 Genetica (gr.
gennao = a da
 Def:Genetica este ştiinţa
care studiază ereditatea şi
variabilitatea organismelor.
Genetica, ramură a
științelor biologice, explică
mecanismele de înregistrare
a informației genetice, de
modificare şi de transmitere
a acesteia de la ascendenți
la descendenți.
GENETICA
naștere; a procrea; a
genera), termen introdus în
1906 de către W. Bateson la
Conferinţa a III-a
internaţională de hibridare
şi ameliorare a plantelor de
la Londra, este o știință
relativ tânără, dar în mod
empiric oamenii au folosit
metode genetice încă din
antichitate pentru crearea
de soiuri de plante și rase
de animale.
NOTIUNI DE BAZA
 Ereditatea (lat. hereditas – a moşteni) este
proprietatea organismelor de a da naştere
unor descendenţi asemănători lor. Mai poate
fi definită ca fenomenul transmiterii din
generaţie în generaţie a caracterelor sau
procesul transmiterii informaţiei genetice de
la părinţi la urmaşi.Fiecare individ transmite
descendenților jumătate din numărul de
cromozomi, respectiv gene.
 Gena: Unitatea elementară care condiţionează transmiterea
şi manifestarea caracterelor, noțiune introdusă în anul 1906 de
către geneticianul danez W. Johannsen. Alături de genele care
se află în cromozomi şi determină ereditatea cromozomală,
există şi unităţi ereditare situate la nivelul citoplasmei,
denumite plasmagene, care determină ereditatea
citoplasmatică.
Totalitatea factorilor ereditari ai unui organism poartă
numele de genotip. Genele şi plasmagenele au o mare
stabilitate şi sunt capabile să se autoreproducă fidel ( funcţia
autocatalitică a genei).
 Variabilitatea reprezintă proprietatea organismelor vii, cu
diferite grade de înrudire, de a se deosebi între ele din punct de
vedere morfologic, fiziologic, biochimic etc.
Diferenţele între indivizi pot fi determinate de mutaţii,
recombinări ale materialului genetic, selecție (variabilitate
ereditară) – şi de influenţa condiţiilor de mediu
(variabilitate neereditară).
Totalitatea însuşirilor morfologice, fiziologice, biochimice
şi de comportament ale unui organism poartă numele de
fenotip.
 Cromozom= (gr. croma-culoare și soma-
corp) este un corpuscul ce are proprietatea
de a se colora cu diferiți coloranți bazici
(fuxina, carmin, orceina, etc).
 În general, forma
cromozomilor este dată de
poziţia centromerului pe
cromozom. Un cromozom
având centromerul în
mijloc, este numit
metacentric; el are braţele
egale, iar în timpul anafazei
are forma literei V.
Cromozomul cu
centromerul situat în
apropierea de unul din
capete este numit
subtelocentric şi are forma
literei J în anafază, iar cel cu
centromerul aflat la unul
din capete este telocentric
şi are forma literei I.
 Componenta principală a
cromozomilor este reprezentată
de acidul dezoxiribonucleic
(ADN ). Acesta, în cazul
eucariotelor este împachetat şi
asociat cu molecule proteice în
agregate stabile numite
cromatină. Alături de acestea, în
compoziţia cromozomilor, mai
intră şi un procent redus (5%) de
acid ribonucleic (ARN ). Clasa
principală de proteine
componente ale cromatinei o
reprezintă histonele.
În zona centromerului, a

