Sunteți pe pagina 1din 113

FIZIOLOGIA

LEUCOCITELOR
= elementefiguratesanguinenucleate
= 4000-9000/mm
3
VARIAII ALE NUMRULUI DE LEUCOCITE
Leucocitoz(>10000/mm
3
)
- fiziologic: la sugari, gravide
- patologic: boli infecioasei inflamatorii
leucemie, tumori
Leucopenie(<4000/mm3)
- fiziologic: la vrstnici, n stri postinfecioase
- patologic:
b. infecioase(ex. febr tifoid, parotiditepid.)
afectarea mduvei hematogene (radiaii, medicamente, substane
toxice)
LEUCOCITELE
CLASIFICARE
granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile
agranulocite: monocite
limfocite
Formulaleucocitar
Adult Copil - 1 an
Segmentate neutrofile 52 - 74% 25 40%
eozinofile 0 - 4% 1 4%
bazofile 0 1% 0 - 1%
Limfocite 25 35% 50 70%
Monocite 4 9% 4 - 9%
LEUCOCITELE
FROTIUL SANGUIN
FIZIOLOGIA SERIEI GRANULOCITARE
Seria granulocitar:
precursori +
celule adulte granulocitare N, Eo i B
existente n:
MH
snge
esuturi.
HEMATOPOEZA
GRANULOPOIEZA
micorarea diametrului celular
modificare forma, structura nucleu
apariia de granulaii specifice
IL-4
Implica:
1.Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare
(GM-CSF)
= pp. produs de limfocite T, macrofage, celule endoteliale,
fibroblati
- stimuleaz creterea + diferenierea progenitorilor N, Eo
i Mo
2.Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF)
= polipeptid produs de macrofage, celule endoteliale,
fibroblati
- stimuleaz formarea de colonii de granulocite (N)
Reglarea granulocitopoiezei
Reglarea granulocitopoiezei
3.Interleukine
4. Hormoni:
- STH, TSH, h. tiroidieni, androgeni ef. stimulator
- ACTH, glucocorticosteroizii ef.inhibitor (Eo)
IL Surse Efecte
IL-3 Lf T stimuleaz producia de N i Eo
IL-4 Lf T stimuleaz producia de B
IL-5 Lf T stimuleaz producia de Eo
IL-6 Mo, N
Lf T
Stimuleaz granulopoieza
GRANULOCITELE NEUTROFILE
= 52-74%in formula leucocitara
=10-15 m
nucleu polilobat
citoplasm roz pal
granulaii N.
Neutrofile granule citoplasmatice
Tipul granulelor Proteine continute
Granule specifice (granule
secundare)
- lactoferrina
- cathelicidina
Granule azurofilice (granule
primare)
- mieloperoxidaze,
- bactericidal/permeability increasing protein (BPI),
- defensine si
- serine proteaze
- neutrophil elastaza,
- cathepsina G
Granule tertiare -cathepsina si
- gelatinaza
1. Etapa medular= 12-14 zile
2. Etapa sanguin = cteva ore
Neutrofile circulante = 1/2
Neutrofile marginale = celulele care
ader la endoteliul venular
3. Etapa tisular = 4-5 zile
- ncepe dup traversarea peretelui vascular
prin diapedez
- migreaz n zone de maxim expunere a
organismului cu mediul extern - mucoase
:
tract respirator
tract digestiv
tract urinar
piele
Cinetica granulocitelor neutrofile
3 etape:
Cinetica granulocitelor
Dupa ce parasesc maduva hematogena PMN-urile trec in
circulatie unde raman in medie 7 ore dupa care le intalnim in
tesuturi
In sange PMN-urile sunt distribuite aproximativ egal intre un
compartiment circulant si unul marginat Numararea leucocitelor
evidentiaza compartimentul circulant. Celulele marginate pot
intra in circulatie cand creste debitul circulator (efort, emotii,
administrare de epinefrina.
Intrarea PMN in tesuturi se face independent de prezentasau
absenta inflamatiei.
Neutrofilele activate participa la procesul inflamator ca fagocite
si celule secretorii ale caror produsi de secretie pot contribui la
mecanisme secundare ale distructiilor tisulare.

Functiile si proprietatile neutrofilelor


1) Marginatie
2) Diapedeza
3) Chemotaxie
4) Mobilitate
Blood Capillary
Proprietile
granulocitelor
Marginaia si rostogolirea= dispunerea de-a lungul pereilor
vaselor mici (venule postcapilare) i deplasarea lor prin
rostogolire.
Aderena= capacitatea de fixare la nivelul endoteliului
vascular; se realizeaz prin intermediul unor molecule
de adeziune exprimate att de leucocite, ct i de
celulele endoteliale(integrine, selectine).
Mobilitatea= funcia de locomoie; se realizeaz prin emitere
de pseudopode i micri ameboidale
Functiile si proprietatile neutrofilelor
Leukocyte
locomotion
= funcia principal, intervine n aprarea organismului contra infeciilor
(= prima linie de aprare)
= inglobarea i distrugerea de particule din mediul extracelular
Etape:)
1. Marginaia i aderarea granulocitelor de celulele endotelialede la
nivelul venulelor postcapilare
2) Diapedeza = traversarea printrecelulele endotelialespre esut
Funciile granulocitelor neutrofile
1. Fagocitoza
3) Chemotaxia = micarea direcionat ctre focarul
inflamator (prin emiterea de pseudopode pe direcia de
naintare)
indus de ageni chemotactici sau chemoatractani:
bacterii i produse bacteriene
complexe antigen-anticorp
produi de degradare tisular (ai colagenului i fibrinei)
enzime ale coagulrii i fibrinolizei
mediatori ai inflamaiei: leucotriene, PAF(platelet activating
factor)
Funciile granulocitelor neutrofile
1. Fagocitoza
Funciile granulocitelor neutrofile
1.Fagocitoza
4) Fagocitoza propriu-zis :
Opsonizarea= fixarea agentului bacterian de opsonine (IgG sau fraciunea
C5) din ser; favorizeaz ingestia bacteriei.
