SISTEM NERVOS CENTRAL

MADUVA SPINARII
Este situata in canalul vertebral de la gaura occipitala si pana in dreptul vertebrelor sacrale I II Are forma unui cordon alungit cilindroid si turtit dorso-ventral.

 Limita anterioara a maduvei spinarii o constituie gaura occipitala sau un plan transversal ce trece cranial de prima pereche de nervi spinali. Extremitatea caudala a maduvei spinarii se termina ascutit sub forma unui con conul medular In prelungirea conului se afla un cordon nervos subtire denumit firul terminal

 Firul terminal se insera pe primele vertebre coccigiene cu ajutorul foitei externe a meingelui care formeaza la acest nivel conul dural Acest con formeaza ligamentul cauda al maduvei spinarii

 Deoarece urmareste curburile coloanei vertebrale maduva spinarii prezinta: -curbura cervicotoracala concava dorsal -curbura lombosacrala concava ventral. La nivelul curburilor maduva prezinta ingrosari intumescenta cervicala si intumescenta lombara

 Maduva spinarii prezinta o fata dorsala, o fata ventrala si doua margini laterale drepata si stanga Marginile laterale sunt rotunjite cu aspect convex

 Fata dorsala prezinta santul longitudinal dorsal median, santurile longitudinale intermediolaterale, santurile longitudinale dorsolaterale Santul dorsal median se prelungeste in interiorul substantei nervoase cu fisura dorsala mediana care ajunge pana la comisura cenusie In dreptul santurilor dorsale laterale se afla radacinile dorsale ( senzitive ) ale nervilor spinali

 Fata ventrala prezinta - santul longitudinal ventral median, santurile longitudinale ventrale laterale Santul ventral median este larg in dreptul lui gasindu-se artera si vena spinala ventala In dreptul santurilor ventrale laterale se afla radacinile ventrale ( motoare) ale nervilor spinali

 Nervii spinali care se formeaza prin reunirea celor doua radacini flancheaza maduva spinarii pe toata lungimea acesteia. In segmentele anterioare ale maduvei acestia sunt dispusi perpendicular pe axul longitudinal al maduvei petru ca in segmentul lombar, sacral si caudal acestia sa fie situati oblic in sens caudal unde formeaza impreuna cu firul terminal coada de cal

 Tesutul nervos este structurat pe doua regiuni: substanta alba la exterior si substanta cenusie la interior Substanta alba este constituita din fibre nervoase cu teaca de mielina care formeaza cordoane, acestea acopera ca o mantie substanta cenusie.

 Substanta cenusie este alcatuita din pericarionii neuronilor, din nevroglii si din fibre nervoase amielinice; Pe sectiune transversala are forma literei H, prezentand doua coarne dorsale si doua coarne ventrale unite intre ele prin intermediul comisurii cenusii; Lateral intre cornul dorsal si cel ventral se afla cornul lateral care are functie vegetativa; In centrul comisurii cenusii se afla canalul ependimar

 Coarnele dorsale contin percarioni senzitivi Coarnele ventrale contin pericarioni motori Coarnele laterale contin pericarioni motori vegetativi parasimpatici in etajul dorsal si simpatici in etajul ventral

Encefalul
Este segmentul sistemului nervos central situat in cavitatea craniana in continuarea maduvei spinarii Este format din: Bulbul rahidian ( mielencefal ), puntea, cerebelul, pedunculii cerebelosi ( metencefal), pedunculii cerebrali, tuberculii cvadrigemeni (mezencefal), talamusul (diencefal), emisferele cerebrale, lobii olfactivi ( telencefal)

BULBUL RAHIDIAN
se afla situat in prelungirea anterioara a maduvei spinarii de aceea se mai numeste si maduva alungita Limita dintre cele doua formatiuni o constituie gaura ociplitala sau prima pereche de nervi spinali sau decusatia piramidala

