Organizarea și structura sistemului nervos

FLORIN VIU Neuronul

Sistemul nervos central – alcătuire externă

Sistemul nervos central, alcătuire internă

Sistemul nervos periferic

Rolul sistemului nervos

SISTEMUL NERVOS Aplicații

AL OMULUI Biologie – Clasa a VII-a

Imagini utilizate din auxiliarul ”Biologie Clasa a VII-a”
www.lectiigimnaziubiologiechimie.com, 2015 END
Organizarea și structura sistemului nervos
Sistemul nervos coordonează toate activitățile noastre, adaptând
organismul la condițiile mereu în schimbare ale mediului înconjurător.

Sistemul nervos somatic (al vieții de relație)

Sistemul nervos central (SNC) Encefal

(ax cerebro-spinal, nevrax) Măduva spinării
SISTEMUL Nervi
NERVOS Sistemul nervos periferic
Ganglioni nervoși

Sistemul nervos vegetativ – sub comanda SNC

(coordonează activitatea organelor interne)

o parte centrală (distribuită în axul cerebro-spinal)

o parte periferică

În structura sistemului nervos se regăsesc neuronii și celulele gliale, cu

rol de protecție și hrănire a neuronilor.
BACK
Neuronul - alcătuire

În corpul uman există peste 100 de miliarde de

celule nervoase – neuronii.

Sunt celule înalt specializate pentru a conduce

excitațiile sub formă de impulsuri nervoase.

Sunt alcătuiți din corpul celular și prelungiri.

Neuronul reprezintă unitatea de structură și

funcție a sistemului nervos.

FOWARD
Neuronul - caracteristici

- Sunt celule care trăiesc mult, putând funcționa optim toată viața;

- Nu se înmulțesc, deci nu pot fi înlocuiți dacă au fost distruși;

- Pentru o bună funcționare, au nevoie de mari cantități de glucoză și

oxigen, și nu pot supraviețui decât puține minute fără acestea;
TRANSMITEREA IMPULSULUI NERVOS
- Sunt celule foarte excitabile – au o mare capacitate de a răspunde
stimulilor interni și externi;

- Conduc excitațiile sub formă de impuls nervos într-un singur sens,

întotdeauna de la dendrite, prin corpul celular și apoi prin axon;

- Neuronii se leagă între ei prin sinapse, formând rețele de neuroni.

REȚEA DE NEURONI

BACK
Sistemul nervos central – alcătuire externă
Trunchiul cerebral

Encefalul
Creierul mic (Cerebelul)
(Creierul)

Creierul
mare

SISTEMUL
NERVOS Măduva spinării
CENTRAL

Protecția
osoasă

Organe de protecție Meningele

Lichidul
cefalorahidian
FOWARD
Encefalul – Trunchiul cerebral, cerebelul
- Trunchiul cerebral reprezintă partea inferioară a
encefalului și este acoperit posterior de celelalte
formațiuni ale acestuia.

- Este format din trei componente, una dintre

acestea fiind bulbul rahidian, care se află în
prelungirea măduvei.

- Cerebelul (creierul mic) se află în partea posterioară

a trunchiului cerebral.

- Este format din două emisfere cerebeloase, unite

printr-o porțiune mijlocie.

CEREBELUL
FOWARD
Encefalul – Emisferele cerebrale
- Reprezintă partea cea mai voluminoasă a encefalului;

- Este format din două emisfere cerebrale separate

printr-un șanț adânc, în profunzimea căruia cele două
emisfere sunt unite printr-o masă de substanță albă;

- Suprafața emisferelor prezintă numeroase șanțuri,

unele mai adânci, care împart emisferele în lobi
cerebrali, altele mai puțin adânci, care împart lobii în
circumvoluțiuni sau giri. Aceste formațiuni, măresc
foarte mult suprafața emisferelor cerebrale;

- Lobii cerebrali poartă denumirea oaselor craniului în

dreptul cărora se află. Aceștia sunt: lobul frontal, lobul
parietal, lobul temporal și lobul occipital.

