Disciplina de Genetică Numele ................................

Prenumele ............................
Anul ......................................

TESTUL Nr. 1

1. Ce studiază genetica:

a. celula;
b. ereditatea;
c. variabilitatea;
d. populaţiile.

2. Caracterelor şi a funcţiilor ce se transmit prin ereditate poartă denumirea de:

a. genofond;
b. fenotip;
c. genotip;
d. cariotip.

3. Care sunt diferenţele ce apar între metoda citologică şi cea a ADN-ului

recombinat ?

4. Din ce este alcătuit nucleul celular:

a. membrană celulară
b. citoplasmă
c. sistem de membrane, cariolimfă, cromozomi
d. centrioli, centromeri, centrozomi

5. Cromozomii sunt:
a. principalii purtători ai eredităţii
b. sunt organite citoplasmatice
c. sunt formaţiuni nucleare şi extranucleare
d. sunt responsabilii eredităţii nucleare şi citoplasmatice
 6. Care sunt părţile componente ale unui cromozom:
a. doua cromatide paralele
b. patru cromatide unite între ele
c. o cromatidă primară şi una secundară redusă
d. trei cromoneme

7. Ce reprezintă cariotipul şi cum se poate determina ?

8. Care sunt caracteristicile profazei I din meioza şi ce diferenţe există între aceasta şi
profaza II a meiozei şi profaza mitozei ?

9. În ce constă gametogeneza la plante ?

10. Care sunt teoriile emise de Morgan în urma cercetărilor realizate ?

11. Ce reprezintă grupul linkage:

a. totalitatea de gene ale unui cromozom;

b. totalitatea de gene dominante ale organismului;
c. totalitatea de gene dominante ale unui cromozom;
d. o grupă de gene ale unui organism care sunt localizate într-un cromozom şi se
moştenesc împreună.

12. Înlănţuirea incompletă a genelor:

a. poate fi determinată de genele ce se află în acelaşi cromozom la o distanţă mică

una de alta;
b. rezultă în urma crossing-overului;
c. este o caracteristică a genelor ce se află în cromozomi diferiţi;
d. se realizează cu ajutorul genelor ce se află în acelaşi cromozom la o distanţă mare
una de alta.

13. Crossing-overul:

a. este schimbul de fragmente dintre cromozomii neomologi;

b. este schimbul de fragmente dintre cromatidele unui cromozom;
c. este schimbul de fragmente dintre cromozomii omologi;
d. asigură recombinarea genelor.

14. Chiasmele sunt fenomene genetice implicate în:

a. linkage
b. crossing-over
c. reprezintă pierderi de material genetic
d. toate răspunsurile sunt corecte
 15. Gregor Mendel a elaborat următoarele legi:

a. legea purităţii gameţilor;

b. legea uniformităţii;
c. legea moştenirii înlănţuite;
d. legea moştenirii independente.

16. Pe baza observaţiilor şi ipotezelor lui Mendel precizaţi şi schiţaţi rezultatele

următoarelor incrucişări la mazarea de gradină (Pisum sativum):

a) plante înalte (homozigote dominante) cu plante pitice (homozigote recesive).

b) descendenţa heterozigotă Aa cu ea însăşi

c) descendenţa Aa cu părintele cu talie mare (AA)

d) descendenţa Aa cu părintele cu talie mica (aa)

17. Genele epistatice acţionează:

a. intensificând manifestarea unei gene
b. inhibând manifestarea unei gene alele
c. inhibând manifestarea altei gene
d. toate răspunsurile sunt corecte
 18. Interacţiunea pleiotropică a genelor presupune:
a. determinarea în mod direct a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură
genă
b. determinarea în mod indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură
genă
c. determinarea în mod direct sau indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o
singură genă
d. determinarea mai multor caractere sau însuşiri de mai multe gene dispuse în
acelaşi locus

19. Heterozisul:

a. este o formă de selecţie a plantelor

b. reprezintă o încrucişare înrudită;
c. asigură apariţia formelor heterozigotate;
d. reprezintă vigoarea hibridă a primei generaţii;

20. Linia pură:

a. reprezintă descendenţa unei încrucişări înrudite la plante

b. reprezintă un hibrid, obţinut la încrucişarea a două organisme autogame;
c. reprezintă descendenţa unei plante autopolenizatoare;
d. reprezintă descendenţa unei încrucişări înrudite la animale.
Disciplina de Genetică Numele ................................
Prenumele ............................
Anul ......................................

TESTUL Nr. 2

1. Definiţi autogamia şi alogamia ?

2. Ce reprezintă androsterilitatea şi care este utilitatea practică ?

3. Câte tipuri de determinism genetic al sexului cunoaşteţi şi care sunt diferenţele

dintre acestea ?
4. Unde sunt localizate genele ce determină caracterele legate de sex ?

a. în cromozomii sexuali;
b. în autozomi;
c. în celule sexuale.
d. în citoplasmă

5. Care dintre bolile umane enumerate sunt rezultatul dereglărilor cromozomiale?

a. hemofilia;
b. sindromul Down;
c. trisomia;
d. sindromul Klinefelter.