 Bulbul rahidian se afla situat in cavitatea craniana sprijinit pe fata dorsala a procesului bazilar al osului occipital Dorsal este escavat de trigonul bulbar parte a fosei romboidale care formeaza planseul ventriculului IV Anterior se continua cu puntea limita dintre cele doua formatiuni fiind marcata prin santul bulbo-pontin

 Bulbul rahidian are forma tronconica prezentand: o baza anterioara, un varf posterior, doua fete dorsala si ventrala si doua margini laterale

Fata ventrala este convexa prezentand: Santul longitudinal ventral Santurile laterale ventrale ( originea aparenta a n. VI si XII) Piramidele bulbare Foramen cecum Corpul trapezoid Tuberculul acustic si tuberculul facial Santul longitudinal dorsal lateral in care se afla originile aparente ale nervilor VII, VIII, IX, X, XI

Fata dorsala este concava prezentand Santul longitudinal dorsal median Trigonul bulbar aripa alba interna ( XII), aripa cenusie (X, IX), aripa alba externa ( VIII) Tuberculii gracilis si cuneiformi Corpii restriformi

Structura bulbului rahidian

PUNTEA

cerebelul
Organ al sistemului nervos central, parte componenta din metencefal, este situat in compartimentul posterior al cavitatii craniene ( compartimentul cerebelos). Se dezvolta din vezicula craniala a rombencefalului, si este adapostit in duplicatura posterioara a dureimater care formeaza cortul cerebelului Forma acestuia este globuloasa fiind un organ impar situat deasupra trunchiului cerebral si legat de acesta prin intermediul pedunculilor cerebrali ( anterior, mijlociu si posterior)

Rolul: Regleaza miscarile fine miscarile involuntare centrul echilibrului

Astfel el regleaza automatismul si coordoneaza tonusul muscular al muschilor antagonisti si sinergici. Cerebelul informeaza cortexul permanent asupra pozitiei corpului, prin caile sensibilitatii profunde aferente din periferie si primeste de la cortex impulsurile motorii constiente. Excitatiile sunt prelucrate in cerebel si apoi sunt transmise prin intermediul sistemului extrapiramidal in caile eferente ale trunchiului cerebral. Astfel cerebelul este singurul ogan care are numai legaturi aferente cu maduva spinarii cele efernte lipsind La afectarea activitatii cerebelului au loc dereglari ale miscarilor fara a fi abolita sensibilitatea musculara sau influxul motor.

Conformatie: Forma globuloasa cu axul mare dispus transversal. Prezinta: - fata dorsala - fata ventrala - extremitate anterioara - extremitate posterioara

 Pe suprafata sa se gasesc numeroase santuri care au diverse adancimi. Aceste santuri impart cerebelul in lobi, lobuli si lamele. Cele mai adanci santuri sunt fisurile care impart cerebelul in trei lobi: - lobul median sau vermisul - doi lobi laterali vermisul este separat de lobii laterali prin intermediul celor doua fisuri longitudinale

 Vermisul sau lobul median este rulat in sens sagital deasupra cavitatii ventriculului IV, extremitatile sale fiind separate doar prin intermediul unei infundaturi ale acestui ventricul - recesul tectal privint in ansamblu are forma unui vierme inelat. Vermisul este strabatut pe fata lui dorsala de fisura primara dispusa transversal care il impart intr-o portiune anterioara si o portiune posterioara. O serie de fisuri secundare impart vermisul in lobuli.

Vermisul anterior: - lobul lingula - lobul central - lobul ascendent - lobul culmen Vermisul posterior: - declive - tuber vermis - piramis - uvula - nodulus

 Lobii laterali cerebelosi ( emisferele) sunt si ele strabatute de fisuri care delimiteaza o serie de lobi, lobuli si lamele pe fata dorsala fisura orizontala delimiteaza lobulul patrulater de lobul simplex. Lobul simplex este la randul sau separat printr-o fisura secundara de lobul semilunar Pe fata ventrala se observa lobul floculus si foarte putin schitat parafloculus

Nervul oculomotor comun ( III) Componenta motorie si parasimpatica Componenta motorie inerveaza musculatura globului ocular Componenta parasimpatica este reprezentata de fibre efectoare destinate reflexelor vegetative de la nivelul globului ocular: reflexele pupilare si de acomodare la distanta

