Disciplina de Genetică Numele CAZACU

Prenumele ALEXANDRU
Anul II, sem. II, IFR

TESTUL Nr. 1

1. Ce studiază genetica:

a. celula;
b. ereditatea;
c. variabilitatea;
d. populaţiile.

2. Caracterelor şi a funcţiilor ce se transmit prin ereditate poartă denumirea de:

a. genofond;
b. fenotip;
c. genotip;
d. cariotip.

3. Care sunt diferenţele ce apar între metoda citologică şi cea a ADN-ului

recombinat ?

Metoda ADN-ului recombinat este utilizata pentru localizarea genelor necunoscute prin
utilizarea unor fragmente de ADN cunoscute, iar citologia este studiul cromozomilor
nucleari si a celor localizati in organitele celurare.

4. Din ce este alcătuit nucleul celular:

a. membrană celulară
b. citoplasmă
c. sistem de membrane, cariolimfă, cromozomi
d. centrioli, centromeri, centrozomi

5. Cromozomii sunt:
a. principalii purtători ai eredităţii

1
 b. sunt organite citoplasmatice
c. sunt formaţiuni nucleare şi extranucleare
d. sunt responsabilii eredităţii nucleare şi citoplasmatice
6. Care sunt părţile componente ale unui cromozom:
a. doua cromatide paralele
b. patru cromatide unite între ele
c. o cromatidă primară şi una secundară redusă
d. trei cromoneme

7. Ce reprezintă cariotipul şi cum se poate determina ?

Cariotipul reprezinta numarul, forma si marimea din genomul unui set diploid. Determina
caracterizarea si identificarea fiecarei specii si face distinctia intre doua specii ce ar putea
fi confundate usor pe baza altor criterii morfologice. Cariotipul poate definii si anumite
anomalii cromozomiale la om, care determina malformatii.

8. Care sunt caracteristicile profazei I din meioza şi ce diferenţe există între aceasta şi
profaza II a meiozei şi profaza mitozei ?

In profaza I din meioza au loc fenomene sinaptice cu deosebite semnificatii genetice.

Profaza I este de cea mai lunga durata si prezinta o serie de modificari caracteristice ale
cromozomilor ce se realizeaza in urmatoarele 5 stadii: leptonem, zigonem, pachinem,
diplonem si diachineza.

2
 9. În ce constă gametogeneza la plante ?
In organele producatoare de gameti masculi, toti cei 4 produsi ai meiozei (microsporii) se
vor dezvolta pentru a produce polen, iar in organele producatoare de gameti femeli, doar
unul dintre cei patru produsi meiotici va continua sa se dezvolte, restul de 3 vor degenera.

10. Care sunt teoriile emise de Morgan în urma cercetărilor realizate ?

Plasarea lineară a genelor pe cromozomi; transmiterea înlănţuită a genelor plasate pe

aceeaşi pereche de cromozomi (linkage); schimbul reciproc de gene între cromozomii
pereche (crossing-over).

11. Ce reprezintă grupul linkage:

a. totalitatea de gene ale unui cromozom;

b. totalitatea de gene dominante ale organismului;
c. totalitatea de gene dominante ale unui cromozom;
d. o grupă de gene ale unui organism care sunt localizate într-un cromozom şi se
moştenesc împreună.

12. Înlănţuirea incompletă a genelor:

a. poate fi determinată de genele ce se află în acelaşi cromozom la o distanţă mică

una de alta;
b. rezultă în urma crossing-overului;
c. este o caracteristică a genelor ce se află în cromozomi diferiţi;
d. se realizează cu ajutorul genelor ce se află în acelaşi cromozom la o distanţă mare
una de alta.

13. Crossing-overul:

a. este schimbul de fragmente dintre cromozomii neomologi;

b. este schimbul de fragmente dintre cromatidele unui cromozom;
c. este schimbul de fragmente dintre cromozomii omologi;
d. asigură recombinarea genelor.

14. Chiasmele sunt fenomene genetice implicate în:

a. linkage
b. crossing-over
c. reprezintă pierderi de material genetic
d. toate răspunsurile sunt corecte

3
 15. Gregor Mendel a elaborat următoarele legi:

a. legea purităţii gameţilor;

b. legea uniformităţii;
c. legea moştenirii înlănţuite;
d. legea moştenirii independente.

16. Pe baza observaţiilor şi ipotezelor lui Mendel precizaţi şi schiţaţi rezultatele

următoarelor incrucişări la mazarea de gradină (Pisum sativum):

a) plante înalte (homozigote dominante) cu plante pitice (homozigote recesive).