FOWARD
Măduva spinării

- Se întinde de la baza encefalului până în dreptul celei de-

a doua vertebre lombare; restul canalului vertebral este
format din firul terminal și de un mănunchi de nervi ce
formează ”coada de cal”.

- Are forma unui cilindru, turtit antero-posterior, pe care se

văd două șanțuri: unul anterior, altul posterior.

- În secțiune transversală, are lungimea de 11-12mm și

lățimea de 8-9mm.

- În dreptul membrelor, măduva este mai îngroșată, aceste

zone coordonând activitățile complexe ale membrelor.

FOWARD
Organe de protecție
- Țesutul nervos este foarte fragil și poate fi distrus la cea
mai mică presiune (lovire). De aceea, organele sistemului
nervos central au o triplă protecție.

- Meningele – în adăpostul lor osos, encefalul și măduva

spinării sunt învelite de trei foițe numite meninge, care le
protejează și le hrănesc.

- Lichidul cefalorahidian se află între a doua și a treia foiță

a meningelui. Este asemănător limfei sanguine, și pe
lângă rolul protector (amortizează șocurile) are și rol de
hrănire.
- Protecția osoasă – encefalul și măduva spinării sunt
protejate de oasele cutiei craniene, respectiv de canalul
coloanei vertebrale.

BACK
Sistemul nervos central – alcătuire internă
La nivelul sistemului nervos central, neuronii formează:
- Substanța cenușie, alcătuită din corpii celulari ai neuronilor, care sunt de culoare cenușie;
- Substanța albă, formată din prelungirile neuronilor. Teaca de mielină dă culoarea substanței albe.
SUBSTANȚA CENUȘIE SUBSTANȚA ALBĂ
COMPONENTELE SNC
(formează centrii de comandă și control) (formează căile de conducere)
Măduva Este așezată la interior și are, în secțiune,
Se află la exterior în jurul substanței cenușii
spinării formă de fluture
Se află în interior sub forma unor grupuri de
Trunchiul Se află la exterior și printre nuclei, formând
corpi celulari care constituie nuclei de
cerebral fascicule ascendente și descendente
substanță cenușie
Creierul mic Se găsește la exterior, formând scoarța
Se află la interior
(cerebelul) cerebeloasă și în interior, sub formă de nuclei.

Se află la exterior, formând scoarța cerebrală
(cortexul). Are grosimea de 2 – 4mm, și
Creierul mare suprafața de circa 2200cm3, conținând aproape
1,6×1010 neuroni.
Fiecare neuron, are mii de conexiuni sinaptice.
Este distribuită șa interior și este formată
din fibre care fac legătura între:
• regiuni ale aceleiași emisfere cerebrale;
• cele două emisfere cerebrale;
• diferitele etaje ale axului cerebrospinal.

BACK
Sistemul nervos periferic
Este format din nervi și ganglioni nervoși aflați pe traiectul lor.

Fiecare nerv este format din mii de fibre nervoase și funcționează ca o ”linie de comunicație” între un organ al SNC
și o anumită parte a corpului.

Nervii ajung la diferite părți ale corpului, pe care le inervează, preluând de la acestea informații pe care le conduc,
după caz, la encefal sau la măduva spinării. De aici, comenzile elaborate, sunt conduse înapoi către periferie.

CLASIFICAREA NERVILOR
După alcătuirea și rolul lor, nervii pot fi:
• nervi senzitivi, conduc informația de la periferie la
centru, de exemplu nervii optici, nervii olfactivi;
• nervi motori, conduc comenzile elaborate la nivelul
nevraxului la periferie, de exemplu nervii
oculomotori,
• nervi micști, conțin atât fibre senzitive, cât și fibre
motorii, sunt cei mai numeroși.
După organul sistemului nervos central de la care
pleacă, deosebim:
• nervii spinali (31 de perechi), pornesc din măduva
spinării, sunt nervi micști și inervează tot corpul, cu
excepția capului și gâtului;
• nervii cranieni (12 perechi), pornesc din encefal,
inervează capul și gâtul.

