Bolile monogenice

dominante
Bolile monogenice: date generale
 afectează o singură pereche de gene alele.
 sunt caracterizate prin fenotipuri anormale,
determinate exclusiv de factorii ereditari.
 sunt numeroase - peste 9.500 de entităţi clinice
distincte,
 per ansamblu sunt relativ frecvente – afectând 1-2%
dintre nou-născuţii vii
 Bolile monogenice se transmit ereditar conform legilor
lui Mendel.
 Investigaţia genetică presupune în primul rând
efectuarea anamnezei familiale şi a arborelui
genealogic.
Bolile monogenice: date generale
CLASIFICARE A BOLILOR MONOGENICE

1. După puterea de expresia genei anormale:

a. Boli dominante
- când gena anormală este dominantă, de ex : A, XA

b. Boli recesive

- când gena anormală este recesivă, de ex: a sau Xa

2. După localizarea genelor pe cromozomi:

a. Boli autozomale
b. Boli gonozomale (legate de X)
CLASIFICARE A BOLILOR MONOGENICE

3. Prin asocierea celor 2 criterii 4 tipuri de

boli monogenice
 dominant autozomal sau legat de
cromozomul X.

 recesiv autozomal sau legat de

cromozomul X.
Bolile monogenice: genotipuri, fenotipuri

Dominant autozomale (AD) Dominant legat de crz X (DLX)

An XAXn
AA, An XAXA, XAXn XAY
nn XnXn XnY

Recesiv autozomale (AR) Recesiv legat de crz. X (RLX)

Na XNXa
aa XaXa XaY
NN, Na XNXN ,XNXa XNY
Tabel 1. Corelaţia între genotip şi fenotip în cazul bolilor dominante

  Transmiterea Transmiterea dominant

dominantă legată de cromozomul X
autozomală
AA nn XAXA XnXn
Genotipuri An XAXn XnY
XAY
Fenotipuri Bolnavi Sănătoşi Bolnavi Sănătoşi
 Pe baza arborelui genealogic, analizând criteriile de
transmitere caracteristice fiecarui tip de boală, se
poate stabili modul de transmitere monogenic al
afecţiunii.

 Consultant
 Persoana /cuplul care solicită consult si sfat genetic
(se indică prin săgeți în arbore))

 Proband
 sau caz index este primul bolnav identificat in
famile (se indică printr-o săgeată în arbore)

 Generațiile se notează cu cifre romane, iar indivizii

din fiecare generatie cu cifre arabe (intotdeauna
numerotarea incepe cu 1)
Fig .1 Semne si simboluri internationale pentru realizarea arborelui genealogic
 Tabel 1. EXEMPLE DE BOLI MONOGENICE
Transmise autozomal dominant
 Boli cu afectare neurologică sau musculară
 Coreea Huntington
 Boala Steinert (distrofia miotonică)
 Boli cu afectare scheletică
 Acondroplazia
 Osteogenesis imperfecta
 Brahidactilia
 Boli cu afectare cardiovasculară
 Hipercolesterolemia familială
 Sindromul Marfan
 Boli cu afectare oculară
 Hemeralopia
 Aniridia
 Boli cu afectare renală
 Boala polichistică renală cu transmitere dominant autosomală (ADPKD)
 Sindromul Alport
 Tabel 1. EXEMPLE DE BOLI MONOGENICE
Transmise autozomal dominant

Boli cu afectare cutanată

Epidermoliza buloasă

 Ihtioza vulgară

Hipercheratoza palmo-plantară

Boli hematologice

Boala von Willebrand

Microsferocitoza ereditară Minkowski-Chauffard

Cancere ereditare

Cancerul de sân

Cancerul de colon nonpolipozic

Polipoza colică familială

Retinoblastomul
 Tabel 1. EXEMPLE DE BOLI MONOGENICE
Transmise dominant legat de cromozomul X (rare)

Boli cu afectare neurologică

Sindromul Rett

Boli cu afectare scheletică

Rahitismul hipofosfatemic (rezistent la vitamina D)

Boli cu afectare cutanată

Incontinentia pigmenti

Sindromul Goltz
 Bolile dominante: criterii de transmitere

Bolile dominante pot fi recunoscute cu uşurinţă prin examinarea arborelui

genealogic al unei familii întrucât prezintă următoarele caracteristici:

1. Frecvență crescută (există bolnavi în toate generațiile) .

2. Continuitatea transmiterii bolii din generaţie în generaţie –

transmitere genealogică verticală.