Va rezulta:
– 25% plante inalte, homozigote dominante (SS), pure din punct de vedere genetic;
– 50% plante inalte, heterozigote dominante (Ss), conţinând ambii factori ereditari ai
celor doi părinţi
– 25% plante pitice, homozigote recesive (ss), pure din punct de vedere genetic;
- rezulta raport 1:2:1

b) descendenţa heterozigotă Aa cu ea însăşi

- raportul de segregare fenotipic în acest caz este de 1:2:1, care corespunde

cu raportul de segregare genotipic, de 1:2:1.

c) descendenţa Aa cu părintele cu talie mare (AA)

d) descendenţa Aa cu părintele cu talie mica (aa)

17. Genele epistatice acţionează:

a. intensificând manifestarea unei gene
b. inhibând manifestarea unei gene alele
c. inhibând manifestarea altei gene
d. toate răspunsurile sunt corecte

18. Interacţiunea pleiotropică a genelor presupune:

a. determinarea în mod direct a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură
genă
b. determinarea în mod indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură
genă
c. determinarea în mod direct sau indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o

4
singură genă
d. determinarea mai multor caractere sau însuşiri de mai multe gene dispuse în
acelaşi locus

19. Heterozisul:

a. este o formă de selecţie a plantelor

b. reprezintă o încrucişare înrudită;
c. asigură apariţia formelor heterozigotate;
d. reprezintă vigoarea hibridă a primei generaţii;

20. Linia pură:

a. reprezintă descendenţa unei încrucişări înrudite la plante

b. reprezintă un hibrid, obţinut la încrucişarea a două organisme autogame;
c. reprezintă descendenţa unei plante autopolenizatoare;
d. reprezintă descendenţa unei încrucişări înrudite la animale.

5
Disciplina de Genetică Numele CAZACU
Prenumele ALEXANDRU
Anul II, SEM II, IFR

TESTUL Nr. 2

1. Definiţi autogamia şi alogamia ?

Autogamia este fenomenul de fuziune a gameţilor femeli şi masculi produşi în aceeaşi

floare la plantele hermafrodite. Plantele autogame sunt plante hermafrodite care se
polenizează cu polenul lor propriu (grâu, orz, ovăz, mazăre, fasole, soia, in, tomate, ardei
etc.). Plantele autogame sunt plante homozigote, care asigură păstrarea constantă, de la o
generaţie la alta, a genotipului. Descendenţa unui individ sexuat autogam constituie o
linie.

Alogamia reprezintă reproducerea naturală prin fecundare încrucişată în care gameţii

masculi provin de la alţi indivizi. Plantele alogame cumulează noi biotipuri şi deci ele
dispun de o bază ereditară heterozigotă. Fecundarea încrucişată determină schimbarea
fenotipului, favorizând heterozigoţia.

2. Ce reprezintă androsterilitatea şi care este utilitatea practică ?

Androsterilitatea reprezintă incapacitatea unui organism de a produce gameţi funcţionali

sau zigoţi viabili, datorită incapacităţii unor plante de a nu produce polen sau de a
produce polen steril, apare în special, la plantele alogame supuse consangvinizării sau
hibridării îndepărtate şi poate afecta ambele sexe sau numai unul dintre ele (sterilitate
masculă - androsterilitate, respectiv sterilitate femelă - ginosterilitate).

Androsterilitatea se utilizeaza in practica pentru obtinerea de seminte hibrid.

3. Câte tipuri de determinism genetic al sexului cunoaşteţi şi care sunt diferenţele

dintre acestea ?
2 tipuri: masculine si feminin tipul XY sau XO/XX

6
4. Unde sunt localizate genele ce determină caracterele legate de sex ?

a. în cromozomii sexuali;
b. în autozomi;
c. în celule sexuale.
d. în citoplasmă

5. Care dintre bolile umane enumerate sunt rezultatul dereglărilor cromozomiale?

a. hemofilia;
b. sindromul Down;
c. trisomia;
d. sindromul Klinefelter.

6. Sindromul Down:

a. este rezultatul dereglărilor în cariotipul uman;

b. este rezultatul unei mutaţii cromozomiale structurale;
c. se caracterizează prin prezenţa a 47 de cromozomi;
d. se caracterizează prin prezenţa a 45 de cromozomi;

7. Care dintre bolile umane enumerate sunt cuplate cu sexul?

a. hemofilia;
b. albinismul;
c. trisomia;
d. daltonismul;

8. Sindromul Down reprezintă o:

a. trisomie 13;
b. trisomie 18;
c. trisomie 21;
d. trisomie 22;

