Neuroștiințele

studiază structura
și funcțiilor
sistemului nervos
care este format
din creier, măduva
spinării și rețele de
celule nervoase din
tot corpul
Clasificarea sistemului nervos
1.Din punctul de vedere al
localizării:

- creier
- măduva spinării

- ganglioni nervoşi
- nervi
2.Din punctul de vedere
funcţional:
- Sistem nervos somatic (al
vieţii de relaţie)-SNS:
realizează legătura organismului
cu mediul său de viață,
coordonează procesele de
adaptare.
- Sistem nervos vegetativ -
SNV: coordonează activitatea
tuturor organelor interne
• În structura
sistemului
nervos se
regăsesc
neuronii și
celulele
gliale, cu rol
de protecție
și hrănire a
neuronilor.
În corpul uman există peste
86 de miliarde de celule
nervoase – neuronii.
Sunt celule înalt specializate
pentru a conduce excitațiile
sub formă de impulsuri
nervoase.
Sunt alcătuiți din corpul
celular și prelungiri.

Neuronul reprezintă unitatea

structurală și funcțională a
sistemului nervos
• Corpul celular conține nucleu și citoplasmă. În creier
și măduva spinării corpii neuronilor formează
substanța cenușie.
• Prelungirile:
1. Axonul se extinde din corpul celular și dă naștere la
ramuri mai mici în porțiunea terminală. Cei mai mulți
au un înveliș numit teacă de mielină produsă de
unele celule gliale
2. Dendritele sunt ramificații scurte care se extid din
corpii neuronilor. Dendritele sunt acoperite cu
numeroase sinapse.
Celulele gliale sunt de 10 ori mai numeroase
decât neuronii având rol în hrănirea și protecția
neuronilor, producând mielina cu rol de izolare a
axonilor și de apărare a creierului de infecții.
Nervii se clasifică după funcţia lor:
- nervi senzitivi - aduc informaţii de la
organele de simţ
- nervi motori – conduc comenzi spre
organele efectoare
- nervi de asociație sau interneuroni (cei
mai numeroși) care fac legătura între
neuroni și rețelele neuronale
• Sunt celule care trăiesc mult,
putând funcționa optim toată viața;
• Deși se consideră că neuronii nu
se divid există regiuni ale creierului
cu rol în învățare și memorare în
care se produc permanent neuroni, TRANSMITEREA IMPULSULUI
proces numit neurogeneză; NERVOS

• Pentru o bună funcționare, au

nevoie de mari cantități de glucoză
și oxigen, și nu pot supraviețui
decât puține minute fără acestea;
• Sunt celule foarte excitabile – au
o mare capacitate de a răspunde
stimulilor interni și externi;
REȚEA DE NEURONI
•
 Proprietățile neuronului
• Excitabilitatea este proprietatea de aproduce
mici curenți electrici numiți impulsuri
nervoase, atunci când este stimulat.
• Conducerea nervoasă este proprietatea de
a conduce impulsurile pe distanțe lungi cu o
viteză medie de 100m/s. aceasta este
influențată de prezența tecii de mielină pe
anon.
• Conduc excitațiile
sub formă de
impuls nervos într-
un singur sens,
întotdeauna de la
dendrite, prin
corpul celular și
apoi prin axon;

