Prof.

Stătescu Rozalia
Menținerea organismului în echilibru, indiferent de intensitatea schimbărilor
de substanțe și energie cu mediud, se realizează prin mecanisme de
AUTOREGLARE.

HOMEOSTAZIA este capacitatea organismului de a-și menține constantele

fiziologice (temperatura,compoziție chimică) atunci când condițiile de mediu variază.

grecescul homois = aceeași;

grecescul stasis = stare.

Homeostazia se realizează prin mecanisme de FEEDBACK, care reprezintă

un răspuns la o anumită cauză (conexiune inversă).
Feedback-ul poate fi:

❑ negativ
❑ pozitiv

În cazul unui feedback negativ, procesul în desfășurare se

oprește în momentul în care efectul s-a produs.
Exemplu: un hormon aflat în cantitate suficientă în sânge, va inhiba propia sinteză
(reglarea hormonilor tiroidieni).

În cazul unui feedback pozitiv, procesul se amplifică.

Exemplu: când copilul suge, stimularea mamelonului amplifică prin feedback pozitiv
producerea de prolactină din hipofiză și prin urmare, secreția de lapte crește.
FEEDBACK NEGATIV:
Reglarea hormonilor tiroidieni

1. Hipofiza secretă un hormon

(TSH) care stimulează secreția
de hormoni tiroidieni (T3, T4).
2. Hipotalamusul secretă un
hormon (TRH) care ajunge la
hipofiză.

HIPOFIZA
Dacă hormonii tiroidieni se
află în cantitate suficientă în
sânge, ei vor inhiba direct
activitatea hipofizei și indirect
activitatea hipotalamusului.
FEEDBACK POZITIV:
Stimularea lactației
Secreția de prolactină se va menține atâta timp
cât copilul este alăptat la sân.
Când alăptatul se oprește, secreția de prolactină
scade, iar lactația se oprește.
Reprezintă reglarea temperaturii corpului.

TERMOGENEZA =
producerea de căldură prin
intensificarea proceselor
metabolice.

TERMOLIZA =
eliminarea surplusului de căldură.
 Temperatura:
• influențează desfășurarea funcțiilor vitale;
• organul nervos cu rol în reglarea temperaturii este HIPOTALAMUSUL;
• reglarea temperaturii se realizează astfel:
➢1. când temperatura scade, are
loc vasoconstricția capilarelor de la
suprafața pielii, astfel pierderile de
căldură sunt evitate.

➢2. când temperatura crește, are

loc vasodilatația capilarelor de la
suprafața pielii, astfel pierderile de
căldură sunt intensificate.
Transpirația se intensifică, fapt ce
determină prin evaporarea apei,
pierderi de căldură.
 După temperatura corpului,
animalele se împart în:
HOMEOTERME
- animale cu temperatura corpului
constantă (păsările și mamiferele);
- au nevoie de mai multă energie
pentru a-și menține temperatura
constantă.
Nicol
POIKILOTERME
-animale cu temperatura corpului
variabilă, în funcție de temperatura
mediului (pești, amfibieni, reptile);
- nu consumă energie pentru a se
încălzi.
Adaptări ale animalelor homeoterme:

• înveliș călduros: pene (păsări), blană (mamifere);

• sub piele prezintă țesut adipos (strat gros de grăsime);
• talie redusă/înaltă în funcție de mediul de viață;
• extremități lungi sau scurte (urechi lungi la fenec, scurte la
vulpea polară.
Ritmul biologic: constă în modificări în fizionomia și
activitatea viețuitoarelor.
Este determinat de:

= ritm circadian/ dirurn.

▪ Alternanța zi/noapte

= ritm sezonier
▪ Succesiunea anotimpurilor

ZIUA NOAPTEA

VARA IARNA
În funcție de ritmul circadian, animalele se împart în:

1. Animale DIURNE
- sunt active în timpul zilei;
- căprioara, șoimul, vaca, oaia, barza

2. Animale NOCTURNE
- sunt active în timpul nopții;
- cucuveaua, bufnița, liliacul, etc.

3. Animale CREPUSCULARE
- sunt active la lumină slabă (seara)
- țânțarul, fluturele cap de mort
 Ritmul sezonier la plante presupune:
PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA
• natura se trezește • înfloresc și fructifică • fructele ajung la • temperatura scade,
la viață; majoritatea maturitate; dispare vegetația
plantelor; ierboasă;
• înfrunzesc arborii, • fotosinteza își
sau chiar înfloresc: • fotosinteza se reduce intensitatea, • mulți arbori își pierd
salcia, piersicul; desfășoară cu frunzele frunzele (excepție
intensitate maximă; îngălbenesc și cad; coniferele);
• apar plantele cu
bulbi: ghiocelul, • durata zilei este • înfloresc unele • intensitatea
zambila, vioreaua. maximă. plante: crizanteme funcțiilor vitale se
reduce foarte mult.
 Ritmul sezonier la animale:
Majoritatea animalelor sunt active pe tot parcursul anului.

Migrează: berzele, rândunelele, etc, pleacă,

toamna, spre țările calde. Cerbii și vulpile coboară
spre zone mai joase, unde clima este mai puțin
aspră.Sturionii din M. Neagră migrază în Dunăre
pentru înmulțire, apoi se întorc în Marea Neagră.
Hibernează: își încetinesc funcțiile organismului,
În condiții nu se mișcă, nu se hrănesc (melcii, liliecii, aricii);
nefavorabile, “Somn de iarnă” funcțiile se modifică foarte puțin,
unele se trezesc pentru a se hrăni cu proviziile din
unele animale: vizuină (ursul, bursucul, veverița ... )

Rămân active și pe timpul iernii având ca

adaptarea îndesirea blănii (lupul), penaj des
(vrăbiuțele, porumbeii).

Nicol
Nicol