Ingestia particulelor
- N emite pseudopode care nconjoar particula vezicul citoplasmatic
digestiv (fagozom)
- lizozomii care conin substane bactericide fuzioneaz cu fagozomul
fagolizozom
Digestia si bactericidia
DIGESTIA n fagolizozom: distrugerea ag. bacterieni fagocitai sub aciunea
enzimelor lizozomale
BACTERICIDIA= distrugereaagentului ingerat, prin:
- mecanisme O
2
-dependente: prinRLO puternic bactericizi
- mecanisme O
2
-independente: sistemebactericide neoxidante
(proteaze, lizozim, lactoferin)
Functiile neutrofilelor
Bactericidia prin mecanisme O2 dependente
1. NADPH + O2 ====> O2- + NADP + H+ ---NADPH oxidaza
2. O2- + O2- + 2H+ ====> O2 + H2O2 --superoxid dismutaza
3. H2O2 + Cl/Br/I- ====> HOCl/Br/I + OH- -- myeloperoxidaza
4. HOCl + O2- ===> Cl- + O2 + OH-
5. H2O2 + Fe+2 ===> Fe+3 + OH- + OH Reactia Fenton
H2O2 + Hb-Fe+2 ===> Hb-Fe+3 + OH- + OH mediata de Hemoglobina
H2O2 + O2- ===> O2 + OH- + OH- Reactia Haber Weiss
6. HOCl + H2O2 ===> HCl + H2O + 1 O2 oxigen singlet
7. NO + O2- ===> ONOO- nitric oxide, peroxinitrit,
Functiile neutrofilelor
1. fagocitoza
Influentata de :
- Suprafata particulei (rugoasa- in favoarea procesului)
- Sarcina electrica ( pozitiva- in favoarea procesului, suprafata leucocitelor fiind
negativa)
- Actiunea opsoninelor, sistemului complement, componentelor sistemului
kininic si fibrinolitic toate cu rol chemotactic pozitiv
- in favoarea procesului: *H++ (aciditatea -)
- Temperatura (TC-
- Ca++ (Ca++
- Hormoni (T3, T4, estrogeni
- Produsi de Inflamatie
transcobalamin-I (o1-globulin care transport vitamina
B12)
interleukine (ex. IL-1, cu rol n inducerea febrei)
mediatori lipidici
Funciile granulocitelor neutrofile
2. Funcia de secreie
Funciile granulocitelor neutrofile
Mediatorii lipidici: PAF, acid arachidonic , thromboxan
leukotriene(LTB4), acid hidroxieicosatetranoic (HETE)
Reprezinta: - agenti chemotactici,
- activatori celulari
- modulatori ai raspunsului
Influenteaza:- reglarea proceselor trombotice
- vasoconstrictia si vasodilatia,
- febra,
- durerea
Variaii ale numrului de
granulocite neutrofile
Neutrofilie
- fiziologic: nou-nascut, gravide
- patologic: infecii i inflamaii acute,
- leucemie granulocitar cronic,
- intoxicaii cu substane toxice sau medicamente,
- unele tumori
Neutropenie
- infecii bacteriene i virale (inclusiv septicemii)
- afectarea mduvei hematogene prin radiaii, substane chimice
toxice sau medicamente
GRANULOCITELE EOZINOFILE
= 10-15 m,
nucleu bilobat,
granulaii Eo n toat
citoplasma
o 0-4% in formula leucocitara
Eosinofilele
Continutul proteic al granulelor din citoplasma
eozinofilelor include urmatoarele elemente:
-Proteina bazica majora (MBP)
-Proteina cationica eozinofilica (ECP)
-peroxidaza eozinofilica(EPO)
-Eosinophil-derived neurotoxina
Eosinofilele
Actiunile proteinelor granulare :
1.MBP induce degranularea mastocitelor si bazofilelor
- este implicata in remodelarea nervilor periferici
2.ECP - realizeaza pori toxici In membrana celulelor tinta prin care vor
patrunde alte molecule citotoxice in interiorul celulei
-poate inhiba proliferarea celulelor T
- are rol supresor asupra productiei de anticorpi de catre
limfocitele B s
-induce degranularea mastocitelor
-stimuleaza secretia de mucus si glicozaminoglicani a fibroblastilor
3.EPO - formeaza specii reactive ale oxigenului si azotului promovand
stresul oxidativ si implicit moartea celulara prin apoptoza si necroza
1) Etapa medular = 11- 12 zile
2) Etapa sanguin = cteva ore
3) Etapa tisular = cteva sptmni
- ncepe dup ce eozinofilele prsesc circulaia printr-un
proces de diapedez
- sediile preferate = organele care au o suprafa de contact
cu mediul extern:
- piele,
- plmni,
- tract gastro-intestinal.