 Originea reala - componenta motorie are originea in mezencefal in nucleul motor mezencefalic; - componenta parasimpatica nucleul ocular mezencefalic situat lateral de nucleul motor. Originea aparenta fata ventrala a pedunculilor cerebrali aboral de bandeletele transversale. Traiectul Dupa detasare insoteste nervul maxilar alaturi de care trece prin fisura sfenoidala insotit si de nervul abducent (VI)

 Distributia Se distribuie in muschii extrinseci ai globului ocular mai putin m. oblic dorsal si m. drept lateral. Ajuns la nivelul orbitei nervul emite doua ramuri una dorsala groasa care se ramifica in m. ridicator al pleoapei superioare, m. drept dorsal, m. drept medial, m. drept ventral, m. retractor bulbar si o ramura ventrala care este denumita n. trochlear mic si care s edistribuie in m. oblic ventral. La originea nervului trochlear mic se gaseste ganglionul ciliar sau ggl. oftalmic. In acest ganglion fac sinapsa fibrele preganglionare din nucleul ocular si se deprind ramuri postganglionare care se distribuie globului ocular.

Nervul trochlear ( IV)

Componenta motorie Originea reala nucleul motor mezencefalic situat aboral fata de nucleul nervului oculomotor. Originea aparenta pe fata dorsala a trunchiului cerebral in santul postcvadrigeminal Traiectul dupa ce se curbeaza in sens oral urmareste santul cu acelasi nume de pe aripa sfenoidului parasind neurocraniul prin gaura nervului trochlear. In caviatea orbitara are un traiect subperiorbitar pe peretele medial al orbitei. Distributie: - m. oblic dorsal

Nervul abducent ( VI)

Componenta motorie Originea reala doi nuclei pontini, unul principal care corespunde eminentei rotunda su unul secundar situat lateral si aboral fata de primul. Originea aparenta pe fata ventrala a bulbului rahidian in santul lateral ventral la extremitatea rostrala a piramidelor bulbare, inapoia santului bulbopontin. Traiectul impreuna cu nervul oculomotor comun si cu nervul maxilar paraseste cavitatea neurocraniului prin fisura sfenoidala. Distributie muschiul drept lateral al globului ocular.

Nervul trigemen ( V)
Nervul trigemen are componenta mixta- sezitiva si motorie. Este compus din trei ramuri: 1) nervul oftalmic, 2)nervul maxilar si 3)nervul mandibular Originea reala componenta motorie nucleul masticator; componenta senzitiva ganglionul semilunar ( Gasser) fibrele aferente senzitive care ajung la ganglionul din cele trei ramuri dupa ce fac sinapsa in ganglion se indreapta ca fibre postganglionare de proiectie in nucleul central gelatinos bulbo-ponto-peduncular. Ganglionul este situat pe marginea gaurii sfasiate. Originea aparenta laturile puntii Traiect - ramura oftalmica paraseste cavitatea craniana prin fisura sfenoidala, nervul maxilar prin marea gaura rotunda iar nervul mandibular prin gaura sfasiata.

 Nervul oftalmic este compus dn fibre senzitive se detaseaza in comun cu nervul maxilar din partea orala a ganglionului semilunar. In caviatea craniana emite nervul meningic recurent care se distribuie in cortul cerebelului. Dupa ce trece prin fisura sfenoidala la nivelul orbitei se trifurca in: nervul frontal, lacrimal si nazociliar.

 Nervul frontal se indreapta spre gaura frontala prin care iese din orbita dupa care se distribuie in plexul preauricular si in pielea fruntii. Nervul lacrimal se distribuie in glanda lacrimala si in pleoapa superioara. In traiectul sau emite nervul zigomaticotemporal care participa la formarea plexului preauricular. Nervul nazociliar se indreapta spre gaura etmoidala si inaite de a patrunde prin aceasta gaura emite doua ramuri; nervul etmoidal si nervul infratrochlear. Nervul etmoidal trece prin gaura etmoidala si se distribuie in mucoasa labirintului etmoidal si in portiunea rostrala a meningelui cerebral. Nervul infratrochlear emite ramuri pentru unghiul intern al ochiului, pleoapa a III-a, carunculul lacrimal, sacul lacrimal, conductul lacrimal.