3. Consanguinitate absentă / scăzută

4. Doi părinţi sănătoşi nu pot avea copii bolnavi. ( S+S B)

5.Doi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşi. (B+B S)

 Bolile dominante autozomale: criterii de
transmitere
1.Orice bolnav moşteneşte afecţiunea de la unul dintre părinţi.

2. Bărbaţii şi femeile sunt afectaţi în proporţii egale.

3. Atât bărbaţii, cât şi femeile pot transmite afecţiunea la descendenţii lor.

4. Doi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşi şi băieţi şi fete.

5. Bărbaţii bolnavi pot transmite boala fiilor lor (transmitere tată – fiu posibilă)
dovadă că gena mutantă nu se găseşte pe cromosomul X, pe care băieţii îl moştenesc de la mame.

6. Bărbaţii bolnavi (heterozigoţi) pot avea fiice sănătoase (indiferent dacă

mama este sănătoasă sau bolnavă – heterozigotă). Naşterea unei fete perfect sănătoase,
când tatăl este afectat, este o dovadă a faptului că gena mutantă se găseşte pe alt cromosom decât cromosomul X.

7. Riscul de recurenţă a bolii la descendenţii unui pacient (indiferent de sex)

cu o boală dominantă autosomală este în general de 50%.
Fig.2 . Arbore genealogic sugestiv pentru o boală ereditară dominantă
autozomală
Tabelul 2. Bolile dominante autozomale: cupluri parentale şi descendenţii lor

Încrucişări parentale Genotipuri Gameţi Genotipuri copii Fenotipuri copii

parentale (proporţii) (proporţii)
Ambii părinţi sunt nn + nn nxn nn sănătoşi
sănătoşi (toţi) (toţi)
Un părinte bolnav An + nn (A + n) An (1/2) bolnavi (1/2)
(heterozigot) şi un x nn (1/2) sănătoşi (1/2)
părinte sănătos n
Un părinte bolnav AA + nn Axn An (toţi) bolnavi (toţi)
(homozigot) şi un
părinte sănătos
Ambii părinţi sunt An + An (A + n) AA (1/4) bolnavi (3/4)
bolnavi (heterozigoţi) x An (1/2)  
(A + n) nn (1/4) sănătoşi (1/4)
Ambii părinţi sunt AA + An A x AA (1/2) bolnavi
bolnavi (homozigot + (A + n) An (1/2) (toţi)
heterozigot)
Ambii părinţi sunt AA + AA AxA AA bolnavi
bolnavi (homozigoţi) (toţi) (toţi)
Tabelul 3. Tabelul Punett pentru calculul riscului de recurenţă pentru boli
dominante autozomale (un părinte afectat)
Bolile dominante legate de X: criterii de transmitere
1. Orice bolnav moşteneşte afecţiunea de la unul dintre părinţi.

2. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot fi afectaţi, dar există o predominanţă a

femeilor bolnave (aproximativ 2:1 faţă de bărbaţii bolnavi).

3. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot transmite afecţiunea la descendenţi, dar

riscul de recurenţă depinde de sexul acestora.

4. Doi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşi exclusiv băieţi.

5. Bărbaţii bolnavi nu pot transmite boala fiilor lor, dovadă că gena mutantă se
găseşte pe cromosomul X, pe care băieţii îl moştenesc de la mamele lor.