Cinetica granulocitelor eozinofile
3 etape:
Cinetica granulocitelor eozinofile
Se dezvolta si se matureaza in maduva hematogena
din precursori mieloizi ca raspuns la actiunea unor
citochine (IL3, IL5, GM-CSF)
Inainte de a parasi maduva osoasa produc si
inmagazineaza in granulele secundare numeroase
prtoteine P
Trec in circulatie unde raman 4-12 ore si apoi
migreaza in tesuturi la locul unor procese
inflamatorii sau in arii parazitate ca raspuns la
actiunea unor citochine (eotaxin-1, eotaxin-2) and
leucotrienes (LTB4)
Activarea eozinofilelor o realizeaza citochine
eliberate din seturi specifice de limfocite T helper:
IL3, IL5, GM-CSF
Fuctiile eozinofilelor
1. Producere de:
- specii reactive ale oxigenului
- mediatori lipidici (eicosanoizi din leucotriene si prostaglandine,
- enzime(elastaza),
- factori de crestere (TGF beta, VEGF, PDGF),
- citokine (IL1, IL2, IL4, IL5, IL6, IL8, IL13, TNF alpha)
2. Activitate antivirala prin ARN-azele din granulele lor
3. Indepartarea fibrinei din zona inflamata prin producerea de
profibrinolizina
4. Fagocitoza;
5. Actiune antiparazitara
5. Mediatori ai raspunsurilor alergice cu implicare in patogenia asmului
bronsic alaturi de bazofile si mastocite
6. Implicate in rejectia alografelor, neoplazie, prezentarea antigenului
catre limfocitele T.
Fagocitoza - particulariti:
factorii care determin chimiotaxia eozinofilului sunt:
- complexele imune antigen-anticorp ( rol mai
mare n reaciile imune)
- fibrina, enzime proteolitice, histamina
activitate bactericid mai redus dect N
eozinofilele pot fagocita i bacterii sau fungi, dar sunt mai puin atrase
de acestea dect N
particip la distrugerea paraziilor (chiar dac nu i poate fagocita,
eozinofilul se ataeaz de acetia i elibereaz la exterior granulaiile
care conin o substan cu puternic aciune citotoxic (proteina
bazic major).
Funciile granulocitelor eozinofile
Eozinofilie
- n boli alergice (urticarie, astm bronic alergic, rinite
alergice)
- n boli parazitare
- n afeciuni dermatologice (eczeme, psoriazis)
- n leucemia cu eozinofile
Variaii ale numrului de
granulocite eozinofile
GRANULOCITELE BAZOFILE
= 10-15m
nucleu reniform
granulaii mari
metacromatice, care acoper
citoplasmai nucleul.
0-1% in formula leucocitara
Basofilele
Cineticagranulocitelor bazofile-
Ciclul de via al B - asemntor celui al N,
Eo
Se dezvolta si se matureaza in maduva
hematogenadin precursori mielocitari ca
raspuns la actiunea unor citochine D (IL3,
IL5, GM-CSF( IL-3 participa la diferentierea
celor mai multe dintre leucocite dar are un
rol particular in formarea bazofilelor )
Reprezintaaproximativ 0.01% 0.1% din
leucocitele circulante
- Etapa tisular implica patrunderealor in
piele, ci aeriene, tract gastro-intestinal,
membrane bazale epitelialei endoteliale.
Basofilele
In urma activarii elibereaza continutul granulelor:
histamina,
proteoglicani (e.g. heparina si condroitina),
Histamina si proteoglicanii sunt depozitate in granule in
timp ce alti compusi vor fi generati in urma activarii.
enzime proteolitice (e.g. elastaza si lisofosfoflipaza.
secreta mediatori lipidici , leukotriene si citokine,
fiecare contribuind in procesul inflamator.
sunt o importanta sursa de citochine , ( IL4 care este
considerata a avea un rol critic in evolutia alergiilor si in
producerea de Ig E)
Basofilele
Functii:
-prin continutul in heparina se opun coagularii
-prin continutul in histamina promoveaza aprovizionarea cu sange a
tesuturilor
-contribuie la severitatea reactiilor alergice; datorita prezentei unui
receptor pe suprafata celulara ce leaga strans IgE se confera un
raspuns selectiv al acestor celule fata de substante straine
-participa in reactiile inflamatorii
-par sa participe la controlul activitatii limfocitelor T mediind
magnitudinea raspunsului imun secundar
-au putere redusa de fagocitare
Variaii ale numrului de
granulocite bazofile
Bazofilie - n reacii inflamatorii,
- reacii alergice (ex. Urticarie)
- leucemii acute i cronice
Bazofilele
= celule specializate
n aprarea organismului
- include:
precursorii din MH
monocitele din snge
= 4-9%
macrofagele din esuturi
SERIA MONOCITO-MACROFAGIC
Monocitele
Morphologie:
Sunt mononucleare mari, cu citoplasma
abundenta, albastra-gri in coloratia Gimsa,
continand granule mici roz si uneori discrete
vacuole
Nucleul are forme variate de la cea ameboidala la
cea de bob de fasole sau chiar de potcoava uneori
segmentata.
Cromatina este reticulara sau usor condensata
Cele mai multe sunt mai mari decat leucocitele
invecinate putand avea dimensiuni intre 10 si30
m in diametru)
Monocitele
Cinetica:
Se formeaza in maduva osoasa
hematogena din precursori numiti
monoblasti
Trec apoi in sange ramanand in
torentul circulator 1-3 zile dupa
care migreaza in tesuturi. In sange
reprezinta intre 3 si 9% din totalul
leucocitelor circulante
Aproximativ jumatate sunt
depozitate in splina
In tesuturi se matureaza
devenind diverse tipuri de
macrofage
Celul stempluripotent
Celul stemmieloid
CFU-GM, CFU-M
Monoblati = celul cap de serie
Promonocite
Monocite = celule cu 10-15m,
nucleu mare,
citoplasm fumurie
granulaii fine, azurofile
MONOCITOPOIEZA
Etape
Reglarea monocitopoiezei
Surse Efecte
GM-CSF limfocite T
macrofage
celule endoteliale
fibroblati
stimuleaz creterea i
diferenierea Mo
G-CSF macrofage
celule endoteliale
fibroblati
stimuleaz formarea de
colonii monocitare
IL
IL-4
IL-13
limfocite T
limfocite
produce i activarea
macrofagelor
moduleaz morfologia i
activitatea monocito-
macrofagelor
1) Etapa medular = 5-6 zile
2) Etapa sanguin = 3 zile - 2 compartimente
central, circulant
marginal: celule care vor migra n esuturi (prin diapedez)
3) Etapa tisular
- sub influena micromediului local - proces de postmaturaie al Mo
=> macrofage:
- dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori
- crete capacitatea de fagocitoz
Cinetica monocitelor
3 etape:
Macrofagele fixe, tisulare
= o populaie heterogen de celule
- Exemple:
celulele Kupffer din ficat
macrofagele alveolare din plmni
celulele Langerhans din piele
celulele microgliale din creier
celulele mezangiale din rinichi, etc.
