Forme de INFLAMAȚIE
I. Inflamația ACUTĂ
▪ Definiție, etiologie, durată, rol
▪ Manifestări LOCALE și SISTEMICE
▪ Etape
▪ Vindecarea prin CICATRIZARE a unei PLĂGI CUTANATE
II. Inflamația CRONICĂ
▪ Definiție, etiologie, durată, rol
▪ Manifestări LOCALE și SISTEMICE
▪ Etape
28
 II. INFLAMAŢIA CRONICĂ
❑Definiție: proces PATOLOGIC PERSISTENT, care asociază în grade variabile:
1. Inflamația
2. Distrucția tisulară
3. Procesele reparatorii cu fibroză
extinsă (pierderea funcției)

❑Durata  2 săptămâni
❑ Rol:
▪ Mecanism PATOGENIC în:
o Bolile reumatismale cronice
o Afecțiunile cronice degenerative
o Afecțiunile metabolice
o Boala neoplazică
o Bolile autoimune
29
 II. INFLAMAŢIA CRONICĂ
❑Etiologie:
a) Inflamaţii SECUNDAR CRONICE
− Agentul etiologic NU a fost distrus în totalitate de reacţia inflamatorie acută
b) Inflamaţii PRIMAR CRONICE
 Persistența infecției cu MICROORGANISME localizate INTRACELULAR
− Ex, infecția cu bacilul Koch = infecția TBC
Activarea RĂSPUNSULUI IMUN PATOLOGIC
− Ex, reacții de HS, boli autoimune
Expunerea cronică la un AGENT LEZIONAL
− Exogen (din exteriorul organismului)
− Endogen (din interiorul organismului)
Prezența unui AGENT FIZIC IRITATIV
Granulom inflamator
− Material de sutură prin retenția de corp
− Corpi străini străin 30
 II. INFLAMAŢIA CRONICĂ

❑Manifestări LOCALE: minime/absente

❑Manifestări SISTEMICE
NESPECIFICE: subfebrilitate, oboseală,
inapetență, scădere în greutate, anemie !
 Sindrom biologic INFLAMATOR-ANEMIC

 Pozitivarea testelor GENERALE DE

INFLAMAȚIE
 Sindrom biologic INFLAMATOR CRONIC
NESPECIFIC care cuprinde CREȘTEREA
CONCOMITENTĂ a:
o Proteinei C reactive
o Fibrinogenului
o VSH-ului
31
 II. INFLAMAŢIA CRONICĂ
ETAPE Inflamația ACUTĂ Inflamația CRONICĂ
A. Activarea ▪ Tranzitorie ▪ Persistentă
mediatorilor
B. Reacția ▪ Predominantă ▪ Redusă/absentă
vasculară ▪ Exudat inflamator ▪ Exudat inflamator
abundent scăzut/absent
C. Reacția ▪ Infiltrat bogat în ▪ Infiltrat bogat în
celulară polinucleare mononucleare
− Neutrofile − Macrofage + Limfocite cu
− Mastocite formare de GRANULOAME
INFLAMATORII
D. Procese − Rezoluție sau ▪ Fibroză întinsă cu aderențe
reparatorii − Cicatrizare și hipertrofie cicatricială
32
32