Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
studiază structura
și funcțiilor
sistemului nervos
care este format
din creier, măduva
spinării și rețele de
celule nervoase din
tot corpul
Clasificarea sistemului nervos
1.Din punctul de vedere al
localizării:
- creier
- măduva spinării
- ganglioni nervoşi
- nervi
2.Din punctul de vedere
funcţional:
- Sistem nervos somatic (al
vieţii de relaţie)-SNS:
realizează legătura organismului
cu mediul său de viață,
coordonează procesele de
adaptare.
- Sistem nervos vegetativ -
SNV: coordonează activitatea
tuturor organelor interne
• În structura
sistemului
nervos se
regăsesc
neuronii și
celulele
gliale, cu rol
de protecție
și hrănire a
neuronilor.
În corpul uman există peste
86 de miliarde de celule
nervoase – neuronii.
Sunt celule înalt specializate
pentru a conduce excitațiile
sub formă de impulsuri
nervoase.
Sunt alcătuiți din corpul
celular și prelungiri.
• Neuronii se leagă
între ei prin
sinapse, formând
rețele de neuroni
• Sinapsele reprezintă mici regiuni de contact
prin care neuronii comunică unul cu altul și la
nivelul cărora se eliberează substanțe chimice
numite neurotransmițători sau mediatori
chimici. Există neurotransmițători cu rol
stimulator: acetilcolina și adrenalina sau cu rol
de blocare sau inhibare. Sinapsele au rol în
procesul de învățare și memorare.
Se întinde de la baza encefalului până în dreptul celei de-a
doua vertebre lombare.
Restul canalului vertebral este format din firul terminal și de
un mănunchi de nervi ce formează ”coada de cal
Este situată în canalul vertebral
format prin suprapunerea
vertebrelor,
Are forma unui cilindru, turtit
antero-posterior, pe care se văd
două șanțuri: unul anterior, altul
posterior.
În secțiune transversală, are
lungimea de 11-12mm și lățimea
de 8-9mm.
În dreptul membrelor, măduva
este mai îngroșată, aceste zone
coordonând activitățile complexe
ale membrelor.
Alcătuirea
internă
În interior substanța
cenușie este dispusă central
sub forma literei H. Aceasta
prezintă 2 coarne anterioare
mai scurte și rotunjite și
posterioare mai ascuțite.
La exterior se află
substanța albă formată din
fibre nervoase grupate în
fascicule ascendente și
descendente.
Țesutul nervos este foarte fragil și
poate fi distrus la cea mai mică
presiune (lovire). De aceea, organele
sistemului nervos central au o triplă
protecție.
Protecția osoasă – encefalul și
măduva spinării sunt protejate de
oasele cutiei craniene, respectiv de
canalul coloanei vertebrale.
Meningele – în adăpostul lor osos,
encefalul și măduva spinării sunt
învelite de trei foițe numite meninge,
care le protejează și le hrănesc.
Lichidul cefalorahidian se află între a
doua și a treia foiță a meningelui. Este
asemănător limfei sanguine, și pe
lângă rolul protector (amortizează
șocurile) are și rol de hrănire.
Componentele S.N.C.sunt
protejate de:
1. Protecţie osoasă:
- cutia craniană – encefal
- coloana vertebrală –măduva
spinării
2. Meningele (3 foițe)
3. Lichidul cefalorahidian.
Funcțiile măduvei spinării
1. funcția reflexă se realizează prin arcul reflex
• Reflexul – reacţie de răspuns a organismului la
stimuli din mediul intern sau extern.
În măduva spinării își au centri următoarele
tipuri de reflexe:
- de apărare(retragerea unui membru afectat de
un agent nociv)
- osteotendinoase - rol de menținere a pozitiei
normale a corpului
-vegetative -rol de reglare a activității organelor
interne
La baza actului reflex stă arcul reflex, care
reprezintă baza anatomică a actului reflex.
stimul receptor Cale aferentă (senzitivă)
Centru
nervos
răspuns efector Cale eferentă (motorie)
Schema arcului reflex
CENTRU
NERVOS
CALEA AFERENTĂ CALEA EFERENTĂ
SENZITIVĂ MOTOARE
STIMUL
RĂSPUNS
RECEPTOR EFECTOR
de învățare și menţinere
a echilibrului și poziției
corpului
de coordonare a
mişcărilor fine din
timpul cântatului
instrumental, dansului,
jocurilor sportive
vorbire, atenție, crearea
imaginilor mentale, stări
afective sau emoționale
• Diencefalul sau creierul mijlociu este situat la baza
creierului mare fiind format din talamus și
hipotalamus formate din mai mulți nuclei de
substanță cenușie.
• Talamusul reprezintă structura cea mai
voluminoasă a diencefalului.
Rol
• de transmitere a impulsurilor care vin de la piele,
mușchi și organele interne, prin căile senzitive ale
măduvei spinării și trunchiului cerebral, către
scoarța cerebrală.
• influențează formarea senzațiilor la nivelul scoarței
cerebrale.
• în mecanismele care asigură menținerea atenției, a
stării de activitate a scoarței cerebrale în timpul
perioadei de veghe
• în învățare
• Hipotalamusul este situat sub talamus și
este supranumit creierul vegetativ. Are
conexiuni importante cu glanda hipofiză.
Hipotalamusul îndeplinește roluri esențiale în reglarea
funcțiilor organelor interne sau vegetative, precum:
• menținerea temperaturii corpului în jurul valorii de 36,5 0C;
• reglarea aportului de alimente prin centrii foamei și
sațietății;
• controlul secrețiilor glandelor endocrine prin intermediul
glandei hipofize;
• reglarea cantității de apă sau hidratării organismului prin
centrul setei;
• asigură ritmicitatea și alternanța somnului și a stării de
veghe în decursul unei zile.
Localizare: în cutia craniană, ocupând cea
mai mare parte a acesteia
Alcătuirea externă:
2 emisfere cerebrale,
separate de un şanţ
antero-posterior, şi unite
la bază prin mase de
substanţă albă
LOBII EMISFERELOR CEREBRALE
Suprafaţa
emisferelor
cerebrale este
brăzdată de
şanţuri:
- adânci ce
delimitează
- superficiale ce
delimitează
girusuri sau
Lobii emisferelor cerebrale se denumesc
după numele oaselor în dreptul cărora se
află
Substanţa
cenuşie ce
formează
SCOARŢA
CEREBRALĂ
se află la
exterior
Substanţa
albă la
interior
funcţie senzitivă – la scoarţa
cerebrală ajung informaţii de la
organele de simţ, pe care
aceasta le transformă în senzaţii
funcţie motorie – de la scoarţa
cerebrală pornesc comenzi spre
organele efectoare ale corpului
funcţii psihice – memoria,
judecata, gândirea, atenţia etc.
1. Funcţia reflexă
Reflexe necondiţionate Reflexe condiţionate