1. Aprare fagocitoz
= sistemul de aprare antimicrobian (imunitate nespecific)
- Macrofagele fagociteaz:
microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul tuberculozei)
unele virusuri
parazii cu dimensiuni accesibile macrofagelor.
. Fagocitozaelementelor figurate
- macrofagele de la nivelul splinei - rol n eritrofagocitoz,
ndeprtareaL i T alterate
- macrofageledinmduv i ficat - rol n eritrofagocitoz
FUNCIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
Fagocitoza
Macrofag
Fagocitoza
microb
Fagozom
Fagolizozom
Degradare
agent
bacterian
sub
aciunea
hidrolazelor
lizozomale
Lizozomi
Expunerea de
fragmente
antigenice
pe suprafa

Prezentare Ag
Pentru Lf
Iniierea rspunsului imun
Monocite
Caracteristici ale
fagocitozei monocitare
:
-ingrra particule mari sau un
numar mare de particule
-pastreaza informatia
antigenica in vederea
cooperarii cu limfocitele B si T
-permit refolosirea proteinelor
serice
-depoziteaza fierul rezultat din
degradarea Hb
-participa in procesele de
vindecare si de reabsorbtie
tisulara
-fagociteaza celule tumorale
2. Iniierea rspunsului imun
- macrofagele funcioneaz ca celule prezentatoarede antigen: inglobare Ag
prelucrare Ag expunere Ag pe suprafaa recunoaterea
antigenului de ctre limfociteleT (care recunosc numai antigene
prelucrate)
3. Modularea rspunsului imun
- macrofagele produc substane care stimuleaz producia de limfokine (ex.
IL-1, TNF) de la nivelul limfocitelor T; limfokinele la rndul lor moduleaz
activitile macrofagelor
- macrofagele produc IL-1, care stimuleaz transformarea limfocitelor B n
plasmocitesecretoarede anticorpi
FUNCIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
4. Funcie secretorie i de modulare a reaciei inflamatorii
- secret mediatori pro-inflamatori:
\ PG
\ PAF
\ enzime proteolitice
- secret IL-1 i factorul de necroz tumoral (TNF) care provoac febra
(aciune asupra centrului reglator al t
o
din hipotalamus)
- secret factori care stimuleaz formarea granulocitelor i monocitelor
(GM-CSF, G-CSF, M-CSF), precumi a limfocitelor (IL-1, IL-6, TNF)
FUNCIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
Variaii ale numrului de monocite
Monocitozan
boli infecioase (ex. endocardita bacterian, tbc, febr
tifoid),
convalescen dup boli inf. Acute
Neoplazii
Monocitopenie
dup corticoterapie,
n aplazia medular
= componenta celular
major din esuturile
limfatice
= celule mici/mijlocii/ mari,
n funcie de gradul lor
de maturare;
- nucleul mare, rotund sau
oval
- citoplasm redus,
culoare albastru deschis.
!recircul ntre snge i
organele limfatice
SERIA LIMFOCITAR
= 25-35%
SERIA LIMFOCITAR
Leucocite cu rol fundamental in raspunsul imunologic,
Clasa neunitara morfologic si functional de celule
mononucleare
Formate in maduva hematogena, se matureaza in organele
limfoide
Circula intre sange si tesuturi in cateva randuri independent
de prezenta antigenelor; reprezinta 25-35 % din leucocitele
circulante; Intr-un moment 2% dintre limfocite se afla in sange
si 50% in splina; Timpul lor de circulatie = 30 min. astfel cele
mai multe dintre limfocite trec prin sange intr-o singura zi.
sange organe limfatice periferice (splina,ganglioni
limfatici,tesutul limfatic al mucoaselor), mai putin tesuturi
nelimfatice ganglioni limfatici regionali vase limfatice
eferente ductul toracicinapoi in circulatia sanguina
SERIA LIMFOCITAR
Caracteristici morfologice
Pe frotiul de sange colorat Giemsa limfocitele au un
nucleu mare violet inconjurat de o banda fina de
citoplasma albastra ca cerul senin.
