Moştenirea caracterelor

cuplate cu sexul
Eleva grupei TAC-318
Puscas Daniela
 .Prin sex (din lat. „sexus” – sex) se înŃelege un oarecare genotip din cadrul unei
populaŃii (specii), care se caracterizează prin reproducerea gameŃilor de un anumit tip,
capabili să formeze un zigot prin fuziunea cu un alt gamet complementar. La nivel de
fenotip, sexul reprezintă un ansamblu de trăsături morfo-fiziologice, structuri, funcŃii
etc., pe baza cărora un animal sau o plantă este considerată ca femelă sau mascul.
Fenomene specifice de sexualitate au fost depistate şi la alte organisme (alge, ciuperci,
bacterii). ParticularităŃile de sex sunt determinate genetic. La majoritatea organismelor
sexul unui individ poate fi determinat în momentul fecundaŃiei şi depinde de tipul
gameŃilor care participă la fecundaŃie. După cum s-a menŃionat, cromozomii se
deosebesc morfologic. Doi sau mai mulŃi cromozomi au un aspect particular, fiind
denumiŃi heterozomi sau cromozomi sexuali (se notează cu literele X, Y, Z, W), spre
deosebire de ceilalŃi cromozomi somatici sau autozomi (se notează cu litera A). S-a
demonstrat că diferenŃele fenotipice dintre sexe se datorează unei formule
cromozomiale diferite: autozomii + cromozomii sexuali (diferiŃi la femele şi masculi). În
prezent, se deosebesc câteva tipuri de determinism cromozomial al sexelor
Moştenirea caracterelor cuplute cu sexul
Particularităţile de sex ale organismelor
sunt determinate genetic
Prin sex (din lat. sexus – sex) se înţelege un anumit genotip
din cadrul populaţiei, care se caracterizează prin
reproducerea gameţilor de un anumit tip, capabili să
formeze un zigot prin fuziunea cu un alt gamet
complementar.
 Fenotipic, sexul reprezintă un ansamblu de însuşiri
morfofiziologice, structurale, funcţionale, biochimice etc.,
în baza cărora un individ este identificat ca fiind femelă sau
mascul.
Sexul individului este determinat de tipul gameţilor care
participă la fecundaţie. Aceşti gameţi se caracterizează
printrun anumit număr şi tip de cromozomi (autozomi şi
heterozomi).
Autozomi – cromozomii ce sunt aceiași pentru
organismele din ambele sexe, adică aceștia nu pot
determina sexul unui organism. Heterozomi –
cromozomii ce determină sexul unui organism
Tipuri de determinism cromozomial al
sexelor
Sexul viitorului organism se determină în
timpul fecundării
 1. Caracterele ale căror gene sunt localizate în
cromozomul X se transmit de la mamă la fiu sau fiică şi de
la tată la fiică (ereditate în cruce – criss-cross). 2.
Caracterele ale căror gene sunt localizate în cromozomul
Y se transmit de la tată la fiu (drept exemplu poate servi
hipertricoza – prezenţa din abundenţă a părului pe corp).
3. Manifestarea unor caractere este dirijată de sex (chelia
la bărbaţi se manifestţ atât la homozigoţi, cât şi la
heterozigoţi, deoarece modificarea dominanţei genei este
determinată de hormonii sexuali).
Transmiterea caracterelor linkate cu
cromosomul X
Bolile ereditare heterozomale, care sunt determinate de gene
situate pe cromozomii sexului (heterozomi), respectiv X sau Y.

 Afectează cromozomii sexului X sau Y și se manifestă cu precădere la

un anumit sex (sex-linkate). În cazul genelor X – linkate, boala se
manifestă la ambele sexe, dar cu o frecvenţă diferită. În cazul
genelor Y – linkate, boala se manifestă doar la sexul masculin.
 I. Boli heterozomale dominante: Sunt boli rare. Ca exemplu se poate
menţiona rahitismul rezistent la vitamina D. II. Boli heterozomale
recesive: hemofilia, daltonismul, distrofia musculară Duchenne,
distrofia musculară Becker