 Nervul maxilar - are componenta senzitiva Traiect paraseste caviatea craniana prin marea gaura rotunda, se plaseaza pe planseul orbitei avand un traiect tangential ganglionului parasimpatic sfenopalatin. La acest nivel emite nervul zigomatic care se orienteaza spre unghiul temporal al ochiului unde participa la inervarea pielii regionale si a conjunctivei. Nervul emite doua ramuri principale: nervul pterigopalatin si nervul alveolar superior

 Nervul pterigopalatin emite nervul nazal aboral si nervul palatin mare Nervul nazal aboral patrunde prin gaura sfenoidala in cavitatea nazala unde participa la inervarea mucoasei regiunale. Nervul palatin mare patrunde prin gaura palatina in conductul palatin pe care il urmareste in sens aboral, il paraseste prin gaura palatina rostrala si participa alaturi de congener la formarea plexului palatin. Emite nervul palatin mic care se distribuie in valul palatin

 Nervul alveolar superior patrunde prin gaura maxilara in conductul dentar superior, unde emite ramuri dentare si paraseste acest conduct prin gaura infraorbitara ramificanduse sub forma plexului infraorbitar

 Nervul mandibular are componenta mixta: senzitiva si motorie Traiect - paraseste cavitatea craniana prin gaura ovala, se plaseaza la fata mediala a mandibulei, patrunde in conductul dentar inferior prin gaura mandibulara si iese din acest conduct prin gaura mentala terminandu-se cu nervul mental. In conduct emite ramuri dentare. Inaite de a patrunde in gaura mandibulara emite urmatoarele ramuri: nervul temporal superficial; nervul alveolar, nervul masticator; nervul pterigoidian; nervul bucal; nervul lingual; nervul milohioidian.

Nervul intermediofacial ( VII)

Este nerv mixt motor, senzitiv, parasimpatic Originea reala motorie nucleul facial din bulbul rahidian; senzitiva ganglionul geniculat; parasimpatica- nucleul lacrimomuconazal, nucleul salivator superior Originea aparenta Laturile corpului trapezoid

 Traiect are patru portiuni: intracraniana, intraosoasa, subparotidiana, subcutanata. Portiunea craniana tine de la origine si pana la hiatusul acustic intern; Portiunea intraosoasa este cuprinsa in grosimea stancii temporalului; Paraseste cavitatea craniana prin hiatusul acustic intern. Prin aceasta gaura intra in conductul nervului facial pe care il parcurge pentru a iesi prin gaura stilomastoidiana

 In traiectul intraosos emite: nervul mare pietros superficial; formeaza nervul vidian ( n. mare pietros superficial+n. mare pietros profund= nervul mare pietros+ ramuri simpatice= nervul vidian- gg.pterigopalatin) nervul mic pietros superficial + n. mic pietros profund = mic pietros ganglionul otic- glandele parotida si mandibulara nervul coarda timpanului ( comp. parasimpatica) n. ligual glandele sublinguala si mandibulara.

In traiectul subparotidin emite: nervul auricular cranial nervul auricular mijlociu nervul auricular caudal ramuri parotidiene nervul cutanat al gatului nervul m. parotidoauricular In traiectul subcutanat emite: nervii bucali participa prin ramura zigomatica la formarea plexului subzigomatic

NERVUL GLOSOFARINGIAN ( IX)

Nerv mixt motor, senzitiv si parasimpatic Originea reala - componenta motorie se afla in nucleul ambiguu din bulbul rahidian in portiunea anterioara a acestuia - componenta senzitiva are originea in ganglionul proximal si ganglionul distal ( pietros) - componenta parasimpatica are originea in nucleul salivator posterior Originea aparenta Santul dorsolateral al bulbului rahidian

 Traiect Paraseste neurocraniul prin gaura sfasiata ( la acest nivel se gasesc si ganglionii senzitivi proximal si distal). Dupa ce iese din gaura sfasiata se plaseaza pe fata lateral apungii guturale orientandu-se oblic ventro-cranial si se termina prin doua ramuri: ramura faringiana si ramura linguala.

 In traiect emite: nervul timpanic- care se detaseaza de la nivelul ganglionului pietros, intra in cavitatea timpanica, trece peste promnotoriu, formeaza un plex timpanal si se termina prin doi nervi: 1) nervul mare pietros profund ( formeaza nervul vidian cu VII) si 2) nervul mic pietros profund ( formeaza nervul mic pietros cu VII)

In traiectul sau nervul timpanic emite: ramuri pentru fereastra ovala; ramuri pentru fereastra rotunda; ramuri pentru conductul faringotimpanic nervul caroticotimpanic ramura de conexiune cu vagul ramura de conexiune cu ggl cervical cranial; nervul sinusal glomul carotic Ramurile terminale: - ramura faringiana emite nervi pentru punga guturala si pentru portiunea posterioara a faringelui si impreuna cu nervul vag si hipoglos formeaza plexul faringian; - ramura linguala patrunde pe sub muschiul bazioglos in mucoasa treimii posterioare a limbii, in jurul papilelor foliate si caliciforme, papile care contin muguri gustativi.

NERVUL VAG ( X)
Nerv mixt; motor; senzitiv; parasimpatic. Originea reala - Componenta motorie are originea in nucleul ambiguu - Componenta senzitiva are originea in ganglionul proximal ( jugular) si ggl. distal ( plexiform) - Componenta parasimpatica are originea in nucleul bulbar cardiopneumoenteric. Originea aparenta Santul colateral dorsal de la nivelul bulbului rahidian

 Traiect Are cinci segmente: segmentul cranial: ramura de distibutie pentru meninge si ramuri de conexiune cu nervul glosofaringian, facial, spinal, hipoglos, ggl. Cervical cranial, plexul simpatic subbazal. Segmentul subbazal emite ramuri comunicante pentru ganglionul cervical cranial, participa la formarea plexului faringian inervand muschii constrictori si mucoasa faringiana; Segmentul cervical emite nervul laringian cranial care dupa emtere se indreapta oblic ventrocaudal si patunde prin orificiul laringian cranial in cavitatea laringiana participand la inervarea motorie si senzitiva a laringelui in jumatatea anterioara ( realizeaza conexiuni cu nervul larigian caudal). Pe tot parcursul regiunii cervicale pana la intrarea in cavitatea toracica insoteste conectivul cervical alaturi de care formeaza trunchiul vago-simpatic. Segmentul toracal emite nervul laringian caudal, ramuri cardiace ( n. depresori), ramuri bronhice si se termina cu doi nervi: trunchiul vagal ventral si trunchiul vagal dorsal. segmentul abdominal - trunchiul vagal ventral si trunchiul vagal dorsal, participa la formarea plexurilor vegetative mixte din cavitatea abdominala

 Nervul laringian caudal se numeste si nervul recurent deoarece are un traseu retrograd dinspre cavitatea toracala de unde este emis catre portiunea caudala a laringelui pe care o inerveaza ( realizeaza conexiuni cu n. laringian cranial). Nervul laringian caudal drept este emis imediat ce vagul trece de prima coasta iar nervul laringian caudal stang este emis deasupra cordului, nervul inainte de ase intoarce inconjoara ligamentul aortopulmonar. Ramurile cardiace se indreapta catre ganglionul cevicotoracic si impreuna cu ramuri cardiace simpatice care provin din acesta formeaza plexul aortopulmonar simpatico-parasimpatic.

 Trunchiurile vagale insotesc dorsal si ventral esofagu;l impreuna cu acesta parasind cavitatea toracala prin orificiul esofagian al diafragmei. segmentul abdominal continua trunchiurile vagale astfel: - trunchiul vagal ventral emite ramuri hepatice si gastrice care se vor distribui plexurilor corespunzatoare; - trunchiul vagal dorsal se curbeaza in sens dorso-caudal pentru a participa impreuna cu nervul mare splanchnic la formarea ansei memorabile. In tesatura ansei este cuprins ganglionul semilunar (simpatic) iar in jurul acestuia se gaseste plexul celiac sau celiomezenteric dupa caz. Din plex se desprind nervi cu o componenta mixta simpaticoparasimpatici care vor inerva componentele intestinului subtire, intestinului gros ( pana la colonul transvers), rinichii, glandele suprarenale, ficatul , pancreasul, splina.

Sistemul nervos periferic nervii spinali

Originea aparenta radacina dorsala - santul dorsolateral; radacina ventrala - santul ventrolateral Originea reala radacina dorsala ganglionul spinal radacina ventrala cornul ventral al maduvei cenusii

 Radacina dorsala a nervului spinal este senzitiva Radacina ventrala este motorie Nervul spinal este un nerv mixt

 Nervul spinal dupa ce paraseste gaura intervertebrala emite o ramura dorsala si o ramura ventrala nervii spinali sunt dispusi in pereche dupa o dispozitie metamerica. Numarul perechilor de nervi spinali este egal cu numarul de vertebre ce compun segmentul de coloana vertebrala cu exceptia segmentului cervical

Nervii spinali cervicali

Ramurile dorsale formeaza plexuri cervicale superficiale si profunde asigurand inervatia musculaturii cervicale dorsale si a pielii regionale Ramurile ventrale se organizeaza in plexuri mixte formand: plexul cervicocefalic, plexurile cervical ventral superficial si profund, plexul brahial

Plexul cervico-cefalic cervicoRamuri de conexiune - perechea aII-a - Ggl cervical - n. accesoriu - n.hipoglos ansa hipogloso-cervicala

Ramuri de distibutie M.omohioidian M. lungul capului M.drept ventral al capului M. drept lateral al capului M.transvers al atlasului Mm sternotiroidian si sternohioidian

Nervul auricular mare

Este reprezentat de ramura ventrala superficiala a perechii a II-a cervicala Se distribuie in musculatura caudala a urechii si in pielea de pe fata caudala a urechii Se pune in evidenta in raport cu marginea laterala a aripii atlasului

Nervul transvers al gatului

Perechea a II-a cervicala ramura superficiala Se orienteaza cranio-ventral se uneste cu nervul cutanat al gatului ( VII) si formeaza nervul jgheabului Nervul jgheabului este senzitiv si asigura sensibilitatea inregiunea jgheabului mandibular si in treimea inferioara a fetei laterale a fetei

Nervul frenic
Se formeaza din unirea ramurilor ventrale cervicale de la CV,CVI,CVII Se distribuie muschiului diafragm Are doua radacini care se unesc la nivelul aperturii toracale Frenicul stang si frenicul drept Frenicul drept acompaniaza in mediastinul mijlociu si caudal vena cava caudala

Plexul brahial
Ramuri proximale - colaterale - laterale - terminale Ramuri distale r. terminale

Ramurile proximale colaterale craniale N.pectoral cranial mm.pectorali N. dorsal al spetei m. romboid N. subclavicular m. subclaviculare ( prescapular) Ramurile proximale colaterale caudale N pectoral caudal N.toracal lateral N. toracal lung N. toracal dorsal

Ramurile laterale proximale N. mare rotund- m. mare rotund N. subscapular m. subscapular N. suprascapular m. supraspinos si m. infraspinos Ramurile proximale terminale N. axilar m. deltoid, m.mic rotund, m. cleidobrahial, m. articular, n.cutanat cranial al antebratului N. musculocutanat - m. biceps, m. brahial, m. musculocutanat, n. cutanat medial al antebratului

 Ramurile distale terminale N. radial nervul m. extensori, n. cutanat lateral al antebratului N. ulnar m. flexori, n. cutanat caudal al antebratului N. median m. flexori