FIZIOLOGIA

LEUCOCITELOR

LEUCOCITELE
L = elemente figurate sanguine nucleate, intre 4000 si 10000/mm3

CLASIFICARE:
granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile
agranulocite : monocite
limfocite
Formula leucocitar
Adult
Copil - 1 an
Segmentate neutrofile
eozinofile
bazofile
Limfocite
Monocite

52 - 74%
0 - 4%
0 1%
25 35%
4 9%

25 40%
1 4%
0 - 1%
50 70%

4 - 9%

LEUCOCITELE
Leucopenie:<4000/Lsau<4109/L
- valorile cuprinse intre 2500-4000/L sunt considerate borderline
- valorile <2500/L sunt cert anormale)
cauze:
- infectii virale, unele infectii bacteriene, infectii bacteriene severe;
- hipersplenism;
- depresie medulara produsa de intoxicatie cu metale grele, benzen, radiatii
ionizante, medicamente: chimioterapice, barbiturice, antibiotice, antihistaminice,
anticonvulsivante, antitiroidiene, arsenic, diuretice, analgezice si
antiinflamatorii;
- boli medulare primitive: leucemie (aleucemica), anemie megaloblastica,
sindroame mielodisplazice, anemie aplastica, boli congenitale (anemia Fanconi,
discheratoza congenitala);
- boli medulare secundare: granuloame, metastaze

LEUCOCITELE
Leucocitoza:L>10000/Lsau>10109/L-se datoreaza de obicei unei cresteri a
numarului de neutrofile sau limfocite; mai rar celelalte clase de leucocite determina
cresterea numarului absolut de leucocite.
Cauze:
- Infectiile cand gradul leucocitozei depinde de severitatea infectiei, varsta si
rezistenta pacientului, precum si de rezerva medulara.
hemopatii maligne;
traumatisme/injurii tisulare, de exemplu interventii chirurgicale, necroze tisulare;
tumori maligne
toxine, uremie, eclampsie, coma, tireotoxicoza;
medicamente: cloroform, chinina, factori de crestere etc.;
hemoliza acuta;
hemoragie acuta;
postsplenectomie

LEUCOCITELE

LEUCOCITELE
FROTIUL SANGUIN

FIZIOLOGIA SERIEI GRANULOCITAR

Seria granulocitar:
- precursori +
- celule adulte granulocitare neutrofile(N), eozinofile(Eo) i bazofile
(B)
existente n:
- Maduva hematogena (MH)
- snge
- esuturi.

HEMATOPOEZA

GRANULOPOIEZA

Reglarea granulocitopoiezei
Implica:
1.Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare
(GM-CSF)
= polipeptid (pp) produs de limfocite T, macrofage, celule
endoteliale, fibroblati
- stimuleaz creterea + diferenierea progenitorilor N, Eo i
Mo
2.Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF)
= pp produs de macrofage, celule endoteliale, fibroblati
- stimuleaz formarea de colonii de granulocite (N)

Reglarea
granulocitopoiezei
3.Interleukine
IL

Surse

Efecte

IL-3

Lf T

stimuleaz producia de N i Eo

IL-4

Lf T

stimuleaz producia de B

IL-5

Lf T

stimuleaz producia de Eo

IL-6

Mo, N
Lf T

Stimuleaz granulopoieza

4. Hormoni:
- STH, TSH, h. tiroidieni, androgeni ef. stimulator
- ACTH, glucocorticosteroizii ef.inhibitor (Eo)

GRANULOCITELE NEUTROFILE
= 52-74% in formula leucocitara

=10-15 m
nucleu polilobat
(nesegmentat, in
potcoava cand sunt
tinere)
citoplasm roz pal
granulaii
neutrofile.

Neutrofile granule citoplasmatice

Tipul granulelor

Proteine continute

Granule specifice (granule

secundare)

- lactoferrina
- cathelicidina

Granule azurofilice (granule - mieloperoxidaze,

primare)
- bactericidal/permeability increasing protein
(BPI),
- defensine si
- serine proteaze
- neutrophil elastaza,
- cathepsina G
Granule tertiare

-cathepsina si
- gelatinaza

Cinetica granulocitelor neutrofile

1. Etapa medular= 12-14 zile
Dupa ce parasesc maduva hematogena PMNurile trec in circulatie unde raman in medie 7
ore dupa care le intalnim in tesuturi
2. Etapa sanguin = cteva ore
-. In sange PMN-urile sunt distribuite aproximativ
egal intre un compartiment circulant si unul
marginat. Numararea leucocitelor evidentiaza
compartimentul circulant. Celulele marginate pot
intra in circulatie cand creste debitul circulator
(efort, emotii, administrare de epinefrina).
3. Etapa tisular = 4-5 zile
- ncepe dup traversarea peretelui vascular prin
diapedez
-. Se datoreaza migrarii n zone de maxim
expunere a organismului la mediul extern:
mucoase : (tract respirator, tract digestiv,tract
urinar, piele)
-. Intrarea PMN in tesuturi se face independent de
prezenta sau absenta inflamatiei. Neutrofilele
activate participa la procesul inflamator ca
fagocite si celule secretorii

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR
1) Marginatie
2) Diapedeza
3) Chemotaxie
4) Mobilitate

Blood Capillary

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR
Marginaia si rostogolirea = dispunerea de-a lungul pereilor
vaselor mici (venule postcapilare) i deplasarea lor prin
rostogolire.
Aderena = capacitatea de fixare la nivelul endoteliului vascular
prin intermediul unor molecule de adeziune exprimate att de
leucocite, ct i de celulele endoteliale (integrine, selectine).
Mobilitatea = prin emitere de pseudopode i micri ameboidale

