HISTOLOGIE

GENERALĂ

Ţesuturi
n  CURS
n  70% prezenta

n  LP
n  Max
30% absente( 3 lucrari)- motivate sau platite si
RECUPERATE

n  EXAMEN
n  50% scris
n  40% practic

n  10% activitatea din timpul semestrului

 Bibliografie
n  Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean
Histologie generala, volI Editura Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu”,
Cluj- Napoca, 2006
n  Carmen Mihaela Mihu. Histologie vol I- curs pentru studenţii Facultăţii de
Medicină Dentară, Editura Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu”, Cluj-
Napoca, 2005.

n  Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W. Histology a Text and Atlas, 4th edition,
Lipincott Williams & Wilkins. 2003.
n  Gartner LP, Hiatt JL. Color Text Book of Histology. WB Saunders Company;
1997.
n  Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition. Lange
Medical Books;Mc. Graw-Hill Medical Publishing Division; 2003.
n  Kessel R. Basic medical histology. Oxford U.P. 1998.
n  Stevens A., Lowe J. Histology. Gower Medical Pubiishing. London. New-York,
1992.
n  Coloratii histologice
n  Hematoxilina - eozina

n  Coloratii speciale

n  Impregnarea argentica
n  PAS

n  Tricrom Mallory

n  Tricrom Masson

n  Van Gieson

n  Hematoxilina ferica Heidenheim

n  Sudan III

n  Sudan negru

n  Scharlach Roth

n  Rezorcina- fuxina Weigert

n  Cuprins

n  CLASIFICAREA ŞI ORIGINEA ŢESUTURILOR

n  ORIGINEA EMBRIONARĂ A ŢESUTURILOR

n  ŢESUTURILE EPITELIALE

n  Localizare

n  Caractere generale ale epiteliilor

n  Suprafeţe epiteliale celulare

n  Clasificarea ţesuturilor epiteliale

n  Descrierea epiteliilor de acoperire

 Clasificarea şi originea ţesuturilor
n  Ţesutul se defineşte ca o asociere de celule şi sustanţă
intercelulară, elemente cu ajutorul cărora se exercită o anumită
funcţie sau grup de funcţii.

n  În organism există patru tipuri fundamentale de ţesuturi- epitelial,

conjunctiv, muscular şi nervos.

n  Cele patru tipuri de ţesuturi intră în componenţa organelor

cavitare sau parenchimatoase.

n  În organism, diferitele organe nu funcţionează izolat, ci alcătuiesc

sisteme(respirator, digestiv, excretor, etc).
n  Integritatea morfo-funcţională a unui ţesut, presupune
înlocuirea permanentă a celulelor uzate sau îmbătrânite,
prin procesul de regenerare.

n  Metaplazia este o formă anormală de regenerare. Este un

proces de adaptare la anumite condiţii.

n  În decursul evoluţiei, celulele pot prezenta modificări,

care se situează la limita între normal şi patologic.
 Se descriu următoarele tipuri de modificări celulare

Tulburări de maturare:
n  Anaplazia
Modificări de volum celular
n  Atrofia
n  Hipertrofia
Modificări de număr:
n  Hiperplazia
Modificări de formă şi structură celulară
n  Degenerescenţa
n  Distrofia
 Originea embrionară a ţesuturilor

n  Ţesuturile epiteliale provin din toate cele trei foiţe

embrionare:
n  Ectoderm
n  Mezoderm
n  Endoderm

n  Ţesuturile conjunctive şi musculare au origine

mezodermo- mezenchimală. Excepţie fac celulele
mioepiteliale, care au origine ectodermică.

n  Ţesutul nervos are origine neuro- ectodermică. Învelişurile

meningeale şi microglia au origine mezodermo-
mezenchimală.
 ŢESUTURILE EPITELIALE
n  Localizare:
n  se întâlnesc la suprafaţa corpului,
n  căptuşesc cavităţi( inclusiv sistemul vascular),

n  căptuşesc tractul digestiv, respirator şi genito-

urinar,
n  formează porţiunile secretorii ale glandelor şi
ductele acestora,
n  celule epiteliale specializate formează receptorii
organelor de simţ.
n  Caractere generale ale epiteliilor

n  Sunt ţesuturi aproape pur celulare.

n  Sunt lipsite de vase sanguine sau limfatice.
Excepţie face stria vasculară din urechea internă.
n  Sunt ţesuturi bine inervate.

n  Ţesuturile epiteliale se dispun pe o membrană

bazală, care le separă de ţesuturile conjunctive.
n  Celulele au forme diferite, iar nucleii respectă
forma celulelor.
 Suprafeţe epiteliale celulare

n  Celulele epiteliale prezintă suprafeţe bazale, laterale şi apicale.

n  Suprafeţe epiteliale bazale

n  Membrana bazală

n  În microscopie optică se poate evidenţia prin

următoarele coloraţii:
n  Coloraţia cu acid periodic Schiff (PAS)

n  Coloraţia cu azotat de argint (impregnarea

argentică)
 Suprafeţe epiteliale celulare
n  În microscopie electronică, membrana bazală este
formată din lamina bazală, şi lamina reticulară.
n  Lamina bazală este formată din:

- lamina lucida- situată sub epiteliu. Conţine

glicoproteine extracelulare, laminină, entactină,
integrine, heparan sulfat.
- lamina densa- conţine colagen tip IV,
fibronectină.
n  Lamina reticulară este elaborată de fibroblaste. Conţine
colagen tip I, III, şi VII. Are o grosime variabilă.
Este bine ancorată de lamina bazală prin
fibronectină, fibrile de ancorare( colagen VII) şi
microfibrile.
n  Rolul membranei bazale: suport şi susţinere, aderenţă,
filtru molecular, şi barieră,.
n  Suprafeţe epiteliale laterale
n  Conţin
joncţiuni intercelulare de aderenţă( zonula occludens,
zonula adherens, macula adherens) şi de comunicare( joncţiuni
gap).
n  Suprafeţe epiteliale apicale
n  Aceste suprafeţe pot prezenta microvili, stereocili sau cili.

n  Funcţiile epiteliilor

n  Transport transcelular
n  Absorbţie prin endocitoză sau pinocitoză.

n  Secreţie de hormoni, mucus, proteine.

n  Permeabilitate selectivă.

n  Protecţie.
n  Clasificarea ţesuturilor epiteliale
n  În organism se disting două mari categorii de epitelii:
n  de acoperire
n  glandulare

Epiteliile de acoperire pot fi clasificate în funcţie de:

n  numărul de straturi
n  simple
n  stratificate

n  forma celulelor

n  pavimentoase
n  cubice

n  cilindrice
n  Definirea epiteliilor de acoperire se face ţinând
seama de ambele criterii, astfel:
n  Epitelii simple
n  pavimentoase

n  cubice

n  cilindrice

n  Epitelii stratificate

n  pavimentoase

n  cubice

n  Cilindrice

n  În organism există şi epitelii de tip special:

n  Epiteliul pseudostratificat cilindric
n  Epiteliul de tranziţie( uroteliul)
 Epiteliul simplu pavimentos
n  Definiţie
n  Localizare
 Epiteliul simplu cubic

n  Definiţie
n  Localizare
 Epiteliul simplu cilindric
(ciliat sau neciliat)
n  Definiţie
n  Localizare
 Epiteliul stratificat pavimentos
n  Definiţie: Este un epiteliu format din trei straturi
celulare:
n  Strat bazal( strat germinativ)
n  Strat mijlociu( strat spinos)

n  Strat superficial

 Epiteliul stratificat pavimentos

n  Localizare:
n  Ep pavimentoase cheratinizate- situate în regiuni care vin în contact
cu mediul extern( ex. epidermul).
n  Ep. Pavimentoase necheratinizate- tapetează cavităţi( mucoasa
bucală, esofag, rect, anus, etc).
 Epitelii de tip special
Epiteliul pseudostratificat cilindric
n  Definiţie: Este un epiteliu simplu cilindric modificat, format
dintr-un singur rând de celule cilindrice, dispuse pe membrana
bazală. Celulele au înălţimi diferite, nu ajung toate să
delimiteze lumenul. Înălţimea diferită a celulelor, determină
situarea nucleilor la înălţimi diferite, deci falsul aspect de
stratificare.
 Epiteliul pseudostratificat cilindric

n  Localizare:

n  trahee şi arbore bronşic( epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat,

fiind numit şi epiteliu respirator)

n  ductele mari ale glandelor exocrine(epiteliul este neciliat)

 Epitelii de tip special
Uroteliul
n  Definiţie: Este un epiteliu de tranziţie format din trei
straturi:
n  Strat bazal
n  Strat mijlociu( celule “ în rachetă”

n  Strat superficial( celule umbreliforme)

 Uroteliul
n  Localizare:
întâlneşte la nivelul calicelor renale, ureter, vezica urinară şi
n  se
uretră.
n  Caracteristici:
n  datorită membranei bazale subţiri, acest epiteliu sângerează cu
uşurinţă.
n  este un epiteliu plastic, capabil

să-şi modifice stratificarea.

n  uroteliul este impermeabil

pentru constituenţii urinei.

 Corelaţii clinice
Sindromul cililor imobili( sindromul Kartagener)
n 
Este un defect genetic, ce constă în absenţa braţelor de
dyneină din cili. Se asociază cu insuficienţă respiratorie,
fertilitate redusă la femei şi infertilitate la bărbaţi.

Pemfigoidul bulos
n 
Boală autoimună, caracterizată prin producerea de
anticorpi împotriva hemidesmozomilor. Se manifestă
prin leziuni cutanate.

n  Tumori epiteliale

n  benigne
n  maligne
Ţesuturile epiteliale de acoperire
n  La suprafaţa structurilor( suprafaţa
organismului sau căptuşind cavităţi)

n  Predominent celulare

n  Tipuri celulare