6. Bărbaţii bolnavi nu pot avea fiice sănătoase (indiferent dacă mama este
sănătoasă sau bolnavă).

7. Riscul de recurenţă a bolii la descendenţii unui pacient cu o boală

dominantă legată de cromozomul X este de 50%.
 Figura 3. Arbore genealogic
sugestiv pentru o boală ereditară
dominantă legată de cromozomul X

Figura 4. Arbore genealogic al unei

familii cu o boală ereditară dominantă
legată de cromozomul X, letală la bărbaţi
 Tabelul 4. Cuplurile parentale şi descendenţii lor în bolile
dominante legate de cromozomul X

Încrucişări parentale Genotipuri Gameţi Genotipuri Fenotipuri copii

parentale copii (proporţii)
(proporţii)
Ambii părinţi sunt XnXn + XnY (Xn) XnXn (1/2) toţi sănătoşi
sănătoşi x XnY (1/2) (ambele sexe)
(Xn + Y)
Mama bolnavă XAXn + XnY (XA + Xn) XAXn (1/4) -bolnavi (1/2)
(heterozigotă) şi tatăl x XAY (1/4) (ambele sexe)
sănătos (Xn + Y) XnXn (1/4) -sănătoşi (1/2)
XnY (1/4) (ambele sexe)
Mama bolnavă XAXA + XnY (XA) XAXn (1/2) toţi bolnavi
(homozigotă) şi tatăl x XAY (1/2) (ambele sexe)
sănătos (Xn + Y)
Mama sănătoasă şi tatăl XnXn + XAY (Xn) x XAXn (1/2) - fete bolnave (1/2)
bolnav (XA + Y) XnY (1/2) - băieţi sănătoşi (1/2)
Mama bolnavă XAXn + XAY (XA + Xn) XAXA (1/4) - fete bolnave (1/2)
(heterozigotă) şi tatăl x XAXn (1/4) - băieţi bolnavi (1/4)
bolnav (XA + Y) XAY (1/4) - băieţi sănătoşi (1/4)
XnY (1/4)
Mama bolnavă XAXA + XAY (XA) XAXA (1/2) toţi bolnavi
(homozigotă) şi tatăl x XAY (1/2) (ambele sexe)
bolnav (XA + Y)
Tabelul 5. Tabelul Punett pentru calculul riscului de recurenţă pentru boli
dominante legate de cromozomul X (tată afectat şi mamă sănătoasă)
Riscuri în bolile dominante
1. Risc de recurență de 50%:
• Unul dintre membrii cuplului este heterozigot afectat de o boală cu transmitere
dominant autosomală cu penetranţă completă – risc 50% - jumătate dintre copii
vor fi purtători ai mutaţiei

+ , + ,
An nn An nn
50% 50%

2. Risc de recurentă 0% : cand ambii părinți sunt sănătosi

+
nn + nn nn nn

3. Risc de recurenta 100%

 Unul dintre membrii cuplului este homozigot pentru o mutaţie dominant
autosomală cu penetranţă completă– toţi copiii vor fi heterozigoţi afectaţi;
+
AA nn An An
 Bolile monogenice: exerciții
Stabiliti tipul de boala monogenică pe baza criteriilor de transmitere?

Arbore I
Arbore II
Arbore III
Arbore IV
Arbore V
Arbore VI
 Ancheta familială 1

Cuplul Ionescu Ion (afectat, în vârstă de 47 ani) şi Maria (afectată, 43 ani),

se prezintă la consultaţie pentru a afla riscul ca sarcina în curs de evoluţie a Mariei
să fie afectată. Anamneza reproductivă a cuplului relevă că Ion şi Maria au un băiat
sănătos Gheorghe, 22 ani) o fată sănătoasă (Ioana, 19 ani) un băiat bolnav
(Vasile, 15 ani), iar în prezent Maria este însărcinată (sarcină în vârstă de 10
săptămâni).
Ion este cel mai mic dintr-o fratrie de 3 persoane. Prima din fratrie este
Elena (sănătoasă, 50 ani), care este căsătorită cu un bărbat sănătos (Ilie, 52 ani).
Cei doi au un băiat sănătos (Constantin, 29 ani) şi o fată sănătoasă (Irina, 23 ani).
Al doilea în fratria consultantului este Valeria (49 ani) sănătoasă, măritată cu un
bărbat sănătos, cuplul fiind steril. Părinţii consultantului: mama, Elisabeta, are 69
ani şi este sănătoasă, iar tatăl Toma are 72 ani şi este afectat.
Maria face parte dintr-o fratrie de două persoane, fiind cea mai mare. În
fratrie, după Maria urmează un frate bolnav (Marius, 41 ani). Marius este însurat cu
o femeie sănătoasă (Florica, 30 ani) cei doi având două gemene dizigote afectate
(Corina şi Dorina, 12 ani), iar momentan Florica este însărcinată cu făt de sex
masculin (sarcină în vârstă de 26 săptămâni). Părinţii Mariei, tatăl, Costache, are
66 ani şi este sănătos, iar mama, Ecaterina, are 69 ani şi este bolnavă.