Nucleul-central, rotund sau usor incizat, cu cromatina
in benzi groase,neregulate, ce mascheaza nucleolii
Citoplasma- redusa cantitativ, mai abundenta la
formele mari;
pot prezenta halou perinuclear
Dimensiunile lor variaza intre 7 si 20 microni;
80-90%sunt limfocite mici, 10-20%limfocite mari
SERIA LIMFOCITAR
Caracteristici citochimice
Citoplasma limfocitelor
Contine
- cantitati mari de ARN
- Fosfatazaacida
- Esteraza acida
- Beta-glucuronidaza
Nu contine
-Lipide neutre
-Oxidaze
-Peroxidaze
Permite diagnosticul diferential cu
seria mielocitara
-Fosfatazealcaline
Permite diagnosticul diferential cu
seria monocitara
SERIA LIMFOCITAR
Functional exista trei tipuri majore: limfociteleT, limfociteleB si limfocitele
NK
Fenotipul imun
Markeri de identificare permit diferentierea intre limfocitele T si B precumsi
diferitele lor subclase functionale
- Markeri panantigenici pesuprafata membranelor tuturor subpopulatiilor
limfocitare indiferent de stadiul de dezvoltare
- Markeri de maturare, sintetizati si represati succesiv
- Markeri de activare exprimati in timpul raspunsului imun
- Flow citometria identifica subclasele limfocitare in functie de prezenta pe
suprafata celulara a unor combinatii de proteine-imunoglobuline sau a
unor markeri de diferentiere (CD- cluster of differentiation )
SERIA LIMFOCITAR
Limfopoeza=proces de diferentiere si maturare de la celule stem
la limfocite B, T si NK, dependent de interactiunile intre
elementele celulare si umorale ce formeaza micromediul
limfopoetic
Organele limfatice primitive sau centrale sunt reprezentate de
maduva si timus; aici se produce diferentierea de la celule
precursoare la limfocite virgine sau de repaus, independent de
prezenta antigenelor
Limfocitele de repaus sunt eliberate in circulatie si vor migra in
organe limfatice secundare sau periferice, arii burso sau timo-
dependente (ganglioni limfatici, splina, amigdale, T. limfatic
asociat mucoaselor
In organele limfatice secundare sau periferice se produc in urma
stimularii antigenice :
-completareamaturarii limfocitelor,
-activarea lor cu expansiune clonala si manifestari functionale
SERIA LIMFOCITAR
Stadiile de diferentiere si maturare limfocitara:
Progenitori
Precursori limfocitari
Limfocite mature virgine sau de repaus
Limfocite mature activate de antigene
Limfocite diferentiate terminal cu exprimare functionala
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
1. Celula stem limfoida
- capacitate mare de proliferare
- prezinta la suprafata membranei anumite antigene
, sintetizate si represate succesiv pe parcursul
procesului de proliferare
2. Etapa de precursor B
3. Etapa de limfocit B de repaus
-se matureaza independent de prezenta Atg.
-isi secreta Ig M de suprafata
-nu poate sintetiza Ig M anticorpica
-are panantigene,exprima molecule de adeziune,
receptori pentru factori de crestere, pentru
complement, etc
-nu se mai divid
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
4. Etapa de limfocit matur
-se produce in organele limfatice periferice
-maturizarea se face dependent de antigen
-implica: recunoasterea Atg.,
activarea limfocitara,
diferentierea terminala
h
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
Recunoasterea antigenului
implica sinteza si exprimarea receptorului de recunoastere (Ig D).
Exista Atg. ce pot fi recunoscute direct de limfocitul B si altele
ce pot fi recunoscute doar prin cooperare cu limfocitul T
helper si macrofage
Activarea limfocitara
e declansata de legarea Atg. de receptorul B de recunoastere,
prin intermediul celulelor prezentatoare de Atg. care vor
secreta IL-1 stimuleaza Lf Thproduce IL-2 si IL-
4stimuleaza proliferarea Lf B producand 5-15 generatii de
limfocite B- fiice.
Limfocitele activate exprima alti receptori pentru factori de
crestere, citochine, noi interactiuni celulare
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
Diferentierea terminala implica:
-generare de efectori B, plasmocite cu viata scurta, specializate
in sinteza unor mari cantitati de Ig anticorpice
-generare de celule B cu memorie imuna, viata lunga. Acestea
recircula prin sange si tesuturi si la un nou contact cu acelasi
antigen asigura raspuns anticorpic rapid, eficient, secundar
Imunoblast B plasmoblast preplasmocit plasmocit
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor T
-celula progenitoare din maduva osoasa hematogena populeaza
timusul
-In timus, in lf T se codifica receptorul de recunoastere
antigenica (TCR-Tcell receptor) care dobandeste specificitate,
se diversifica interactionand cu antigenele proprii, invata sa
tolereze antigenele proprii si sa le recunoasca pe cele straine
In functie de antigenele pe care le exprima exista doua
subpopulatii cu profil functional diferit
- limf T helper/inducer CD4+
- limf T supresoare/citotoxice CD8+
SERIA LIMFOCITAR
Diferentierea si maturarea limfocitelor T
In organele limfaticeperifericese realizeaza:
-legarea antigenului
-activare
-exprimareafunctiilor efectorii
Fixarea antigenelor se face pe receptorii specifici de recunoastere
ceea ce declanseaza modificari biochimice, fenotipice si
morfologice
Activarea conduce la: proliferari celulare
producere de limfochine
amplificarea raspunsului imun
Celulele efectorii sunt imunoblastii T care dupa 5-10 cicluri mitotice
formeaza 2 compartimente:
-Limfocite T efectoare
-Limfocite T de memorie
Limphocytes
SERIA LIMFOCITAR
Roluri
LimfociteB producere de anticorpi
LimfociteT
1.Limfocite T helper
- sunt limfocitereglatoare, care moduleaz activitatea Lf B i T
- recunosc Ag prelucrat de macrofagei alte celule prezentatoarede
antigen
- coopereaz cu Lf B => favorizeaz activarea, proliferarea,
diferenierea Lf B
2.limfocite T supresoare
3.Limfocite T citotoxice
= Lf T efectoare, mediaz rspunsul imun celular
intervinn:
- citoliza celulelor infectatecu ag. patogeni intracelulari
(virusuri)
- citoliza celulelor neoplazice
4.Limfocite NK
Limfocite
Se numesc limfocite B pentru ca la pasari se matureaza in
bursa lui Fabricius '.