• Neuronii se leagă
între ei prin
sinapse, formând
rețele de neuroni
• Sinapsele reprezintă mici regiuni de contact
prin care neuronii comunică unul cu altul și la
nivelul cărora se eliberează substanțe chimice
numite neurotransmițători sau mediatori
chimici. Există neurotransmițători cu rol
stimulator: acetilcolina și adrenalina sau cu rol
de blocare sau inhibare. Sinapsele au rol în
procesul de învățare și memorare.
 Se întinde de la baza encefalului până în dreptul celei de-a
doua vertebre lombare.
Restul canalului vertebral este format din firul terminal și de
un mănunchi de nervi ce formează ”coada de cal
 Este situată în canalul vertebral
format prin suprapunerea
vertebrelor,
Are forma unui cilindru, turtit
antero-posterior, pe care se văd
două șanțuri: unul anterior, altul
posterior.
În secțiune transversală, are
lungimea de 11-12mm și lățimea
de 8-9mm.
În dreptul membrelor, măduva
este mai îngroșată, aceste zone
coordonând activitățile complexe
ale membrelor.
 Alcătuirea
internă
În interior substanța
cenușie este dispusă central
sub forma literei H. Aceasta
prezintă 2 coarne anterioare
mai scurte și rotunjite și
posterioare mai ascuțite.
La exterior se află
substanța albă formată din
fibre nervoase grupate în
fascicule ascendente și
descendente.
 Țesutul nervos este foarte fragil și
poate fi distrus la cea mai mică
presiune (lovire). De aceea, organele
sistemului nervos central au o triplă
protecție.
Protecția osoasă – encefalul și
măduva spinării sunt protejate de
oasele cutiei craniene, respectiv de
canalul coloanei vertebrale.
Meningele – în adăpostul lor osos,
encefalul și măduva spinării sunt
învelite de trei foițe numite meninge,
care le protejează și le hrănesc.
Lichidul cefalorahidian se află între a
doua și a treia foiță a meningelui. Este
asemănător limfei sanguine, și pe
lângă rolul protector (amortizează
șocurile) are și rol de hrănire.
 Componentele S.N.C.sunt
protejate de:
1. Protecţie osoasă:
- cutia craniană – encefal
- coloana vertebrală –măduva
spinării
2. Meningele (3 foițe)
3. Lichidul cefalorahidian.
 Funcțiile măduvei spinării
1. funcția reflexă se realizează prin arcul reflex
• Reflexul – reacţie de răspuns a organismului la
stimuli din mediul intern sau extern.
În măduva spinării își au centri următoarele
tipuri de reflexe:
- de apărare(retragerea unui membru afectat de
un agent nociv)
- osteotendinoase - rol de menținere a pozitiei
normale a corpului
-vegetative -rol de reglare a activității organelor
interne
La baza actului reflex stă arcul reflex, care
reprezintă baza anatomică a actului reflex.
stimul receptor Cale aferentă (senzitivă)
Centru
nervos
răspuns efector Cale eferentă (motorie)
 Schema arcului reflex

CENTRU
NERVOS
CALEA AFERENTĂ CALEA EFERENTĂ
SENZITIVĂ MOTOARE

STIMUL
RĂSPUNS
RECEPTOR EFECTOR

CONEXIUNE INVERSĂ (FEED-BACK)

2. funcția de conducere se realizează prin
fasciculele de axoni din substanța albă pe căi
senzitve sau motorii
 Nervii spinali
• Nervii spinali sau rahidieni, în număr de 31 de
perechi, au originea în măduva spinării şi
constituie căile de conducere a influxului
nervos spre/şi de la măduva spinării.
• Nervii spinali sunt nervi micşti, fiind alcătuiţi
din fibre senzitive şi fibre motoriiși sunt în
număr de 31 de perechi:
– 8 cervicali; – 12 toracali;
– 5 lombari; – 5 sacrali;
– 1 coccigian.
Să cunoaştem părțile
componente ale encefalului:
– creierul mare
-cerebel ul(creierulmic)
- trunchiul cerebral
Localizare: în cutia craniană, în continuarea măduvei spinării,
între cele două emisfere cerebeloase
Mezencefal -
acoperit de
emisferele
cerebrale

Puntea lui Varolio -

conectată cu cerebelul

Bulb rahidian – situat

în prelungirea măduvei Alcătuirea externă
spinării
 Alcătuirea Funcţiile trunchiului
internă cerebral
• Substanţa cenuşie –
sub formă de nuclei 1. Funcţia reflexă – ex
• Substanţa albă – la de reflexe : respirator,
exterior şi printre salivar, tuse, strănut,
nucleii de substanţă clipire, lacrimal, reflexe
cenuşie cardiovasculare,
orientare vizuală
și auditivă ale capului și
ochilor, masticator și
deglutiție
2. Funcţia de conducere – pe
căi ascendente şi
descendente, continuarea
celor medulare
12 perechi de nervi cranieni
 Localizare: în cutia
craniană, posterior
trunchiului cerebral
Alcătuirea externă:
2 emisfere cerebeloase
legate printr-o punte
numită vermis
• Alcătuirea internă:
Substanţa cenuşie – la exterior =>SCOARŢA
CEREBELOASĂ şi în interior formând
nuclei cerebeloşi
Substanţa albă –
în interior având
aspect de coroană
de arbore
 Funcţiile
cerebelului

