ARBORELE GENEALOGIC

(PEDIGREE-UL)

DEFINIIE:

Metoda arborelui genealogic presupune

realizarea unei diagrame familiale care
cuprinde date legate de istoria i nsuirile
ascendenilor, descendenilor i colateralilor
familiei studiate.

Metoda
arborelui
genealogic
presupune parcurgerea a trei etape:
ancheta medico-biologic familial;
ntocmirea arborelui genealogic;
analiza arborelui genealogic.

Ancheta medico-biologic
familial:

const n completarea unei fie tip pentru

malformaii congenitale sau boli ereditare;
totdeauna ancheta familial pornete de la
un caz iniial, denumit proband;
de regul, probandul, prezint un caracter
particular, normal sau patologic.

Completarea fiei tip pentru

boli genetice se face pe baza
datelor obinute prin:

anamneza;
examen
clinic general pe aparate i
sisteme;
investigaii de laborator, paraclinice i
genetice specifice, adaptate fiecarui caz n
parte
(analiza
cariotipului,
examenul
cromatinei sexuale, analiza dermatoglifelor,
determinri cefalometrice).

ntocmirea arborelui
genealogic:

const n reprezentarea grafic a datelor

consemnate in fia pentru malformaii
congenitale sau boli ereditare, pe baza
semnelor convenionale internaionale.

Reprezentarea grafic a
arborelui genelogic:
poziionarea probandulului;

reprezentarea membrilor filiaiei directe

ascendente
(prinii
probandului,
bunicii,
strbunicii);
reprezentarea
membrilor filiaiei directe
descendente (copiii probandului);
reprezentarea membrilor filiaiei colaterale
(fraii i surorile probandului, ale prinilor
probandului, ale bunicilor, strbunicilor).

Reprezentarea grafic a
arborelui genelogic:
detalii

despre parinti, frati, bunici,

unchi/mtusi etc.
se intreab sistematic despre fiecare
persoana se noteaz numele, data nasterii,
dac este decedat data si cauza, orice
informatie relevanta clinic
exista avorturi spontane, probleme de
reproducere ?
locul de origine al fiecarei persoane
eventual

Semne convenionale utilizate n construirea arborilor genealogici:

Analiza arborelui genealogic

presupune:

diagnosticarea bolilor i defectelor

genetice neereditare (a malformaiilor
congenitale);

diagnosticarea
bolilor
genetice
ereditare i stabilirea modului lor de
transmitere
genetic,
n
familia
studiat;
Diagnosticarea bolilor nongenetice

Diagnosticarea bolilor
genetice neereditare:

pe
arborele
genealogic, se observ
c,
singurul
individ
afectat este probandul
(caz sporadic).
Hipoacuzie
secundar
tratamentului
cu
gentamicin.

Diagnosticarea bolilor
genetice ereditare:

In raport cu modul de distributie a

indivizilor afectati,
in succesiunea
generatiilor, se descriu mai multe
modele de transmitere genetica a
bolilor ereditare.

Modele de transmitere
genetic a bolilor ereditare:
Transmiterea
genetic
autozomal
dominant;
Transmiterea genetic autozomal recesiva;
Transmiterea genetic recesiv legat de
cromozomul X;
Transmiterea genetic dominant legat de
cromozomul X;
Transmiterea
genetic
legat
de
cromozomul Y.
Transmiterea mitocondriala

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic
autozomal dominant:

sunt

determinate de o alel anormal,

dominant, situat pe una din perechile
de cromozomi autozomi;

afecteaz
pe

n mod egal ambele sexe;

arborele genealogic se transmit pe

vertical sau n cascad (n generaii
succesive);

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic autozomal
dominant:

pentru ca un individ s fie afectat, trebuie ca cel

puin unul dintre prini s prezinte aceeai
afeciune;
individul sntos,
descendeni;

nu

transmite

afeciunea

la

riscul de recuren este mare: 50% cnd unul

dintre prini este heterozigot i 75% cnd ambii
prini sunt heterozigoi;
expresivitatea este variabil n cadrul aceleiai
familii.

Modelul de transmitere al genei

A:

EREDITATEA AUTOZOMAL
DOMINANT

Boli cu transmitere genetic

autozomal
dominant:

Boala Huntington

Arborele genealogic al unei

familii cu boala Huntington

Boli cu transmitere genetic

autozomal dominant:

Neurofibromatoza
tip I

Boli cu transmitere genetic

autozomal dominant:
Scleroza

tuberoasa

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic autozomal
recesiv:
sunt determinate de o alela anormal, recesiv,
situat pe una dintre perechile de cromozomi
autozomi;
afecteaz n mod egal ambele sexe;
nu afecteaz generaiile n succesiunea lor
(transmitere saltatorie), ci mai mult n fratrie
(transmitere orizontal);
un
individ fenotipic bolnav, este genotipic
homozigot pentru alela anormal;

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic autozomal
recesiv:

indivizii heterozigoi pentru alela anormal, sunt

denumii purttori sntoi;
purttorii sntoi nu manifest clinic boala, dar
transmit alela anormal la descendeni;
pentru ca un individ s fie bolnav, ambii parinti
trebuie s fie purttori sntoi; n acest caz riscul
de recuren pentru fiecare produs de concepie este
de 25%;
cstoriile consangvine se asociaza cu un risc
crescut de boli AR;
expresivitate este constant in cadrul aceleiai
familii.