FOWARD
Nervii spinali
Fiecare nerv spinal este legat la măduva spinării prin două rădăcini: una posterioară și alta
anterioară, care se unesc, formând un trunchi comun scurt. De la acesta, pleacă ramurile
nervului spinal spre periferie.

FOWARD
Nervii spinali
În număr de 12 perechi, își au originea sau se
termină, în cea mai mare parte, în nucleii
trunchiului cerebral.

I. Nervii olfactivi
II. Nervii optici
III. Nervii oculomotori comuni
IV. Nervii trohleari
V. Nervii trigemeni
VI. Nervii abducens
VII. Nervii faciali
VIII.Nervii acustico-vestibulari
IX. Nervii glosofaringieni
X. Nervii vagi
XI. Nervii accesori
XII. Nervii hipogloși

BACK
Rolul sistemului nervos
- Elementele structurale de bază ale sistemului nervos
lucrează împreună, realizând funcțiile de comandă și control
care determină buna funcționare a întregului organism.

- La organele nervoase centrale sosesc în permanență mii de

informații din mediul extern și de la organele interne. În
urma analizei acestora, sunt elaborate răspunsuri, care se
transmit spre organele efectoare.
- Substanța cenușie din măduva spinării, nucleii nervoși din
trunchiul cerebral, scoarța cerebrală sunt, funcțional, centrii
nervoși sau centri de comandă. Aici sunt primite și analizate
informațiile și elaborate răspunsurile.

- Substanța albă constituie, funcțional, căile de conducere a

mesajelor în sens ascendent și descendent.
FOWARD
Reflexul și baza lui anatomică
- Atunci când lovești ușor un coleg sub rotulă, are loc
extensia gambei (reflexul rotulian).
- Stimulul acționează asupra receptorilor din mușchi și ia
naștere un impuls nervos ce este transmis pe calea
senzitivă a nervului spinal, la substanța cenușie din măduva
spinării. Aceasta elaborează comanda pe care o trimite pe
calea motoare la mușchi (organul efector). Reflexul rotulian
este un reflex medular.
CALE SENZITIVĂ 3
CENTRU4
- Orice reflex are o bază anatomică, un traseu prin care este
NERVOS 5NEURON DE condus impulsul nervos, care poartă numele de arc reflex.
ASOCIAȚIE
Pentru realizarea acestuia, este necesară integritatea
6CALE MOTOARE
7ORGAN EFECTOR
tuturor componentelor arcului reflex.

2ORGAN RECEPTOR Reflexul sau actul reflex este răspunsul dat rapid și adecvat dat de
1STIMUL sistemul nervos unui stimul provenit din mediul extern sau intern.

FOWARD
Reflexe involuntare
- Pentru punerea în evidență a acestor reflexe, s-au efectuat
numeroase experimente pe animale.

- Unei broaște i s-a distrus encefalul cu un ac, dar măduva spinării

i-a fost lăsată intactă. Pe laba piciorului s-a pus un tampon de
vată, îmbinat cu acid slab. Broasca și-a retras imediat piciorul,
apoi l-a adus la poziția inițială. Ori de câte ori se repeta
experiența, se producea același răspuns.

Reflexele involuntare se închid în măduva spinării (reflexul rotulian, reflexe cutanate,

vasoconstricția, accelerarea bătăilor inimii, dilatarea pupilei) și în trunchiul cerebral (reflexul
suptului, masticației, deglutiției, salivației, vomei, tusei, strănutului, sughițului, clipitului,
respirației). Sunt necondiționate, înnăscute, le au toți indivizii speciei. Ele sunt permanente, se
mențin toată viața.
- Instinctele sunt înlănțuiri de reflexe necondiționate. La om, acestea sunt controlate de scoarța
cerebrală (de exemplu, instinctul alimentar).
FOWARD
Reflexe voluntare
- Îți place înghețata? Dacă îți place și vei consuma de mai multe
ori acest aliment, vei saliva fie la vederea acesteia, fie numai
dacă te gândești la ea.