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR

Deplasarea
leucocitelor
pe endoteliul
vascular

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR
1. FAGOCITOZA
- inglobarea i distrugerea de particule intervenind n aprarea organismului contra
infeciilor ca prima linie de aprare
Etape:
Dupa Marginaia i aderarea granulocitelor de celulele endoteliale de la nivelul
venulelor postcapilare
Urmeaza Diapedeza = traversarea printre celulele endoteliale spre esut
si Chemotaxia = micarea direcionat ctre focarul inflamator (prin emiterea de
pseudopode pe direcia de naintare)
indus de ageni chemotactici sau chemoatractani:
- bacterii i produse bacteriene
- complexe antigen-anticorp
- produi de degradare tisular (ai colagenului i fibrinei)
- enzime ale coagulrii i fibrinolizei
- mediatori ai inflamaiei: leucotriene, PAF(platelet activating factor)

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR
Opsonizarea = fixarea agentului bacterian de opsonine (IgG sau fraciunea C5)
din ser; favorizeaz ingestia bacteriei.
Ingestiaparticulelor
- N emite pseudopode care nconjoar particula vezicul citoplasmatic
digestiv (fagozom)
lizozomii care conin substane bactericide fuzioneaz cu fagozomul
fagolizozom
Digestiasibactericidia
DIGESTIA n fagolizozom: distrugerea ag. bacterieni fagocitai sub aciunea
enzimelor lizozomale
BACTERICIDIA= distrugerea agentului ingerat, prin:
mecanisme O2-dependente: prin RLO puternic bactericizi
mecanisme O2-independente: sisteme bactericide neoxidante (proteaze, lizozim,
lactoferin)

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR
Bactericidia prin mecanisme O2 dependente
1. NADPH + O2 ====> O2- + NADP + H+ ---NADPH
oxidaza
2. O2- + O2- + 2H+ ====> O2 + H2O2 --superoxid
dismutaza
3. H2O2 + Cl/Br/I- ====> HOCl/Br/I + OH- -myeloperoxidaza
4. HOCl + O2- ===> Cl- + O2 + OH5. H2O2 + Fe+2 ===> Fe+3 + OH- + OH Reactia Fenton
H2O2 + Hb-Fe+2 ===> Hb-Fe+3 + OH- + OH mediata de
Hemoglobina
H2O2 + O2- ===> O2 + OH- + OH- Reactia Haber Weiss
6. HOCl + H2O2 ===> HCl + H2O + 1 O2 oxigen singlet
7. NO + O2- ===> ONOO- nitric oxide, peroxinitrit,

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR
Desfasurarea fagocitozei este influentata de :
- Suprafata particulei (rugoasa- in favoarea procesului)
- Sarcina electrica ( pozitiva- in favoarea procesului, suprafata leucocitelor fiind
negativa)
- Actiunea opsoninelor, sistemului complement, componentelor sistemului kininic
si fibrinolitic toate cu rol chemotactic pozitiv
- in favoarea procesului: [H+] (aciditatea )
Temperatura (TCCa++ (Ca++
Hormoni (T3, T4, estrogeni
Produsi de Inflamatie

FUNCTIILE SI PROPRIETATILE
NEUTROFILELOR
2. Funcia de secreie

transcobalamin-I (1-globulin care transport vitamina B12)

interleukine (ex. IL-1, cu rol n inducerea febrei)
mediatori lipidici: PAF, acid arachidonic , thromboxan
leukotriene(LTB4), acid hidroxieicosatetranoic (HETE)
Reprezinta: - agenti chemotactici,
- activatori celulari
- modulatori ai raspunsului
Influenteaza:- reglarea proceselor trombotice
- vasoconstrictia si vasodilatia,
- febra,
- durerea

Variaii ale numrului de

granulocite neutrofile
Neutrofilie
- fiziologic: nou-nascut, gravide
- patologic:
- infecii i inflamaii acute,
- leucemie granulocitar cronic,
- intoxicaii cu substane toxice sau medicamente,
- unele tumori
Neutropenie
- infecii bacteriene i virale (inclusiv septicemii)
- afectarea mduvei hematogene prin radiaii, substane chimice toxice sau
medicamente

GRANULOCITELE EOZINOFILE

= 10-15 m,
nucleu bilobat,
granulaii Eo n toat

citoplasma (mari,rotunde, egale)

o 0-4% in formula leucocitara

EOSINOFILELE
Continutul proteic al granulelor din citoplasma eozinofilelor include:
-Proteina bazica majora (MBP)
-Proteina cationica eozinofilica (ECP)
-peroxidaza eozinofilica(EPO)
-Eosinophil-derived neurotoxina
1.MBP induce degranularea mastocitelor si bazofilelor
- este implicata in remodelarea nervilor periferici
2.ECP - realizeaza pori toxici In membrana celulelor tinta prin care vor patrunde alte
molecule citotoxice in interiorul celulei
-poate inhiba proliferarea celulelor T
- are rol supresor asupra productiei de anticorpi de catre limfocitele B s
-induce degranularea mastocitelor
-stimuleaza secretia de mucus si glicozaminoglicani a fibroblastilor
3.EPO - formeaza specii reactive ale oxigenului si azotului promovand stresul oxidativ
si implicit moartea celulara prin apoptoza si necroza