6. Sindromul Down:

a. este rezultatul dereglărilor în cariotipul uman;

b. este rezultatul unei mutaţii cromozomiale structurale;
c. se caracterizează prin prezenţa a 47 de cromozomi;
d. se caracterizează prin prezenţa a 45 de cromozomi;

7. Care dintre bolile umane enumerate sunt cuplate cu sexul?

a. hemofilia;
b. albinismul;
c. trisomia;
d. daltonismul;

8. Sindromul Down reprezintă o:

a. trisomie 13;
b. trisomie 18;
c. trisomie 21;
d. trisomie 22;

9. Mentionaţi bazele purinice din macromolecula de ADN:

a. uracilul
b. citozina
c. timina
d. adenina
e. guanina
 10. Specificaţi bazele pirimidinice din macromolecula de ARN:

a. timina
b. uracilul
c. citozina
d. adenina
e. guanina

11. Funcţia autocatalitică a ADN-ului reprezintă:

a. replicarea
b. transcripţia
c. translaţia
d. translocaţia

12. Transcripţia şi translaţia ADN-ului reprezintă funcţia:

a. catalitică
b. replicativă
c. heterocatalitică
d. decodificatoare

13. Câţi codoni codifică cei 20 de aminoacizi:

a. toţi cei 64 de codoni

b. exista un numar mai mare de codoni decât numărul aminoacizilor
c. numai 61 de codoni au sens în codificarea aminoacizilor
d. trei codoni nu au sens, fiind numiţi codoni stop

14. Care sunt caracteristicile codului genetic

a. este degenerat
b. este nesuprapus
c. este universal
d. este foarte vechi

15. Ce reprezintă gena:

a. o unitate a eredităţii;
b. un fragment de ADN care conţine informaţia despre un caracter dominant;
c. un fragment de ADN ce determină un caracter;
d. un fragment de ADN ce determină structura unui polipeptid
16. Genele pot fi:

a. dominante;
b. alele;
c. nealele;
d. nucleare;
e. citoplasmatice;
f. recesive.

17. Ce reprezintă mutaţia şi cum se clasifică ?

18. Mutaţiile spontane:

a. sunt provocate de mutagenii naturali;

b. au o frecvenţă mică de apariţie;
c. au transmitere ereditară;
d. sunt pozitive pentru organism

19. Poliploidia reprezintă:

a. o mutaţie genică;
b. o mutaţie cromozomială numerică;
c. o mutaţie cromozomială structurală;
d. o schimbare în structura genomului.
 20. Câte tipuri de populaţii se cunosc În ce constă legea Hardy-Weinberg şi care sunt
aplicaţiile ei ?
Disciplina de Genetică Numele ................................
Prenumele ............................
Anul ......................................

TESTUL FINAL

1. Explicaţi care sunt diferenţele şi asemănările dintre diviziunea mitotică şi cea

meiotică ?
2. Ce reprezintă heterozisul şi ce importanţă practică prezintă.
3. Comparaţi acidul deoxiribonucleic (ADN) cu acidul ribonucleic (ARN)
referindu-vă la: structura nucleotidelor; forma catenelor; biosinteza; funcţia autocatalitică
şi heterocatalitică.
4.Cum sunt clasificate aberaţiile cromozomale şi ce diferenţe există între acestea?
5. Definiţi noţiunile de populaţie naturală, populaţie genetică aflată în echilibru,
populaţie mendeliană şi populaţie panmictică şi stabiliţi diferenţele dintre acestea.
REFERAT

Alegând unul din următoarele titluri:

Dezvoltarea geneticii ca ştiinţă a eredităţii şi variabilităţii

Constituienţi celulari cu rol în ereditate
Nucleul şi cromozomii
Ciclul mitotic şi diviziunea celulară. Importanţa diviziunii mitotice
Ciclul meiotic şi diviziunea celulară. Importanţa diviziunii meiotice
Gametogeneza şi singamia
Organizarea genelor în cromomozomi. Fenomenul de linkage.
Crossing-overul sau recombinarea genelor
Ereditatea mendelienă. Importanţa legilor mendeliene
Excepţii aparente de la raporturile mendeliene. Exemple
Aberaţii reale de la raporturile mendeliene. Exemple
Consangvinizarea şi efectele ei. Importanţa practică
Efectul heterozisului. Importanţa practică
Reproducerea sexuată şi structura genetică a descendenţilor la plantele autogame. Exemple
Reproducerea sexuată şi structura genetică a descendenţilor la plantele alogame. Exemple
Ereditatea plastidică şi mitocondrială
Androsterilitatea la plante. Exemple
Ereditatea sexului la organismele cu femele homogametice şi masculi heterogametici. Exemple.
Ereditatea sexului la organismele cu femele heterogametice şi masculi homogametici. Exemple
Determinarea sexului la plante. Exemple.
Structura şi replicarea acidului deoxiribonucleic
Structura, tipurile şi sinteza acidului ribonucleic
Gena structură şi funcţie
Codul genetic şi codificarea biochimică
Sinteza proteinelor
Mutaţia şi mutageneza. Importanţa practică.
Mutaţiile genice. Importanţa practică
Mutaţiile cromozomiale. Importanţa practică
Mutaţiile genomice. Importanţa practică
Haploidia şi monoploidia. Importanţa practică
Autoploidia Importanţa practică a autoploizilor
Aloploidia Importanţa practică a aloploizilor
Aneuploidia Importanţa practică a aneuploizilor
Genetica populaţiilor

Intocmiti referatul ce va cuprinde titlul referatului, numele şi prenumele

autorului, o introducere în domeniul ales, apoi cuprinsul referatului va fi
structurat pe capitole şi subcapitole, concluzii şi bibliografia uttilizată.
În cazul utilizării surselor bibliografice de pe internet, rog menţionarea
acestora la bibliografia referatului. Se vor folosi minim trei surse bibliografice.

Model
Pagina 1 Titlul referatului
Numele şi prenumele
Pagina 2 Introducere
Pagina 3 Capitol 1
Subcapitol 1.1
Pagina 4 Capitol 2
Subcapitol 2.1
Pagina 5 Capitol 3
Subcapitol 3.1
..................................
Pagina 6 Concluzii
Pagina 7 Bibbliografie