Boli cu transmitere genetic

autozomal recesiv:

Amiotrofia spinal tip I

Boli cu transmitere genetic

autozomal recesiv:

Fibroza chistica

Boli cu transmitere genetic

autozomal recesiv:
Hipoacuzie

cu
transmitere AR

Albinismul oculo-cutanat:
transmitere autozomal recesiv

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic recesiv
legat de cromozomul X:

sunt determinate de o alel anormal, recesiv,

situat pe cromozomul X;
afecteaz cu predilecie indivizii de sex masculin;
brbaii care prezint alela mutant anormal pe
unicul lor cromozom X (hemizigoi) sunt bolnavi;
o persoana de sex feminin bolnav este obligatoriu
homozigot pentru alela mutant anormal;

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic recesiv legat
de cromozomul X:

femeile heterozigote sunt purttoare sntoase,

clinic normale; prezint alela anormal, dar nu o
exprim fenotipic;
niciodat afeciunea nu se transmite de la tat la fiu;
un biat bolnav are obligatoriu mama purttoare
sntoas;
dac mama este purttoare sntoas, fetele vor fi
fenotipic sntoase, iar bieii vor fi 50% bolnavi i
50% sntoi;
dac tatl este bolnav, toi copiii lui vor fi fenotipic
sntoi, dar, fetele vor fi heterozigote, purttoare
sntoase.

Boli cu transmitere recesiv

legat de cromozomul X:
Distrofia muscular
progresiv

Boli cu transmitere recesiv legat

de cromozomul X :

Hemofilia

Hemofilie i discromatopsie congenital

transmitere recesiv legat de cromozomul
X

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic dominant
legat de cromozomul X:

sunt determinate de o alel anormal, dominant, situat pe

cromozomul X;
afecteaz cu predilecie, persoanele de sex feminin;
dac mama este bolnav, ea va avea att biei, ct si fete
afectate; raportul dintre copiii afectai i cei normali este de
1:1, la fel ca in ereditatea autozomal dominant;
femeile homozigote pentru un caracter dominant sunt rar
ntlnite, de aceea femeile afectate sunt considerate
heterozigote;
brbaii bolnavi prezint un fenotip clinic mult mai sever
dect al femeilor afectate, heterozigote;
dac tatl este bolnav, va transmite afeciunea tuturor
fiicelor lui care vor fi bolnave;
niciodat afeciunea nu se transmite de la tat la fiu.

Boli cu transmitere dominant

legat de cromozomul X:

Sindromul Rett

Particularitile bolilor cu
transmitere genetic legat de
cromozomul Y:

sunt determinate de o
alela anormala, situat
pe cromozomul Y;
afecteaz
numai
brbaii;
brbaii bolnavi transmit
alela
anormala
numai
fiilor lor, care vor fi i
ei bolnavi (transmitere
din tat n fiu);
Arborele genealogic al
unei
familii
cu
hipertricoza urechilor.

Hipertricoza urechii transmitere

holandric???

Transmitere mitocondriala:

Un pattern vertical al pedigree-ului

Copiii barbatilor afectati nu sunt niciodata afectati
Toti copiii ai unei femei afectate pot fi afectati, dar bolile mitocondriale sunt,
tipic, extrem de variabile chiar in aceeasi familie
Bolile mitocondriale sunt produse de mutatii ale ADN mitocondrial (ADNmt)
Toate mitocondriile unui embrion provin de la ovul, rezultand un pattern
matrilineal de transmitere: mutatiile mitocondriale sunt transmise de mama,
niciodata de tata; ambele sexe sunt egal afectate, cu exceptia neuropatiei
optice ereditare Leber care afecteaza in special baietii
Deoarece fiecare celula contine multe mitocondrii, fiecare individ poate
avea un amestec de mitocondrii normale si mutante in fiecare celula
(heteroplasmie); proportia poate varia intre diferite tesuturi si in acelasi tesut
in timp; acest fapt explica de ce bolile mitocondriale au penetranta scazuta
si expresivitate foarte variabila

Pedigree intr-o boala cu transmitere mitocondriala

Pedigree in transmiterea multifactoriala

Penetranta = proportia persoanelor cu genotip

relevant care prezinta caracterul.
variaza

de la 100% la penetranta foarte scazuta

............multifactorial

Expresie variabila = diverse persoane afectate

prezinta doar o parte din manifestarile bolii sau
pot prezenta o anumita manifestare cu
intensitate variabila

Mozaicismul

Mozaic = o persoana care prezinta 2 sau mai multe linii celulare

diferite d.p.d.v. genetic
Exista 3 circumstante in care mozaicismul poate fi important d.p.d.v.
clinic:
daca celulele mutante au tendinta de a creste
daca mutatia se produce suficient de precoce in dezvoltarea
embrionara astfel incat linia mutanta sa devina o parte semnificativa
a intregului corp. Persoana poate prezenta manifestari ale bolii,
posibil cu un fenotip mai usor sau cu o distributie segmentara
reflectand distributia celulelor mutante
daca mutatia afecteaza linia germinala sursa de confuzie in
interpretarea pedigree-ului si consiliere genetica

Caractere influenate de sex

Alopecia este
determinat
autozomal dar se
exprim dominant
la brbai i
recesiv la femei.

Probleme de interpretare a
pedigree-ului
Afectiuni sex-limitate cancerul ovarian
Afectiuni letale la unul din sexe
sindromul Rett
Nu tot ceea ce este congenital sau familial
este si genetic
Nu toate bolile genetice sunt congenitale

IMPORTANA STUDIULUI:

Stabilete dac un caracter este ereditar

sau nu;
n cazul unui caracter ereditar, se
stabilete modul de transmitere genetic al
respectivului caracter n familia studiat:
autozomal dominant, autozomal recesiv,
sau legat de cromozomii sexului sau
mitocondrial.