CINETICA GRANULOCITELOR EOZINOFILE

1) Etapa medular = 11- 12 zile

Eo se dezvolta si se matureaza in maduva hematogena din

precursori mieloizi ca raspuns la actiunea unor citochine
(IL3, IL5, GM-CSF)
Inainte de a parasi maduva osoasa produc si inmagazineaza
in granulele secundare numeroase prtoteine
2) Etapa sanguin = cteva ore
Trec in circulatie unde raman 4-12 ore
3) Etapa tisular = cteva sptmni
prsesc circulaia prin diapedez si se deplaseaza in special
spre organele care au o suprafa de contact cu mediul
extern: piele, plmni, tract gastro-intestinal.
Eo migreaza in tesuturi la locul unor procese inflamatorii
sau in arii parazitate ca raspuns la actiunea unor citochine
(eotaxin-1, eotaxin-2) and leucotrienes (LTB4)
Activarea eozinofilelor o realizeaza citochine eliberate din
seturi specifice de limfocite T helper: IL3, IL5, GM-CSF

FUCTIILE EOZINOFILELOR
1. Producere de:
- specii reactive ale oxigenului (SRO)
- mediatori lipidici (eicosanoizi din leucotriene si prostaglandine,
- enzime(elastaza),
- factori de crestere (TGF beta, VEGF, PDGF),
- citokine (IL1, IL2, IL4, IL5, IL6, IL8, IL13, TNF alpha)
2. Activitate antivirala prin ARN-azele din granulele lor
3. Indepartarea fibrinei din zona inflamata prin producerea de profibrinolizina
4. Fagocitoza;
5. Actiune antiparazitara
5. Mediatori ai raspunsurilor alergice cu implicare in patogenia asmului bronsic alaturi
de bazofile si mastocite
6. Implicate in rejectia alografelor, neoplazie, prezentarea antigenului catre limfocitele
T.

FUCTIILE EOZINOFILELOR
Particularitile fagocitozei la eozinofile:
- factorii care determin chimiotaxia eozinofilului sunt:
- complexele imune antigen-anticorp ( rol mai
mare n reaciile imune)
- fibrina, enzime proteolitice, histamina
- activitate bactericid mai redus dect N. Eozinofilele pot fagocita i
bacterii sau fungi, dar sunt mai puin atrase de acestea dect N
- particip la distrugerea paraziilor (chiar dac nu i poate fagocita,
eozinofilul se ataeaz de acetia i elibereaz la exterior granulaiile
care conin o substan cu puternic aciune citotoxic (proteina
bazic major).

VARIAII ALE NUMRULUI DE

EOZINOFILE

Eozinofilie
- n boli alergice (urticarie, astm
bronic alergic, rinite alergice)
- n boli parazitare
- n afeciuni dermatologice
(eczeme, psoriazis)
- n leucemia cu eozinofile

GRANULOCITELE BAZOFILE

- = 10-15m
-nucleu reniform
- granulaii mari
metacromatice, care
acoper citoplasma i
nucleul.
- 0-1% in formula
leucocitara

BASOFILELE
Cinetica granulocitelor bazofileCiclul de via al B - asemntor N, Eo:
- Se dezvolta si se matureaza in maduva
hematogena din precursori mielocitari ca
raspuns la actiunea unor citochine D (IL3,
IL5, GM-CSF( IL-3 participa la
diferentierea celor mai multe dintre
leucocite dar are un rol particular in
formarea bazofilelor )
- Reprezinta aproximativ 0.01% 0.1% din
leucocitele circulante
- Etapa tisular implica patrunderea lor in
piele, ci aeriene, tract gastro-intestinal,
membrane bazale epiteliale i endoteliale.

BASOFILELE
Continutul granulelor bazofilelor:
- histamina,
- proteoglicani (e.g. heparina si condroitina),
Histamina si proteoglicanii sunt depozitate in granule in timp ce alti compusi vor fi
generati in urma activarii.
- enzime proteolitice (e.g. elastaza si lisofosfolipaza).
Functii:
-prin continutul in heparina se opun coagularii
-prin continutul in histamina promoveaza aprovizionarea cu sange a tesuturilor
-contribuie la severitatea reactiilor alergice; datorita prezentei unui receptor pe suprafata
celulara ce leaga strans IgE se confera un raspuns selectiv al acestor celule fata de
substante straine
-participa in reactiile inflamatorii; secreta mediatori lipidici , leukotriene si citokine, fiecare
contribuind in procesul inflamator.
- sunt o importanta sursa de citochine , ( IL4 care este considerata a avea un rol critic in
evolutia alergiilor si in producerea de Ig E)
-par sa participe la controlul activitatii limfocitelor T mediind magnitudinea raspunsului imun
secundar
-au putere redusa de fagocitare

BAZOFILELE
Variaii ale numrului de
bazofile
Bazofilie - n reacii inflamatorii,
- reacii alergice (ex. Urticarie)
- leucemii cronice

SERIA MONOCITO-MACROFAGIC
= celule specializate
n aprarea organismului
- include:
precursorii din MH
monocitele din snge
= 4-9%
macrofagele din
esuturi

Monocitele

Sunt mononucleare mari, cu citoplasma

abundenta, albastra-gri in coloratia Gimsa,
continand granule mici roz si uneori discrete
vacuole

Nucleul are forme variate de la cea

ameboidala la cea de bob de fasole sau chiar
de potcoava uneori segmentata.
Cromatina este reticulara sau usor
condensata (pieptanata sau in tabla de sah)

Cele mai multe sunt mari putand avea

diametrul intre 10 si 30 m)

MONOCITELE
Cinetica:
Se formeaza in maduva osoasa hematogena
din precursori pe parcursul a 5-6 zile;
celula cap de serie este monoblastul.
Trec apoi in sange unde formeaza un
compartiment circulant si unul marginat. In
sange reprezinta intre 3 si 9% din totalul
leucocitelor circulante. Dupa 1-3 zile
migreaza in tesuturi.
Aproximativ jumatate sunt depozitate in
splina
-In tesuturi
se matureaza devenind diverse
tipuri
de
macrofage
sub
influena
micromediului local (dimensiunile cresc de
aproximativ 5 ori,crete capacitatea de
fagocitoz)

Macrofagele fixe, tisulare

= o populaie heterogen de celule
- Exemple:
celulele Kupffer din ficat
macrofagele alveolare din plmni
celulele Langerhans din piele
celulele microgliale din creier
celulele mezangiale din rinichi, etc.