 de învățare și menţinere
a echilibrului și poziției
corpului
 de coordonare a
mişcărilor fine din
timpul cântatului
instrumental, dansului,
jocurilor sportive
 vorbire, atenție, crearea
imaginilor mentale, stări
afective sau emoționale
• Diencefalul sau creierul mijlociu este situat la baza
creierului mare fiind format din talamus și
hipotalamus formate din mai mulți nuclei de
substanță cenușie.
• Talamusul reprezintă structura cea mai
voluminoasă a diencefalului.
Rol
• de transmitere a impulsurilor care vin de la piele,
mușchi și organele interne, prin căile senzitive ale
măduvei spinării și trunchiului cerebral, către
scoarța cerebrală.
• influențează formarea senzațiilor la nivelul scoarței
cerebrale.
• în mecanismele care asigură menținerea atenției, a
stării de activitate a scoarței cerebrale în timpul
perioadei de veghe
• în învățare
• Hipotalamusul este situat sub talamus și
este supranumit creierul vegetativ. Are
conexiuni importante cu glanda hipofiză.
 Hipotalamusul îndeplinește roluri esențiale în reglarea
funcțiilor organelor interne sau vegetative, precum:
• menținerea temperaturii corpului în jurul valorii de 36,5 0C;
• reglarea aportului de alimente prin centrii foamei și
sațietății;
• controlul secrețiilor glandelor endocrine prin intermediul
glandei hipofize;
• reglarea cantității de apă sau hidratării organismului prin
centrul setei;
• asigură ritmicitatea și alternanța somnului și a stării de
veghe în decursul unei zile.
Localizare: în cutia craniană, ocupând cea
mai mare parte a acesteia
Alcătuirea externă:
2 emisfere cerebrale,
separate de un şanţ
antero-posterior, şi unite
la bază prin mase de
substanţă albă
 LOBII EMISFERELOR CEREBRALE
Suprafaţa
emisferelor
cerebrale este
brăzdată de
şanţuri:
- adânci ce
delimitează
- superficiale ce
delimitează
girusuri sau
Lobii emisferelor cerebrale se denumesc
după numele oaselor în dreptul cărora se
află
 Substanţa
cenuşie ce
formează
SCOARŢA
CEREBRALĂ
se află la
exterior

Substanţa
albă la
interior
 funcţie senzitivă – la scoarţa
cerebrală ajung informaţii de la
organele de simţ, pe care
aceasta le transformă în senzaţii
 funcţie motorie – de la scoarţa
cerebrală pornesc comenzi spre
organele efectoare ale corpului
 funcţii psihice – memoria,
judecata, gândirea, atenţia etc.
1. Funcţia reflexă
Reflexe necondiţionate Reflexe condiţionate

-Sunt înnăscute, deci se moştenesc -sunt dobândite pe parcursul vieţii

-Au căi performante
-Arcul reflex se închide la etaje
nervoase inferioare
-Sunt constante, permanente
-Sunt specifice speciei
-nu au căi performante
-arcul reflex se închide la nivelul
scoarţei cerebrale
-sunt temporare
-sunt specifice individului

2. Funcţia de analiză şi sinteză

3. Funcţia de semnalizare
I. primul sistem de semnalizare- semnalizează aspecte ale lumii înconjurătoare
II.al doilea sistem de semnalizare, propriu omului, este limbajul
 Reflexele

ex. râsul, plânsul, strănutul etc. ex. mersul pe bicicletă, cititul

 Nervii si ganglionii nervoşi
se clasifică:
- după originea lor în: - nervi spinali (31 perechi)-
inervează părțile corpului (fără cap și gât)
- nervi cranieni (12 perechi)-
inervează organele din regiunea capului și gâtului

- după funcţia lor: - nervi senzitivi - aduc informaţii

de la organele de simţ
- nervi motori – conduc comenzi
spre organele efectoare
- nervi micşti – conţin ambele
tipuri de fibre nervoase
(senzitive si motorii)
= îngrămădiri de corpi celulari ai
neuronilor
- se află în vecinătatea măduvei spinării
dar şi în alte regiuni ale corpului
 Stiaţi că:

• Emisfera stangă “răspunde”

de talentele pentru limbi
străine, matematică, judecată
sau logică???
• Emisfera dreaptă “răspunde”
de talentele muzicale,
artistice,inventiv-creative???