organizatorului nucleolar şi a
telomerelor, cromozomul apare
mai intens colorat, fiind alcătuit
din heterocromatină. Restul
cromozomului este alcătuit din
eurocromatină. Cele două tipuri
de cromatină posedă proprietăţi
biochimice şi funcţii genetice
diferit
 Cinci mari tipuri de histone
sunt prezente în componenţa
cromozomilor : H1, H2A,
H2B, H3 şi H4. Histonele,
fiind încărcate cu sarcini
pozitive, aderă la ADN-ul
încărcat negativ. De
asemenea, acestea se leagă
între ele, toate legăturile
proteine ADN, proteine-
proteine asigurând structura
cromatinei.
 Unitatea de bază a
cromatinei o reprezintă
nucleosomul alcătuit din: o
moleculă de H1, câte două
molecule de H2A, H2B, H3 şi
H4 şi un segment de ADN de
aproximativ 200 de
nucleotide.
 TIPURI PARTICULARE DE CROMOZOMI
Cromozomii politeni, identificaţi în celulele glandelor salivare de la larvele de
Drosophila melanogaster sunt cromozomi gigantici, de câteva ori mai mari decât
cromozomii speciei. Aceştia conţin aproximativ 1000 de molecule de ADN
aliniate una lângă cealaltă şi au rezultat prin duplicarea repetată a ADN-ului fără
ca moleculele formate să se separe. Datorită mărimii şi morfologiei lor,
cromozomii politeni reprezintă un excelent obiect de studiu pentru hibridarea in
situ a acizilor nucleici
.
 Cromozomii suplimentari au fost observaţi în celulele
somatice ale unor specii de plante ( porumb, secară,
sorg) ca fiind în plus faţă de completul cromozomal al
acestora. În plus, ei se colorează mai intens şi se
situează la periferia fusului de diviziune. Au activitate
genetică slabă cu efecte nu întotdeauna vizibile asupra
fenotipului plantei.
 Cromozomii perie de lampă
Au, datorită cromatidelor care formează bucle în jurul
unui ax comun, aspectul specific periilor de lampă. Sunt
foarte subţiri şi, prin redresarea buclelor revin la
morfologia cromozomilor obişnuiţi.
 1. Nucleul oricărei celule somatice prezintă
un număr fix de cromozomi, tipic pentru o
anumită specie, ce poartă denumirea de
complet cromozomal (2n). Numărul
cromozomilor variază foarte mult de la o
specie la alta şi nu prezintă nici o legătură cu
gradul de complexitate al organismului .
Specia la plante 2n Specia la animale 2n
Triticum monococcum 14 Homo sapiens sapiens 46
Triticum durum 28 Equus caballus 66
Triticum aestivum 42 Bos Taurus 60
Secale cereale 14 Sus scrofa 40
Hordeum vulgare 14 Ovies aries 54
Zea mays 20 Canis familiaris 78
Solanum tuberosum 48 Mus musculus 40
Helianthus annuus 38 Cavia cobaya 64
Avena sativa 42 Oryctolagus cuniculus 44
Brassica oleracea 18 Gllus domesticus 78
Beta vulgaris 18 Rana esculenta 26
Glycine max 40 Felix domestica 38
Medicago sativa 32 Musca domestica 12
Nicotiana tabacum 48 Drosophila melanogaster 8
Oryza sativa 24 Culex pipiens 6
Phaseolus vulgaris 22 Apis mellifica 32,16

Pisum sativum 14 Euphragurus eshotensis 254

Trifolium pretense 14 Locusta migratoria 23
Allium cepa 16 Bombyx mori 28,56

Capsicum anuum 24 Cyprinus carpio 104

Malus silvestris 34 Lepus cuniculus 44
Prunus domestica 48 Vulpes vulpes 38
Pirus communis 34 Phyloxera caryaecaulis 6
Vitis vinifera 38,76 Ascaris megolocephala 2,4
2.Cromozomii din cadrul completului cromozomal sunt,
de regulă, prezenţi în perechi.
►De exemplu, completul cromozomal al mazărei
conţine 14 cromozomi, deci 7 perechi.
►În cadrul perechii, unul dintre cromozomi este de
origine maternă, iar celălalt de origine paternă. Atunci
când nucleul conţine perechi de câte doi cromozomi
similari, unul matern şi celălalt patern, spunem că este
diploid, iar organismul, la rândul său, este diploid.
►Dacă există trei cromozomi similari, avem de a
face cu un nucleu triploid, dacă sunt patru, nucleul este
tetraploid, s.a.m.d.
4. Celulele germinale, sau gameţii, spre deosebire de
celulele somatice, conţin doar unul din membrii
perechii, deci jumătate din numărul de cromozomi ai
completului cromozomal şi se numesc haploide (n).
Această stare de haploidie este necesară deoarece, în
momentul unirii gameţilor prin procesul de fertilizare,
se reface starea diploidă caracteristică celulei zigot.
 a- mitoză –  b- meioză – reduce
menţine intact la jumătate numărul
numărul de acestora și asigură
cromozomi din continuitatea
nucleul celulelor și cromozomilor de la
asigură o generație la alta.
continuitatea
cromozomilor de la
o celula la alta în
cadrul unui
organism;