1. Desenaţi arborele genealogic folosind simbolurile specifice

2. Stabiliţi, pe baza criteriilor de recunoaştere tipul de transmitere al afecţiunii
prezente în familia consultaţilor
TRANSMITERE DOMINANTA AUTOSOMALA AA / An – bolnavi
nn -sanatosi
3. Care este probabilitatea de copil bonav (PCB) pentru cuplul
Ion si Maria (II5-II6)?
4.Ce sansa de a avea un copil sănatos are cuplul II 3-II4 ?
5. Care este riscul de copil bolnav pentru cuplul Marius si
Florica ( cuplul II8 - II9) ?
 REZOLVARE

1. Desenaţi arborele genealogic folosind simbolurile specifice

1 2 3 4
I

1 2 3 4 5 6 8 9
II

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
III S S

2. Boala prezentă în familia consultanţilor este dominantă deoarece:

 frecvenţa bolii în familie este crescută
 transmiterea afecţiunii în familie este continuă,
 nu există consanguinitate,
 doi părinţi sănătoşi nu pot avea copii bolnavi (cuplul II.1. – II.2. III1, III2),
 iar doi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşi (cuplul II.5.–II.6 III3,III4,III6).

Afecţiunea este AD :
tatăl bolnav și mama sănătoasa pot avea băieți bolnavi (cuplul I.1 - I.2→ II5.)
 tatăl bolnav poate avea fete sănătoase (II5-II6 →III4)
 REZOLVARE

3. PCB pentru cuplul Ion si Maria (II5-II6) ?

R: ambii parinti sunt bolnavi având genotip An

Riscul de copil bonav se calculeaza utilizând tabelul Punnet:

R: PCB II 5-II 6 = 3/4 (75%)

 4. Ce sansa de a avea un copil sănatos are cuplul II 3-II4 ?

R: PCS pentru cuplul II3-II4 = 0% , deoarece cuplul

este steril

5. Care este riscul de copil bolnav pentru cuplul Marius si

Florica ( cuplul II8 - II9) ?
R: Marius este bolnav – genotip An
Florica este sănătoasă – genotip nn
Riscul de copil bonav se calculeaza utilizând tabelul Punnet:

R: PCB II 8-II 9 = 1/2 (50%)