MONOCITOPOIEZA
Etape
Celul stem pluripotent
Celul stem mieloid
CFU-GM, CFU-M
Monoblati = celul cap de serie
Promonocite
Monocite = celule cu 10-15m,
nucleu mare,
citoplasm fumurie
granulaii fine, azurofile

Reglarea monocitopoiezei
Surse

Efecte

GM-CSF

limfocite T
macrofage
celule endoteliale
fibroblati

stimuleaz creterea i
diferenierea Mo

G-CSF

macrofage
celule endoteliale
fibroblati

stimuleaz formarea
colonii monocitare

IL
IL-4

limfocite T

produce i activarea
macrofagelor

IL-13

limfocite

moduleaz morfologia i
activitatea monocitomacrofagelor

de

FUNCIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
1. Aprare prin fagocitoz
= sistemul de aprare
nespecific)

antimicrobian

(imunitate

Macrofagele fagociteaz:
- microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul
tuberculozei)
- unele virusuri
- parazii cu dimensiuni accesibile macrofagelor.

elementelor figurate
macrofagele de la nivelul splinei - rol n eritrofagocitoz,
ndeprtarea L i T alterate
-

Fagocitoza

Iniierea rspunsului imun

Expunerea de
fragmente
antigenice
pe suprafa

Prezentare Ag
Pentru Lf

Lizozomi

Fagocitoza
microb

Macrofag

Fagozom

Degradare
agent
bacterian
sub
aciunea
hidrolazelor
lizozomale
Fagolizozom

MONOCITE
Caracteristici ale fagocitozei
monocitare :
-ingera particule mari sau un numar
mare de particule
-pastreaza informatia antigenica in
vederea cooperarii cu limfocitele B
si T
-permit refolosirea proteinelor serice
-depoziteaza fierul rezultat din
degradarea Hb
-participa in procesele de vindecare
si de reabsorbtie tisulara
-fagociteaza celule tumorale

FUNCIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
2. Iniierea rspunsului imun
- macrofagele funcioneaz ca celule prezentatoare de
antigen: inglobare Ag prelucrare Ag expunere
Ag pe suprafaa recunoaterea antigenului de
ctre limfocitele T (care recunosc numai antigene
prelucrate)
3. Modularea rspunsului imun
- macrofagele produc substane care stimuleaz
producia de limfokine (ex. IL-1, TNF) de la nivelul
limfocitelor T; limfokinele la rndul lor moduleaz
activitile macrofagelor
- macrofagele
produc
IL-1,
care
stimuleaz
transformarea
limfocitelor
B
n
plasmocite
secretoare de anticorpi

FUNCIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
4. Funcie secretorie i de modulare a reaciei
inflamatorii
- secret mediatori pro-inflamatori:
PG
PAF
enzime proteolitice
- secret IL-1 i factorul de necroz tumoral (TNF)
factori
pirogeni
(aciune
asupra
centrului
reglator al to din hipotalamus)
- secret factori care stimuleaz formarea
granulocitelor i monocitelor (GM-CSF, G-CSF, MCSF), precum i a limfocitelor (IL-1, IL-6, TNF)

Variaii ale numrului de monocite

Monocitoza n
boli infecioase (ex. endocardita bacterian, tbc,
febr tifoid),
convalescen dup boli infectioase acute
Neoplazii
Monocitopenie
dup corticoterapie,
n aplazia medular

SERIA LIMFOCITAR
= 25-35% in formula leucocitara
- componenta celular major din esuturile limfatice

- Formate in maduva hematogena, se

matureaza in organele limfoide
-Clasa neunitara morfologic (celule mici/mijlocii/ mari,
n funcie de gradul lor de maturare) si functional de
celule mononucleare
-nucleul mare, rotund sau oval
-citoplasm redus, culoare albastru deschis
reprezinta 25-35 % din leucocitele
circulante; Intr-un moment 2% dintre
limfocite se afla in sange si 50% in splina;
Timpul lor de circulatie = 30 min astfel cele
mai multe dintre limfocite trec prin sange
intr-o singura zi.

SERIA LIMFOCITAR
,
Circula intre sange si tesuturi in cateva randuri
independent de prezenta antigenelor;
sange organe limfatice periferice (splina,ganglioni
limfatici,tesutul limfatic al mucoaselor), mai putin
tesuturi
nelimfatice
ganglioni
limfatici
regionali vase limfatice eferente ductul
toracicinapoi in circulatia sanguina

SERIA LIMFOCITAR
Caracteristici morfologice
- Pe frotiul de sange colorat Giemsa
limfocitele au un nucleu mare violet
inconjurat de o banda fina de citoplasma
albastra ca cerul senin.
- nucleul-central, rotund sau usor incizat, cu
cromatina in benzi groase,neregulate, ce
mascheaza nucleolii
- citoplasma- redusa cantitativ, mai
abundenta la formele mari;
- pot prezenta halou perinuclear
- Dimensiunile lor variaza intre 7 si 20
microni;
- 80-90% sunt limfocite mici, 1020%limfocite mari

SERIA LIMFOCITAR
Caracteristici
citochimice
Citoplasma limfocitelor

Nu contine

Contine

-Lipide neutre
-Oxidaze
-Peroxidaze
Permite diagnosticul diferential
cu seria mielocitara