In urma activarii, limfocitele B cells se multiplica si se
diferentiaza I n plasmocite si celule cu memorie.
Celulele cu memorie pastreaza informatia unei agresiuni
astfel incat o noua intalnire cu aceasta bsa le gaseasca
pregatite. Sunt mai multe celule cu memorie decat celula
originala B din care au provenit fiin astfel o rezerva folositoare
si eficienta.
Plasmocitele produc anticorpi, proteine care se leaga de
antigene inactivandu-le si impiedicand efectul lor nociv.
Limfocite
Secretia de anticorpi
La prima intalnire cu antigenul-raspuns primar- limfocitele B
secreta cantitati mici de Ig M monomera iar plasmocitele secreta
cantitati mici de Ig M polimera
Dupa indepartarea antigenului limfocitele B de memorie raman
inactive pana la un nou contact cu acelasi antigen
La un nou contact plasmocitul diferentiat sintetizeaza si secreta
cantitati mari de Ig de diferite clase in cadrul raspunsului imun
secundar.
Un limfocit B respectiv un plasmocit produc numai anticorpi cu o
singura specificitate. Se pot produce anticorpi specifici impotriva
tuturor determinantilor antigenici existenti
Tipurile principale de anticorpi sunt Ig M, Ig D, Ig G, Ig A, Ig E, cu
proprietati biologice diferite
Limphocite
Tipuri :
1.limfocite.T-Helper ,cu efect stimulator. Prezinta la suprafata
membranei o proteina de suprafata CD4, si de aici denumirea
acestora de limfocite T CD4+ .
Activarea lor necesita prezentarea antigenului de catre
moleculele de histocompatibilitate MHC Class II de pe
membrana celulei prezentatoare de antigen
In urma activarii produc interleukin-2 (IL-2) ce activeaza
limfocitele B inducand un raspuns specific.
Role of the helper T cell -
Recognition
SERIA LIMFOCITAR
Efectul helper induce:
-proliferarea limfocitelor B, diferentierea in plasmocite si secretia
de anticorpi
-expansiunea clonala a limfocitelor T, exprimarea functionala a
limfocitelot T citotoxice, de hipersensibilitate tardiva si
supresoare
-activarea macrofagelor
Limphocite
2. lymphocite T Supresoare
Au rol in blocarea imunitatii mediata de limfocite T
spre sfarsitul reactiei imune inhiband limfocite T
autoreactive ce au scapat procesului de selectie
negativa in timus .
Secreta limfochine care inhiba activitatea
limfocitelor B si T impiedicad sistemul imun a se
autodistruge.
SERIA LIMFOCITAR
Efectul supresor implica:
-prevenirea reactiilor imune excesive
-protectie fata de reactii autoimune
-pastrarea tolerantei imunologice
se manifesta atat legat de imunitatea umorala scazand productia
de anticorpi cat si in imunitatea celulara reducand proliferarea
celulara dar si exprimarea citotoxicitatii
Limphocite
3.Limfocite T de memorie pot lua nastere prin
activarea celulelor T primare sau prin
transformarea limfocitelor T helper sau
supresoare dupa ce acestea si-au indeplinit
functia
Limfocitele T de memorie asteapta o noua aparitie a
unui antigen specific moment in care vor putea asigura
un raspuns rapid si specific.
Limphocite
4.Limfocite T citotoxice, omoara celule.
Prezinta pe suprafata membranei proteina de
suprafata CD8 si de aici denumirea de limfocite T
CD8+
Aaaceste celule recunosc antigenele prezentate de
moleculele de histocompatibilitate MHC Class I ,fiind
activate de antigenele prezentate de orice celula
infectata de bacterii sau virusuri.
Cand sunt activate distrug celula care le-a prezentat
antigenul.
LimphociteT
Celule T citotoxice specifice
-intervin tardiv in imunitatea tumorala sau alogena
-actioneaza specific pe celula tinta ce poarta antigene fata de
care a fost sensibilizata
-dupa recunoasterea antigenului se diferentiaza in celula
efectoare
-coopereaza cu un subgrup de limf Th
-sunt inhibate de limf Ts
-produc citoliza prin contact direct cu celula tinta prin procese
enzimatice ce determina fragmentarea AND, citoscheletului,
mitocondriilor, suprimarea pompei ionice
-dupa liza se desprind de celula tinta, raman activate si produc
alte lize
Limphocite T
Efectul citotoxic
Este raspunsul celular declansat de:
-celule straine alogene
-celule tumorale
-celule proprii modificate prin infectii virale sau bacteriene
Efectorii sunt celule NK si limf T citotoxice
SERIA LIMFOCITAR
Celule NK
-Au activitate citotoxica spontana antivirala, antitumorala (previn
dezvoltarea tumorilor incipiente, limiteaza metastazarea,
elimina tumorile iradiate).
-Au actiune nespecifica, independenta de recunoasterea
antigenelor
-Nu poseda compartiment de memorie imuna
-Activitatea lor este amplificata de actiunea unor citochine: IFN-
gama, IL2, factor stimulator NK
Limphocytes
Sunt parte a sistemului imun inascut ,
Actiunea lor nu este legata de prezenta unui antigen specific.
distrug oricare celula care prezinta caracteristicile unei celule
periculoase . simt ca este ceva in neregula si hotarasc
transformarea ei in tinta I
O concentratienscazuta a moleculelor de histocompatibilitate
MHC Class I poate reprezenta un astfel de semnal.
Fiecare celula nucleata prezinta in mod normal aceste
molecule si absenta lor este considerata un semnal ca ceva nu
este in ordine
-daca celula a fost infectata de un virus va produce mai
putine MHC Class I.