- Salivația este un reflex involuntar, care se declanșează atunci

când alimentele ajung în cavitatea bucală.

- Salivația la simpla vedere sau amintire se datorează scoarței

cerebrale, la nivelul căreia s-au format legături între diverși
centri nervoși.
EXPERIMENTUL LUI PAVLOV

Reflexele voluntare se închid în scoarța cerebrală (apărarea de obiecte fierbinți, mersul pe

bicicletă, cititul, scrisul, condusul unei mașini, salivația la simpla vedere sau amintire). Sunt
condiționate, se dobândesc pe parcursul vieții prin procesul de învățare și se pot pierde, dacă
nu sunt exersate. Ele sunt caracteristice individului și fac parte din experiența sa de viață.
- Dresajul animalelor se realizează tot pe elaborarea de reflexe condiționate.
BACK
Aplicaţii
I. Completează desenul: II. Completează desenul:

CREIERUL MARE:
Membrană3
Lobul frontal
CELULAR

3
CORP

1 Citoplasmă4 Lobul temporal

Nucleu 5 1 Lobul parietal
Lobul occipital
4
2 CREIERUL MIC:
Cerebelul
5
PRELUNGIRI

Dendrite 6 TRUNCHI CEREBRAL:

2 6 Bulb rahidian
Axon 7 III. Completează schema generală a arcului reflex:

CENTRU 2NERVOS
Teacă de mielină 8
Arborizații axonice Ca
le
9 mo

vă
3

iti
1 to
r

nz
ie

se
Butoni

le
10

Ca
terminali
Organ receptor 4
Organ efector

FOWARD
Rebus
1 S I N A P S E 1 – Legături între neuroni;
2 – celule cu rol de hrănire și protecție a neuronilor;
2 G L I A L E
3 – Nervi care pleacă din măduva spinării
3 S P I N A L I 4 – Nervi care conduc informația de la centrul nervos spre
4 M O T O R I organele efectoare;
5 C E R E B E L 5 – Creierul mic;
6 M I E L I N A 6 – Teacă ce învelește axonul;
7 – Componentă a trunchiului cerebral;
7 B U L B R A H I D I A N
8 – Răspuns rapid și adecvat, dat de sistemul
8 R E F L E X
nervos stimulilor din mediu;

9 – Unitate de structură și funcție a sistemului nervos; 9 N E U R O N

10 – Prelungiri ale neuronului; 10 D E N D R I T E
11 – Denumire dată scoarței cerebrale; 11 C O R T E X
12 – Este format din encefal și măduva spinării; 12 N E V R A X
13 – Prelungire unică a neuronului;
13 A X O N
14 – Nervi care conțin atât fibre senzitive cât
și motoare 14 M I C S T I
FOWARD
Diagramă
Găsește în diagrama de mai jos denumirile a trei nervi senzitivi, trei nervi motori și patru nervi micști.
Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unei denumiri din diagramă vei găsi noţiunile căutate!

O C U L O M O T O R I J E G M U NERVI SENZITIVI:
Acustico-vestibulari
I E N T L A F I O C I T S U C A Olfactivi
R H M R D I R A L U B I T S E V Optici
A B E I F U H B F A U M H N O Z NERVI MOTORI:
E U Z G O C E D A A N O G P L C Abducens
Oculomotori
L N D E U J M U C F C I T A H E Trohleari
H C B M A E H C T O G I P M F D NERVI MICȘTI:
O L G E F O V E I L C H A S E L Faciali
Spinali
R U A N Z D G N V I J G U L E O Trigemeni
T O T I H C N S I U M V A G I P Vagi
BACK