- cantitati mari de
ARN
- Fosfataza acida
- Esteraza acida
- Beta-glucuronidaza

-Fosfataze alcaline
Permite diagnosticul diferential
cu seria monocitara

SERIA LIMFOCITAR
Functional exista trei tipuri majore: limfocitele T,
limfocitele B si limfocitele NK
Fenotipul imun
Markeri de identificare permit diferentierea intre
limfocitele T si B precum si diferitele lor subclase
functionale
- Markeri panantigenici pe suprafata membranelor tuturor
subpopulatiilor limfocitare indiferent de stadiul de
dezvoltare
- Markeri de maturare, sintetizati si represati succesiv
- Markeri de activare exprimati in timpul raspunsului imun
-

Flow citometria identifica subclasele limfocitare in functie

de prezenta pe suprafata celulara a unor combinatii de

LIMFOPOIEZA
Limfopoeza = proces de diferentiere si maturare de la celule
stem la limfocite B, T si NK, dependent de interactiunile intre
elementele celulare si umorale ce formeaza micromediul
limfopoetic
- Organele limfatice primitive sau centrale sunt
reprezentate de maduva si timus; aici se produce
diferentierea de la celule precursoare la limfocite virgine
sau de repaus, independent de prezenta antigenelor
- Limfocitele de repaus sunt eliberate in circulatie si vor
migra in organe limfatice secundare sau periferice, arii
burso sau timo-dependente (ganglioni limfatici, splina,
amigdale, T. limfatic asociat mucoaselor
- In organele limfatice secundare sau periferice se
produc in urma stimularii antigenice :
-completarea maturarii limfocitelor,
-activarea lor cu expansiune clonala si

SERIA LIMFOCITAR
Stadiile de diferentiere si maturare limfocitara:

Progenitori
Precursori limfocitari
Limfocite mature virgine sau de repaus
Limfocite mature activate de antigene
Limfocite diferentiate terminal cu exprimare functionala

DIFERENTIEREA SI MATURAREA LIMFOCITELOR B

1.

2.
3.

4.

Progenitorul limfoid
- capacitate mare de proliferare
- prezinta la suprafata membranei anumite antigene , sintetizate si represate
succesiv pe parcursul procesului de proliferare
Etapa de precursor B
Etapa de limfocit B de repaus
- se matureaza independent de prezenta Atg.
- isi secreta Ig M de suprafata
- nu poate sintetiza Ig M anticorpica
- are panantigene, exprima molecule de adeziune, receptori pentru factori de
crestere, pentru complement, etc
- nu se mai divid .
Etapa de limfocit matur
- se produce in organele limfatice periferice
- maturizarea se face dependent de antigen
- implica: recunoasterea Atg.,
activarea limfocitara,
diferentierea terminala

DIFERENTIEREA SI MATURAREA LIMFOCITELOR B

Recunoasterea antigenului
Implica sinteza si exprimarea receptorului de recunoastere (Ig D). Exista Atg. ce
pot fi recunoscute direct de limfocitul B si altele ce pot fi recunoscute doar prin
cooperare cu limfocitul T helper si macrofage
Activarea limfocitara
declansata de legarea Atg. de receptorul D de recunoastere, prin intermediul
celulelor prezentatoare de Atg. care vor secreta IL-1 stimuleaza Lf Th
produce IL-2 si IL-4 stimuleaza proliferarea Lf B producand 5-15 generatii de
limfocite B- fiice.
Limfocitele activate exprima alti receptori pentru factori de crestere, citochine, noi
interactiuni celulare
Diferentierea terminala implica:
-generare de efectori B, plasmocite cu viata scurta, specializate in sinteza unor mari
cantitati de Ig anticorpice
-generare de celule B cu memorie imuna, viata lunga. Acestea recircula prin sange si
tesuturi si la un nou contact cu acelasi antigen asigura raspuns anticorpic rapid,
eficient, secundar
Imunoblast B plasmoblast preplasmocit plasmocit

Limfocite
Se numesc limfocite B pentru ca la pasari se matureaza in bursa lui
Fabricius '. Secretia de anticorpi
Rol:
producere de anticorpi
- La prima intalnire cu antigenul-raspuns primar- limfocitele B secreta
cantitati mici de Ig M monomera iar plasmocitele secreta cantitati mici
de Ig M polimera
- Dupa indepartarea antigenului limfocitele B de memorie raman inactive
pana la un nou contact cu acelasi antigen
- La un nou contact plasmocitul diferentiat sintetizeaza si secreta cantitati
mari de Ig de diferite clase in cadrul raspunsului imun secundar.
- Un limfocit B respectiv un plasmocit produc numai anticorpi cu o singura
specificitate. Se pot produce anticorpi specifici impotriva tuturor
determinantilor antigenici existenti
- Tipurile principale de anticorpi sunt Ig M, Ig D, Ig G, Ig A, Ig E, cu
proprietati biologice diferite

DIFERENTIEREA SI MATURAREA LIMFOCITELOR T

-Celula progenitoare limfocitara din maduva osoasa

hematogena populeaza timusul
-In timus, (organ limfatic central), in limfocitul T se codifica
receptorul de recunoastere antigenica (TCR = Tcell receptor)
care dobandeste specificitate, se diversifica interactionand cu
antigenele proprii, invata sa tolereze antigenele proprii si sa le
recunoasca pe cele straine
In functie de antigenele pe care le exprima exista doua
subpopulatii de limf T cu profil functional diferit:
- limf T helper/inducer CD4+
- limf T supresoare/citotoxice CD8+

DIFERENTIEREA SI MATURAREA LIMFOCITELOR T

In organele limfatice periferice pentru limf. T se realizeaza:

1. legarea antigenului
2. activare
3. exprimarea functiilor
1.Legarea antigenelor se face pe receptorii specifici de recunoastere in urma
prezentarii lor de celule specializate ce exprima pe suprafata CMH ceea ce
declanseaza modificari biochimice, fenotipice si morfologice ale limfocitelor
2.Activarea conduce la: proliferari celulare
producere de limfochine
amplificarea raspunsului imun
3.Celulele efectorii sunt imunoblastii T care dupa 5-10 cicluri mitotice formeaza
2 compartimente:
-Limfocite T efectoare
-Limfocite T de memorie

INTERACTIUNEA LIMFOCITELOR CU
CELULA PREZENTATOARE DE ANTIGEN

SERIA LIMFOCITAR
Roluri:
1.Limfocite T helper
- sunt limfocite reglatoare, care moduleaz activitatea Lf B i T
- recunosc Ag prelucrat de macrofage i alte celule prezentatoare de
antigen
- coopereaz cu Lf B => favorizeaz activarea, proliferarea,
diferenierea Lf B
Au efect stimulator.
Prezinta la suprafata membranei o proteina de suprafata CD4, si de aici
denumirea acestora de limfocite T CD4+ .
Activarea lor necesita prezentarea antigenului de catre moleculele de
histocompatibilitate MHC Class II de pe membrana celulei
prezentatoare de antigen
In urma activarii produc interleukin-2 (IL-2) ce activeaza
limfocitele B inducand un raspuns specific.

SERIA LIMFOCITAR
Efectul helper induce:
-proliferarea limfocitelor B, diferentierea in
plasmocite si secretia de anticorpi
-expansiunea clonala a limfocitelor T, exprimarea
functionala a limfocitelot T citotoxice, de
hipersensibilitate tardiva si supresoare
-activarea macrofagelor

Role of the helper T cell - Recognition

3.Limfocite T citotoxice
= Lf T efectoare, mediaz rspunsul imun celular
intervin n:
- citoliza celulelor infectate cu ag. patogeni intracelulari
- citoliza celulelor neoplazice
4.Limfocite NK

(virusuri)

Limphocite
limfocite T supresoare
Au rol in blocarea imunitatii mediata de limfocite T spre sfarsitul reactiei
imune inhiband limfocite T autoreactive ce au scapat procesului de selectie
negativa in timus .
Secreta limfochine care inhiba activitatea limfocitelor B si T impiedicad
sistemul imun a se autodistruge.
Efectul supresor implica:
-prevenirea reactiilor imune excesive
-protectie fata de reactii autoimune
-pastrarea tolerantei imunologice
se manifesta atat legat de imunitatea umorala cat si in imunitatea celulara
reducand proliferarea celulara dar si exprimarea citotoxicitatii

LIMfOCITE
Limfocite T citotoxice, omoara celule.
Prezinta pe suprafata membranei proteina de suprafata
CD8 si de aici denumirea de limfocite T CD8+
Aceste celule recunosc antigenele prezentate de
moleculele de histocompatibilitate MHC Class I
,fiind activate de antigenele prezentate de orice celula
infectata de bacterii sau virusuri.
Cand sunt activate distrug celula care le-a prezentat
antigenul.

LIMFOCITE T

Limfocite T citotoxice, omoara celule.

Prezinta pe suprafata membranei proteina de suprafata CD8 si de aici
denumirea de limfocite T CD8+
Recunosc antigenele prezentate de moleculele de histocompatibilitate
MHC Class I , fiind activate de antigenele prezentate de orice celula
infectata de bacterii sau virusuri. Cand sunt activate distrug celula care le-a
prezentat antigenul
-intervin tardiv in imunitatea tumorala sau alogena
-actioneaza specific pe celula tinta ce poarta antigene fata de care a fost
sensibilizata
-dupa recunoasterea antigenului se diferentiaza in celula efectoare
-coopereaza cu un subgrup de limf Th
-sunt inhibate de limf Ts
-produc citoliza prin contact direct cu celula tinta prin procese enzimatice ce
determina fragmentarea AND, citoscheletului, mitocondriilor, suprimarea
pompei ionice
-dupa liza se desprind de celula tinta, raman activate si produc alte lize

LIMFOCITE T
Efectul citotoxic
Este raspunsul celular declansat de:
-celule straine alogene
-celule tumorale
-celule proprii modificate prin infectii virale sau
bacteriene
Efectorii sunt celule NK si limf T citotoxice

LIMFOCITE
3.Limfocite T de memorie pot lua nastere prin activarea
celulelor T primare sau prin transformarea limfocitelor T
helper sau supresoare dupa ce acestea si-au indeplinit
functia
Limfocitele T de memorie asteapta o noua aparitie a unui
antigen specific moment in care vor putea asigura un
raspuns rapid si specific.

SERIA LIMFOCITAR CELULE NK

-Au activitate citotoxica spontana antivirala,

antitumorala (previn dezvoltarea tumorilor
incipiente, limiteaza metastazarea, elimina
tumorile iradiate).
-Au actiune nespecifica, independenta de
recunoasterea antigenelor
-Nu poseda compartiment de memorie imuna
-Activitatea lor este amplificata de actiunea unor
citochine: IFN-gama, IL2, factor stimulator NK

Limphocytes
Sunt parte a sistemului imun inascut ,
Actiunea lor nu este legata de prezenta unui antigen
specific.
Distrug oricare celula care prezinta caracteristicile unei
celule periculoase. O concentratie scazuta a moleculelor
de histocompatibilitate MHC Class I poate reprezenta un
astfel de semnal.
Fiecare celula nucleata prezinta in mod normal aceste
molecule si absenta lor este considerata un semnal ca ceva
nu este in ordine
-daca celula a fost infectata de un virus va produce mai
putine MHC Class I.
-o celula canceroasa care are un ritm de divizare
accentuat va produce mai putine astfel de proteine .