-o celula canceroasa care are un ritmde divizare accentuat va
produce mai putine astfel de proteine .
SERIA LIMFOCITAR
Celule NK- mecanism de actiune:
Se leaga de celula tinta prin molecule de adeziune
Produce liza celulei tinta sub actiunea unor enzime litice din
granulele continute (perforine)
In prezenta ionilor de calciu perforina perforeaza membrana
celulei tinta cu formare de pori prin care vor patrunde in
celula factori citotoxici (TNF) care activeaza endonucleazele ce
fragmenteaza acizii nucleici si factori litici ce produc liza
osmotica.
Alte functii ale NK:
-secreta limfochine implicate in reglarea raspunsului imun si a
hematopoezei
FIZIOLOGIA TROMBOCITELOR
= cele mai mici elemente figurate ale
sngelui
= fragmente citoplasmatice
anucleate de megacariocite cu
origine n mduva osoas
hematogen.
- au capacitatea de a adera la pereii
vaselor sanguine lezate i de a
forma agregate celulare => rol n
hemostaz.
Trombocitele
CSP
Celulastemmieloid
CFU-Meg (uniti formatoarede col. megacariocitare)
Megacarioblastul
Megacariocitul bazofil (promegacariocitul)
Megacariocitul granular
Megacariocitul trombocitogen
prin fragmentare
Trombociteleadulte.
Un megacariocit trombocitogen elibereaz ntre 2000-10000 de
trombocite.
TROMBOCITOPOIEZA = 4-5 zile
Etape
TROMBOCITOPOIEZA
- este dependent de masa i numrul de trombocite
circulante.
- Scderea numrului de trombocite circulante
reglare rapid - mobilizarea depozitului splenic de
trombocite (= 1/3 din nr. total trombocite circulante)
reglare ntrziat - cu durata de 3-5 zile;
= stimularea formrii de trombocite sub actiunea unor
factori stimulatori ai trombocitopoiezei
Reglarea trombocitopoiezei
1. Trombopoietina (Tpo)
- este produs n principal de ficat
- n circulaie se fixeaz pe receptorii specifici de la nivelul trombocitelor
circulante, dup care este rapid inactivat.
- + nr. trombocite circulante => |Tpo libera => activarea trombopoiezei.
- | nr. trombocite circulante => fixarea excesiv a Tpo efectelor Tpo asupra
trombocitopoiezei.
- Rol: orienteaz celulele stem spre linia megacariocitar.
2. Citokine
Citokine cu efect de stimulare a trombocitopoiezei:
- IL-3, GM-CSF - efect de stimulare asupra cel. progenitoare;
- IL 3, IL-6, IL-7 i IL-11- poteneaz efectul Tpo de orientare a celulelor stem
spre linia megacariocitar.
Citokine cu efect de inhibare a trombocitopoiezei:
- factorul de cretere i transformare (TGF)
- factorul de necroz tumoral (TNF)
- interferon (IFN)
Reglarea trombocitopoiezei
- Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm
3
- Durata de via = 8-10 zile
- La subiectul normal:
2/3 n circulaia general
1/3 n splin = rezervor de trombocite
La nivelul splinei:
- trombocitele cu volum i funcii trombocitare +, sunt degradate de ctre
macrofagele splenice
- fiziologic, sunt distruse doar trombocitele mbtrnite
- patologic: n caz de splenomegalie: intensificarea distruciei plachetare
splenice => splenectomia = manevr terapeutic
CINETICA TROMBOCITAR
Trombocitele = fragmente citoplasmatice
anucleate
C= 2 - 5 m,
grosimea = 0.5 - 1 m,
volumul mediu = 5.8 m
3
.
La MO
- zon central granulomerul (cromomerul),
cu granulaii azurofile
STRUCTURA MORFOFUNCIONAL
-zon periferic- hialomerul,
-clar, aparent omogen.
Trombocite dispuse izolat sau grupate
La ME - 3 zone
1. Zona periferic este alctuit din:
glicocalix = GP cu rol de receptori (pentru ADP, trombin, serotonin,
adrenalin, PG, factori plasmatici ai coagulrii)
atmosfera periplachetar - deasupraglicocalixului
= factori plasmatici ai coagulrii adsorbii pe suprafaa membranei
plachetare
membrana celular
Zonasubmembranoas
sistemul de membrane
STRUCTURA MORFOFUNCIONAL
o sistemul de membrane
- Sistemul canalicular deschis = invaginaii tubulare ale membranei care se
rspndesc n citoplasm; permite schimburile dintre celul i mediu
- Sistemul tubular dens - este asociat sist. canalicular deschis; are rol de
reticol endoplasmatic (stocare calciu intracelular)
2. Zona citoplasmatic= zona contractil
- conine proteine cu rol n
meninerea formei de disc a trombocitelor neactivate
modificarea formei trombocitelor activate (disc form sferic cu
prelungiri),
n secreia plachetar i
retracia cheagului (actina, miozina, trombostenina)
STRUCTURA MORFOFUNCIONAL
STRUCTURA MORFOFUNCIONAL
3. Zona organitelor = zona cu funcia
predominant secretorie
Sistemul granulaiilor plachetare - cuprinde:
Granulele dense = rol de stocare a factorilor agregani trombocitari (Ca2+,
ADP, ATP, serotonin, catecolamine)
Granule alfa - conin:
- proteine adezive (fibrinogen, f. von Willebrand);
- factori procoagulani (factori I, V i XI, PAF)
- modulatori de crestere (factor de crsterederivat din trombocit PDGF,
peptida de activare a tesutului conjunctiv CTAP III, factorul de crestere si
transformare TGF , factorul4 plachetar)
Granule cu glicogen
Lizozomi - conin enzime (hidrolaze acide, elastaza, colagenaz) eliberate n caz
de stimulare intens.