9. Mentionaţi bazele purinice din macromolecula de ADN:

a. uracilul
b. citozina
c. timina
d. adenina
e. guanina

10. Specificaţi bazele pirimidinice din macromolecula de ARN:

7
 a. timina
b. uracilul
c. citozina
d. adenina
e. guanina

11. Funcţia autocatalitică a ADN-ului reprezintă:

a. replicarea
b. transcripţia
c. translaţia
d. translocaţia

12. Transcripţia şi translaţia ADN-ului reprezintă funcţia:

a. catalitică
b. replicativă
c. heterocatalitică
d. decodificatoare

13. Câţi codoni codifică cei 20 de aminoacizi:

a. toţi cei 64 de codoni

b. exista un numar mai mare de codoni decât numărul aminoacizilor
c. numai 61 de codoni au sens în codificarea aminoacizilor
d. trei codoni nu au sens, fiind numiţi codoni stop

14. Care sunt caracteristicile codului genetic

a. este degenerat
b. este nesuprapus
c. este universal
d. este foarte vechi

15. Ce reprezintă gena:

a. o unitate a eredităţii;
b. un fragment de ADN care conţine informaţia despre un caracter dominant;
c. un fragment de ADN ce determină un caracter;
d. un fragment de ADN ce determină structura unui polipeptid

8
 16. Genele pot fi:

a. dominante;
b. alele;
c. nealele;
d. nucleare;
e. citoplasmatice;
f. recesive.

17. Ce reprezintă mutaţia şi cum se clasifică ?

Mutaţia este un eveniment rar, pentru că genele sunt relativ stabile. Mutaţiile genice
sunt denumite mici sau punctiforme, când sunt determinate de schimbări structurale la
nivelul unei nucleotide sau cel mult a unei perechi de nucleotide din ADN. Mutaţiile
cromosomiale au o frecvenţă redusă în mitoză, prin schimbarea grupelor de linkage a
genelor, ele modifică transmiterea normală a acestora în descendenţă şi modifică
fenotipul organismelor.

Clasificare:

- naturale/spontane;

- artificiale/induse.

- mutatii genetice,

- mutatii croomomiale

- mutatii genomice,

- mutatii directe/inverse;

- macromutatii/micromutatii;

- mutatii gametice/somatice;

- mutatii morfologice/fiziologice/biochimice;

- mutatii dominante/recesive;

- mutatii semiletale/subvitale/supervitale;

9
 18. Mutaţiile spontane:

a. sunt provocate de mutagenii naturali;

b. au o frecvenţă mică de apariţie;
c. au transmitere ereditară;
d. sunt pozitive pentru organism

19. Poliploidia reprezintă:

a. o mutaţie genică;
b. o mutaţie cromozomială numerică;
c. o mutaţie cromozomială structurală;
d. o schimbare în structura genomului.

20. Câte tipuri de populaţii se cunosc În ce constă legea Hardy-Weinberg şi care sunt
aplicaţiile ei ?

Conform legii Herdy-Weinberg într-o populaţie în care indivizii se pot încrucişa

între ei pe bază de probabilitate, frecvenţa genelor se menţine constantă de-a lungul
generaţiilor, iar populaţia se menţine în echilibru, indiferent de proporţia caracterelor
dominante sau recesive. Pornind de la o populaţie heterozigotă (Aa), exprimată prin
genele A şi a, frecvenţa acestor gene în populaţie se găseşte în raportul rezultat din
dezvoltarea binomului (p+q)2, în care p reprezintă frecvenţa genei A şi q frecvenţa genei
a, iar p+q = 1.
Tipuri de populatie cunoscute:
- mendeliana
- autogama
- alogama
- panmictica
- apomictica
Factorii care influneteaza:
- efectele mutatiilor genetice
- efectele migratiei sau fluxul genetic.
- Efectele selectiei naturale.
- Driftul genetic
- Influenta conditiilor de viata.
Aplicatiile legii Hardy:
- încrucişarea indivizilor şi unirea gameţilor să aibă loc în afara oricărei
influenţe a selecţiei; populaţia să fie îndeajuns de numeroasă, iar indivizii
homozigoţi şi heterozigoţi să aibă aceeaşi viabilitate.

10
Disciplina de Genetică Numele CAZACU
Prenumele ALEXANDRU
Anul II, SEM. II, IFR

TESTUL FINAL

1. Explicaţi care sunt diferenţele şi asemănările dintre diviziunea mitotică şi cea

meiotică ?
Un ciclu celular are 2 perioade:interfaza și ciclul mitotic (pentru celulele
somatice) sau meiotic (pentru celulele gametice/sexuale).  Diviziunea mitotică este cea pe
baza căreia se realizează creșterea organismului. Aceasta debutează prin diviziunea
nucleului sau cariochineză și se termină cu diviziunea citoplasmei sau citochineză.
Originea multiplicării celulare stă în replicarea ADN-ului cromozomial, care are loc în
stadiul S al interfazei. 
Meioza are loc la organismele cu reproducere sexuată, fiind un tip particular de diviziune
în care se pornește de la celule diploide și se ajunge la celule haploide sau gameți, prin
unirea cărora rezultă zigotul diploid (celula unică) de la care pornește dezvoltarea unui
nou organism pluricelular complex.  Celulele fiice rezultate în urma mitozei au un număr
egal de cromozomi (material ereditar), repartizat uniform în nucleul celular. Această
diviziune asigură creșterea continuă, diferențierea celulară și continuitatea genotipului,
având loc în celulele somatice aflate în plină creștere și în țesutul embrionar. 