SERIA LIMFOCITAR

Celule NK- mecanism de actiune:

Se leaga de celula tinta prin molecule de
adeziune
Produce liza celulei tinta sub actiunea unor
enzime litice din granulele continute (perforine)
In prezenta ionilor de calciu perforina perforeaza
membrana celulei tinta cu formare de pori prin
care vor patrunde in celula factori citotoxici (TNF)
care activeaza endonucleazele ce fragmenteaza
acizii nucleici si factori litici ce produc liza
osmotica.
Alte functii ale NK:
-secreta limfochine implicate in reglarea
raspunsului imun si a hematopoezei

FIZIOLOGIA
TROMBOCITELOR

Trombocitele
= cele mai mici elemente
figurate ale sngelui
= fragmente
citoplasmatice anucleate
de megacariocite cu
origine n mduva osoas
hematogen.
- au capacitatea de a adera
la pereii vaselor
sanguine lezate i de a
forma agregate celulare
=> rol n hemostaz.

TROMBOCITOPOIEZA = 4-5 zile

Etape
CSP
Celula stem mieloid
CFU-Meg (uniti formatoare de col. megacariocitare)
Megacarioblastul
Megacariocitul bazofil (promegacariocitul)
Megacariocitul granular
Megacariocitul trombocitogen
prin fragmentare
Trombocitele adulte.
Un megacariocit trombocitogen elibereaz ntre 200010000 de trombocite.

TROMBOCITOPOIEZA

Reglarea trombocitopoiezei
- este dependent de masa i numrul de
trombocite circulante.
- Scderea numrului de trombocite circulante
reglare rapid - mobilizarea depozitului
splenic de trombocite (= 1/3 din nr. total
trombocite circulante)
reglare ntrziat - cu durata de 3-5 zile;
= stimularea formrii de trombocite sub
actiunea
unor
factori
stimulatori
ai
trombocitopoiezei

Reglarea trombocitopoiezei
1. Trombopoietina (Tpo)
- este produs n principal de ficat
- n circulaie se fixeaz pe receptorii specifici de la nivelul
trombocitelor circulante, dup care este rapid inactivat.
- nr. trombocite circulante => Tpo libera => activarea
trombopoiezei.
- nr. trombocite circulante => fixarea excesiv a Tpo
efectelor Tpo asupra trombocitopoiezei.
- Rol: orienteaz celulele stem spre linia megacariocitar.
2. Citokine
Citokine cu efect de stimulare a trombocitopoiezei:
- IL-3, GM-CSF - efect de stimulare asupra cel. progenitoare;
- IL 3, IL-6, IL-7 i IL-11- poteneaz efectul Tpo de
orientare a celulelor stem spre linia megacariocitar.

Citokine cu efect de inhibare a trombocitopoiezei:

factorul de cretere i transformare (TGF)
factorul de necroz tumoral (TNF)
interferon (IFN)

CINETICA TROMBOCITAR
- Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm3
- Durata de via = 8-10 zile
- La subiectul normal:
2/3 n circulaia general
1/3 n splin = rezervor de trombocite
La nivelul splinei:
- trombocitele cu volum i funcii trombocitare , sunt
degradate de ctre macrofagele splenice
- fiziologic, sunt distruse doar trombocitele mbtrnite
- patologic: n caz de splenomegalie: intensificarea
distruciei plachetare splenice => splenectomia =
manevr terapeutic

STRUCTURA MORFOFUNCIONAL
Trombocitele = fragmente
citoplasmatice anucleate
= 1 - 4 m,
grosimea = 0.5 - 1 m,
volumul mediu = 5.8 m3 .

La MO
- zon central granulomerul
(cromomerul), cu granulaii azurofile
-zon

periferic - hialomerul,
-clar, aparent omogen.

Trombocite dispuse grupate sau

izolate

CARACTERISTICI MORFOFUNCIONALE
La ME - 3 zone: zona periferica, zona citoplasmatica si zona
organitelor celulare
1. Zona periferic este alctuit din:
atmosfera periplachetar - deasupra glicocalixului;
factori plasmatici ai coagulrii adsorbii la acest nivel
glicocalix = GP cu rol de receptori (pentru ADP, trombin,
serotonin, adrenalin, PG, factori plasmatici ai coagulrii)
membrana celular
Zona submembranoas
sistemul de membrane

Sistemul canalicular deschis

Sistemul tubular dens

o sistemul de membrane
- Sistemul canalicular deschis = invaginaii tubulare ale
membranei care se rspndesc n citoplasm; permite
schimburile dintre celul i mediu
- Sistemul tubular dens - este asociat sist. canalicular
deschis; are rol de reticul endoplasmatic (stocare calciu
intracelular)

STRUCTURA MORFOFUNCIONAL
2. Zona citoplasmatic = zona contractil
- conine proteine (actina, miozina, trombostenina) cu rol
n
meninerea formei de disc a trombocitelor neactivate
modificarea formei trombocitelor activate (disc
form sferic cu prelungiri),
n secreia plachetar i
retracia cheagului

STRUCTURA
MORFOFUNCIONAL
3. Zona organitelor = zona
implicata
in
funcia
predominant secretorie
Sistemul granulaiilor plachetare - cuprinde:
Granulele dense = rol de stocare a factorilor agregani
trombocitari (Ca2+, ADP, ATP, serotonin, catecolamine)
Granule alfa - conin:
- proteine adezive (fibrinogen, f. von Willebrand);
- factori procoagulani (factori I, V i XI, PAF)
- modulatori de crestere (factor de crstere derivat din
trombocit PDGF, peptida de activare a tesutului conjunctiv CTAP
III, factorul de crestere si transformare TGF , factorul 4
plachetar)
Granule cu glicogen
Lizozomi - conin enzime (hidrolaze acide, elastaza, colagenaz)
eliberate n caz de stimulare intens.
Alte organite - peroxizomi, mitocondrii, ribozomi

GRANULELE DENSE
Rolul unor componente granulare:
Adenosine diphosphate (ADP) este important in recrutarea si activarea
trombocitelor in locul destinat adeziunii trombocitare .
Serotonina reduce sangerarea la nivelul leziunii vasculare prin inducerea
vasoconstrictiei.
Ionii de Calciu
- induc schimbarea formei trombocitelor stimuland contractia scheletului actomiozinic
- reprezinta un cofactor esential in cascada coagularii.
- reprezinta si un cofactor pentru phospholipasa C, implicata in producerea de
catre trombocite a thromboxaneuluiA2, un inductor potent al agregarii
trombucitare si al vasoconstrictiei.
- sub actiunea phospholipazei C fosfolipidele membranelor trombocitare se pot
transforma. in acid arachidonic care poate fi convertit sub actiunea
ciclooxigenazei trombocitare in endoperoxizi iar acestia, sub actiunea
tromboxan sintetazei in tromboxan A2. Aspirina (acidul acetilsalicilic )
inhiba activarea trombocitara acetiland ireversibil cyclooxygenaza si
impiedicand formarea de catre trombocite a thromboxanului A2 .

INTERACTII INTRE TROMBOCITE SI

CELULELE ENDOTELIALE
Celulele endoteliale, in conditii normale, inhiba activarea
trombocitelor si vasoconstrictia convertind endoperoxizii
la prostaciclina sub actiunea enzimei prostacyclin
sintetazei, un potent inhibitor trombocitar si vasodilatator
Prostacyclina celulelor endoteliale activeaza adenylate
cyclaza crescand concentratia intracelulara de cyclic
adenosine monophosphate (cAMP), care va scadea
cantitatea de calciu intracelular inhiband astfel activarea
trombocitara .

GRANULELE ALFA
Rolurile unor componente:
Factorul 4 plchetar (PF4) contribuie la formarea cheagului
prin inactivarea heparan sulfatului endogen la nivelul
celulei endoteliale
PDGF eliberat de trombocite la locul leziunii vasculare
intensifica procesele reparatorii prin stimularea
fibroblastilor si a cresterii celulelor musculare netede.
factorul de crestere si transformare TGF si factorul de
crestere endotelial vascular (VEGF) induc reparatia
peretelui vascular stimuland proliferarea celulelor
endoteliale si a miofibroblastelor.

FUNCIILE TROMBOCITULUI

1. n hemostaza primar - oprirea

iniial a sngerrii i formarea
dopului hemostatic plachetar.
2. in hemostaza secundar
(coagulare) - activitatea
procoagulant
3. n reglarea fibrinolizei
4. n meninerea integritii peretelui
vascular

FUNCIILE TROMBOCITULUI
1. Rol n hemostaza primar - oprirea iniial
a sngerrii i formarea dopului
hemostatic plachetar.
aderare, agregare i metamorfoz
vscoas ,sustinerea recrutarii si activarii

trombocitare
- retracia cheagului (trombostenina)

ADERARE TROMBOCITARA

AGREGARE TROMBOCITARA

Functiile trombocitare

FUNCIILE TROMBOCITULUI
2. Rol n hemostaza secundar (coagulare) - activitatea
procoagulant prin:
a) adsorbia la nivelul atmosferei periplachetare a
factorilor plasmatici activai implicai n
mecanismul intrinsec al coagulrii (XII, XI, X, VIII, V)
rol de protecie (mpiedic inactivarea lor de ctre
proteazele plasmatice)
b) eliberarea factorilor trombocitari coninui n
compartimentul granular n cadrul procesului de
secreie plachetar.
Prin factorii trombocitari,trombocitele intervin n :
- susinerea mecanismul intrinsec al coagulrii
(ex.fosfolipide, fibrinogen trombocitar)

FUNCIILE TROMBOCITULUI

3. Rol n reglarea fibrinolizei

- pe suprafaa lor are loc interaciunea dintre
plasminogen
i
activatorii
acestuia
cu
transformarea acestuia in plsmina, enzima ce
degradeaza specific moleculele de fibrina.
- n cursul secreiei plachetare se elibereaz PAI-1
(inhibitorul activatorului plasminogenului)
4.

Rol n meninerea integritii peretelui

vascular
Trombocitul aprovizioneaz endoteliul cu:
metabolii ai acidului arahidonic
factori de cretere (ex. PDGF) care cresc
viabilitatea celulelor endoteliale, celulelor
musculare netede si fibroblastilor

MODIFICRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR
1. MODIFICRI CANTITATIVE
Trombocitopenii- sub 100.000/mm3.
Prin:
- hipoplazie/aplazie medular: Rx, medicamente, toxice
- deficit de trombopoietin
- distrucie accelerat
- splenomegalie
=> tendin crescut de sngerri spontane, mai ales
hemoragii cutanate (peteii, echimoze) i mucoase
(epistaxis, gingivoragii)
Trombocitoze - peste 400.000/mm3
=> risc crescut de fenomene trombotice
- fiziologic: n efortul fizic,
- patologic: dup intervenii chirurgicale majore, n procese
inflamatorii i neoplazice, dupa splenectomie

Peteii i
purpura

Tromboza

MODIFICRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR
2. MODIFICRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE)
pot fi
ereditare sau
ctigate (boli mieloproliferative cronice, renale,
hepatice, dup administrarea unor medicamente aspirin, antiinflamatoare, antibiotice).
Ex.
defecte de activare
defecte de aderare - boala von Willebrand
defecte de agregare - trombastenia Glanzmann
defecte de secreie - a corpusculilor deni sau a
granulailor .