 Ancheta familială 2
Cuplul Ionescu Ion (afectat, în vârstă de 46 ani) şi Maria (afectată, 40 ani), se prezintă la
consultaţie pentru a afla riscul ca sarcina în curs de evoluţie a Mariei să fie afectată.
Anamneza reproductivă a cuplului relevă că Ion şi Maria au un băiat bolnav (Gheorghe, 20
ani) o fată bolnavă (Ioana, 17 ani) un băiat sănătos (Vasile, 12 ani), iar în prezent Maria este
însărcinată (sarcină în vârstă de 10 săptămâni). Afecţiunea identificată în descendenţa
consultanţilor se manifestă prin deformaţii osoase grave la nivelul craniului, toracelui şi
membrelor, deficit de creştere, hipofosfatemie şi absenţa răspunsului terapeutic la
administrarea de vitamină D. Diagnosticul stabilit de medicul genetician a fost de rahitism
rezistent la administrarea de vitamină D.
Ion este cel mai mic dintr-o fratrie de 2 persoane. Prima din fratrie este Elena (afectată, 50
ani), care este căsătorită cu un bărbat sănătos (Ilie, 52 ani). Cei doi au un băiat sănătos
(Constantin, 28 ani) şi o fată sănătoasă (Irina, 26 ani).
Părinţii consultantului: Elisabeta a fost afectată şi a decedat la vârsta de 69 ani şi Toma,
sănătos (77 ani).
Maria face parte dintr-o fratrie de trei persoane, fiind cea mai mare. În fratrie, după Maria
urmează o soră afectată (Svetlana, 36 ani) şi un frate sănătos (Marius, 31 ani). Svetlana este
măritată cu un bărbat sănătos, iar anamneza reproductivă a cuplului indică: o fată sănătoasă
(Domnica, 14 ani) şi un băiat sănătos (Cornel 13 ani). Marius este însurat cu o femeie
sănătoasă (Florica, 30 ani) cei doi având doi gemeni dizigoţi sănătoşi (Corina şi Dorin, 9 ani),
un avort spontan cu făt sănătos, iar momentan Florica este însărcinată cu făt de sex feminin
(sarcină în vârstă de 26 săptămâni).
Părinţii Mariei, tatăl, Costache, a fost afectat şi a decedat la vârsta de 66 ani, iar mama,
Ecaterina, are 69 ani şi este sănătoasă.
1. Desenaţi arborele genealogic folosind simbolurile specifice (figura 10.3.).
2. Stabiliţi, pe baza criteriilor de recunoaştere a afecţiunilor monogeneice
tipul de transmitere al afecţiunii prezente în familia consultaţilor
1. Desenaţi arborele genealogic folosind simbolurile
specifice .

2. Stabiliţi, pe baza criteriilor de recunoaştere a

afecţiunilor monogenice tipul de transmitere al afecţiunii
prezente în familia consultaţilor

3. Probabilitatea de copil bolnav (PCB) pentru cuplul

Ion si Maria (pentru sarcina în evolutie – III 7)?.

4. Care este probabilitatea de copil bolnav pentru

Svetlana și soțul său (II 5-II6) ?

5. Care este sansa cuplului Marius si Florica (II7-II8) de

a avea un copil sănătos ?
 REZOLVARE
1. Desenaţi arborele genealogic folosind simbolurile specifice

I 1 2 3 4

1 2 3 4 5 6 7 8
II

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
III S S
Figura 10.3. Arborele genealogic stabilit pe baza anamnezei familiale 2
2. Boala prezentă în familia consultanţilor este dominantă deoarece:
 frecvenţa bolii în familie este crescută
 transmiterea afecţiunii în familie este continuă,
 nu există consanguinitate,
 doi părinţi sănătoşi au toţi copii sănătoşi (cuplul II.7. – II.8→ III9,10,11).
 iar doi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşi (cuplul II.3. – II.4.→III5).
Afecţiunea este DLX :
un cuplu in care tatăl este afectat şi mama este sănătoasă (cuplul I.3. – I.4.)
are toţi băieţii sănătoşi (II.7.),
 tatăl bolnav (I.3.) are toate fetele afectate (I.3→II.4,II.6; II.3→III4.).
3. PCB III 7= ?

R: ambii parinti sunt bolnavi: tata II.3 ( genotip XAY) si

mama – II.4 (genotip XAXn ).

Riscul de copil bonav se calculeaza utilizând tabelul

Punnet:

PCB III. 7 = 3/4 (75%)

4. Care este sansa cuplului Marius si Florica (II7-II8) de a
avea un copil sănătos ?

Ambii parinți sunt sănătosi.

PCS=100%
4. PCB Svetlana si sotul sau (II5-II6)= ?

Svetlana este sănătoasă: genotip XAXn

Sotul său este bonav: genotip XnY
Riscul de copil bonav se calculeaza utilizând tabelul
Punnet

R: PCB II 5-II6 = 1/2 (50%)

5. Care este sansa cuplului Marius si Florica (II7-II8) de a
avea un copil sănătos ?

Ambii părinți sunt sănătoși:

Marius - genotip XnY

Florica – genotip XnXn

R: PCS III.12 = 100%