2. Ce reprezintă heterozisul şi ce importanţă practică prezintă.

Reprezintă expresia genetică care se exteriorizează practic prin creşterea considerabilă a
vitalităţii, vigurozităţii, adaptabilităţii, a productivităţii etc. la hibrizii din prima generaţie
(F1). Heterozisul reprezintă creşterea vigorii hibride în F1 în urma încrucişării între
forme (linii consangvinizate, soiuri etc.) diferite genetic. Începând cu generaţia F2,
efectul heterozis scade datorită segregării.

3. Comparaţi acidul deoxiribonucleic (ADN) cu acidul ribonucleic (ARN)

referindu-vă la: structura nucleotidelor; forma catenelor; biosinteza; funcţia autocatalitică
şi heterocatalitică.
ADN și ARN
- ambele conțin: acid fosforic, baze azotate purinice adenina si guanina ,
baza azotata pirimidinica citozina.

11
 - în ADN exista timina ( baza azotata pirimidinica) în ARN exista uracil
( baza azotata pirimidinica) În ADN pentoza e dezoxiriboza , în ARN
pentoza este riboza.
- ADN și ARNm: ADN este bicatenar ,ARNm este monocatenar ADN
prezintă timina, ARNm prezintă uracil
- ARNt și ADN: ADN este bicatenar iar ARNt monocatenar cu porțiuni
bicatenare ADN stochează informația celulei, ARNt transportă aminoacizi
la locul sintezei proteice.
- ARNm și ARNt: ambele tipuri de ARN participă la sinteza
proteinelor( funcția heterocatalitica a ADN-ului) Ambele tipuri de ARN se
sintetizează în nucleu; ARNm copiază informația genetică din ADN prin
procesul de transcriptie, ARNt-transportă aminoacizii la ribozomi( locul
sintezei proteice).

4.Cum sunt clasificate aberaţiile cromozomale şi ce diferenţe există între acestea?

Mutaţiile cromozomiale afectează structura cromozomului favorizând formarea

aşa numitelor aberaţii, restructurări sau remanieri cromozomiale, dintre care unele pot fi
evidenţiate microscopic, Aceste restructurări cromozomiale au loc în timpul diviziunii
celulare şi se observă în mecanismul transmiterii ereditare, finalizându-se cu modificări,
mai evidente sau mai puţin evidente, ale unor caractere şi însuşiri. Aceste mutaţii
cromozomiale sunt evidente prin metoda de bandare a cromozomilor prin care se pun în
evidenţă benzile de heterocromatină. Aberaţiile cromozomale pot fi structurale şi
numerice.

5. Definiţi noţiunile de populaţie naturală, populaţie genetică aflată în echilibru,

populaţie mendeliană şi populaţie panmictică şi stabiliţi diferenţele dintre acestea.

- organismele care se adapteaza unui ansamblu de conditii de mediu formeaza o populatie

natural;
- populatia genetica este o grupare de indivizi care au acelasi mod de reproducere si
aceeasi structura genetica. Aceasta isi mentine continuitatea datorita legaturilor
reproductive dintre generatii. Este vorba de echilibrul numeric si genetic.
- populatia mendeliana este gruparea de indivizi din aceeasi specie, proveniti dintr-o
ascendenta comuna, care prin reproducere sexuala face posibila circularea si transmiterea
informatiei genetice si recombinarea ei in generatiile descendente.
- populatia panmictica apare la populatia alogama care este caracteristica plantelor cu
fecundare incrucisata. Este o urmare a multiplelor recombinari genetice, poate sa apara la
porumb, lucerna, trifoi. Reprezinta o grupare infinita de indivizi cu diversificare genetica

12
completa.
Diferente:
- populatia naturala defineste organismele care se formeaza pe cale naturala si se
adapteaza conditiilor de mediu si de viata gasite in locul in care iau viata, populatia
genetica este spre exemplu populatia in cazul speciilor de acelasi gen, care se reproduc
pentru a asigura continuatatea, cum este si cazul oamenilor. Populatia mendeliana poate fi
inteleasa si ca fiind familia extinsa a unui individ si populatia panmictica se intalneste
doar la plante.

13