Alte organite - peroxizomi, mitocondrii, ribozomi
Granulele dense
Rolul unor componente:
Adenosine diphosphate (ADP) este important in recrutarea
si activarea trombocitelorin locul destinat adeziunii
trombocitare .
Serotoninareduce sangerarea la nivelul leziunii vasculare
prin inducerea vasoconstrictiei.
Ionii de Calciu induc schimbarea formei trombocitelor
stimuland contractia scheletului acto-miozinic si reprezinta
un cofactor esential in cascada coagularii.
Ionii de Calciu reprezinta si un cofactor pentru
phospholipasa C, implicata in producerea de catre
trombocite a thromboxaneuluiA2, un inductor potent al
agregarii trombucitare si al vasoconstrictiei.
Fosfolipidele membranelor trombocitare se pot transforma sub actiunea
phospholipazei C. in acid arachidonic care poate fi convertit sub actiunea
ciclooxigenazei trombocitare in endoperoxizi iar acestia, sub actiunea
tromboxansintetazei dau nastere tromboxanului A2.
Aspirina (acidul acetilsalicilic ) inhiba activarea trombocitara acetiland
ireversibil cyclooxygenazasi impiedicand formarea de catre trombocite a
thromboxanului A2 .
Celulele endoteliale inhiba activarea trombocitelor si vasoconstrictia
convertind endoperoxizii la prostaciclina, un potent inhibitort rombocitar
si vasodilatator prin actiunea enzimei prostacyclinsintetazei. Prostacyclina
celulelor endoteliale activeaza adenylate cyclaza crescandconcentratia
intracelulara de cyclic adenosine monophosphate(cAMP), care va
scadea cantitatea de calciu intracelular inhiband astfel activarea
trombocitara .
Un alt medicament, dipiridamol, un inhibitor al fosfodiesterazei ,inhiba
activarea trombocitara prin crestereaconcentratiei trombocitare a cAMP
inhiband degradarea cAMP sub actiunea fosfodiesterazei .
Granulele alfa
Rolurileunor componente:
Factorul 4 plchetar (PF4) contribuiela formarea
cheagului prin inactivarea heparan sulfatului endogen
la nivelul celulei endoteliale
PDGFeliberat de trombocite la locul leziunii vasculare
intensificaprocsele reparatorii prin stimularea
fibroblastilor si a cresterii celulelor musculare netede.
factorul de cresteresi transformare TGF si factorul de
crestereendotelial vascular (VEGF) induc reparatia
peretelui vascular stimulandproliferarea celulelor
endotelialesi a miofibroblastelor.
Roluri:
1. n hemostaza primar - oprirea iniial a
sngerrii i formarea dopului hemostatic
plachetar.
2. in hemostaza secundar (coagulare) - activitatea
procoagulant
3. n reglarea fibrinolizei
4. n meninerea integritii peretelui vascular
FUNCIILE TROMBOCITULUI
1. Rol n hemostaza primar - oprirea iniial a sngerrii i
formarea dopului hemostatic plachetar.
aderare, agregare i metamorfoz vscoas
FUNCIILE TROMBOCITULUI
ADERARE TROMBOCITARA
AGREGARE TROMBOCITARA
Functiile trombocitare
2. Rol n hemostaza secundar (coagulare) - activitatea procoagulant prin:
a) adsorbia la nivelul atmosferei periplachetare a factorilor plasmatici
activai implicai n mecanismul intrinsec al coagulrii (XII, XI, X, VIII, V)
rol de protecie (mpiedic inactivarea lor de ctre proteazele
plasmatice)
b) eliberarea factorilor trombocitari coninui n compartimentul granular
n cadrul procesului de secreie plachetar.
c) Prin factorii trombocitari,trombociteleintervin n :
- susinerea mecanismul intrinsec al coagulrii (ex.fosfolipide, fibrinogen
trombocitar)
- retracia cheagului (trombostenina)
- repararea leziunii vasculare (ex. Factori de cretere PDGF)
FUNCIILE TROMBOCITULUI
3. Rol n reglareafibrinolizei
- pe suprafaa lor are loc interaciunea dintre plasminogen i
activatorii acestuia
- n cursul secreiei plachetarese elibereaz PAI-1
4. Rol n meninereaintegritii peretelui vascular
Trombocitul aprovizioneaz endoteliul cu:
metabolii ai acidului arahidonic
factori de cretere (ex. PDGF) care cresc viabilitatea celulelor
endoteliale
FUNCIILE TROMBOCITULUI
1. MODIFICRI CANTITATIVE
Trombocitopenii- sub100.000/mm
3
.
=> tendin crescut de sngerri spontane, mai ales hemoragii cutanate
(peteii, echimoze) i mucoase (epistaxis, gingivoragii)
hipoplazie/aplazie medular: Rx, medicamente, toxice
deficit de trombopoietin
distrucie accelerat
Splenomegalie
Trombocitoze- peste 400.000/mm
3
=> risc crescut de fenomene trombotice
- fiziologic: n efortul fizic,
- patologic: dup intervenii chirurgicale majore, n procese inflamatorii i
neoplazice, n splenectomie
MODIFICRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR
Peteii i
purpura
Tromboza
2. MODIFICRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE)
pot fi
ereditare sau
ctigate (boli mieloproliferative cronice, renale, hepatice, dup
administrarea unor medicamente - aspirin, antiinflamatoare,
antibiotice).
Ex.
defecte de activare
defecte de aderare - boala von Willebrand
defecte de agregare - trombastenia Glanzmann
defecte de secreie - a corpusculilor deni sau a granulailor .
MODIFICRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR