Trunchi cerebral

Golgota Francesco Alessandro

Nedelcu Gabriela Maria
Sultan Alina Elena
Trunchiul cerebral (lat. truncus
encephali) reprezintă segmentul
caudal al encefalului,
continuând măduva spinării. Prezintă
legături anatomice și funcționale
dorsal cu cerebelul, iar cranial
cu diencefalul. Trunchiul cerebral
asigură inervația senzitivă și motorie
a feței și gâtului prin
intermediul nervilor cranieni.Este
localizat în partea posterioara a
encefalului si reprezintă 10 la sută
din masa acestuia. Are formă de
trunchi de con si prezintă 3
formațiuni: bulbulrahidian, puntea lui
Varolio și mezencefalul.
 Deși prezintă dimensiuni reduse, este o
componentă foarte importantă a encefalului,
căile nervoase motorii și senzitive trecând de la
etajele superioare la restul corpului prin

Anatomie trunchiul cerebral. Acesta include tracturile

corticospinale (motorii), sistemul
lemniscal (sensibilitate tactilă epicritică, vibrații
și sensibilitatea proprioceptivă kinestezică)
și tracturile spinotalamice (sensibilitatea
termoalgezică și cea tactilă protopatică).
Trunchiul cerebral joacă de asemenea un rol
important în reglarea funcțiilor cardiace,
respiratorii și reglarea ciclului somn-veghe.
Configuratia externa
Trunchiul cerebral este alcătuit din bulb rahidian (lat. medulla oblongata), puntea lui Varolio (lat. pons)
și mezencefal (lat. mesencephalon).

• Bulbul rahidian
Bulbul rahidian are formă de con turtit antero-posterior, cu vârful trunchiat în continuarea măduvei. Pe linia
mediană a feței anterioare prezintă fisura mediană, ce se termină cranial printr-o depresiune triunghiulară,
foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane se observă fibre nervoase ce se încrucișează,
formând decusația piramidală sau decusația motorie. De o parte și de alta a fisurii mediane se observă două
proeminențe alungite longitudinal, piramidele bulbare. Lateral, piramidele bulbare sunt delimitate de șanturile
laterale anterioare, locul de emergență a rădăcinilor nervilor hipogloși (perechea a XII-a de nervi cranieni).
Superior de piramidele bulbare, în șantul bulbopontin se poate observa originea aparenta a nervilor
abducens (perechea a VI-a de nervi cranieni). Lateral de șanturile laterale anterioare se află olivele bulbare,
limitate spre posterior de șanturile laterale posterioare, loc de emergență al nervilor glosofaringieni (perechea
a IX-a de nervi cranieni), vagi (perechea a X-a de nervi cranieni) și accesori (perechea a XI-a de nervi cranieni).
 Configuratia externa
• Puntea
Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-
pontin, locul originii aparente a nervilor
abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni)
și vestibulocohleari (perechea a VIII-a de nervi cranieni). Fața
anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului
occipital, este formată din fibre transversale cu direcție
posterioară , ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii.
Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este
adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața
anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de
emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi
cranieni).
Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV.
 Configuratia externa
• Mezencefalul
Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind separat de aceasta prin șantul
pondopeduncular. Este alcătuit din cei doi pedunculi cerebrali. Fața anterioară prezintă între
cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară.
Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată
posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a
pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori.
Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele
cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de
către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este
încrucișat de nervul trohlear.
Fața posterioară a mezencefalului este formată de tectul mezencefalic pe care se văd de o parte
și de alta a liniei mediane câte două proeminențe: una cranială, coliculul superior, și alta
caudală, coliculul inferior. Între coliculi se găsesc un șant longitudinal și unul transversal
formând șanțul cruciform. De la fiecare colicul pornește în direcție laterală câte o bandă de
fibre numită braț: brațul coliculului superior și brațul coliculului inferior.
Configuratia interna
Trunchiul cerebral prezintă o structură internă foarte complexă. Acesta
reprezintă sediul unor nuclei de origine sau terminali ai nervilor
cranieni (nucleii echivalenți) și a unor nuclei proprii. De asemenea la
nivelul trunchiului cerebral se gasesc numeroase aferențe și eferențe
nervoase destinate nucleilor echivalenți sau proprii. Trunchiul cerebral
reprezintă și un punct de trecere pentru fascicule
ascendente și descendente, o parte dintre ele formând decusații la
acest nivel.
Functiile trunchiului cerebral.

Componentele trunchiului cerebral au

doua functii: functia de conducere si
functia reflexa.
 Aceasta apartine substantei albe,
constituita din fibre ascendente,
a. Functia de descen
dente si de asociatie. Ele conduc
conducere impulsurile de la maduva la cortex si
invers, intre nucleii trunchiului sau
intre nuclei si maduva sau cortex.
 In nucleii trunchiului cerebral se inchid arcurile reflexe ale unor
acte reflexe somatice si vegetative:
Reflexe somatice:
— reflexe de tuse, stranut, deglutitie si voma (in bulb);
— reflexe de supt, clipire si masticatie (in punte);

B. Functia
— reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe
(in substanta neagra);
— reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu);

reflexa — reflexe de orientare a capului in functie de sursa de

lumina (in coliculii cvadrigemeni superiori) sau in functie de
sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din
mezencefal).
Reflexe vegetative: reflexe de salivatie pentru glandele
parotide, reflexe respiratorii si cardiovasculare (in bulb);
reflexe lacrimale si de salivatie pentru glandele sublinguale si
submandibulare (in punte); reflexe pupi-lare fotomotorii si de
acomodare la distanta (in mezencefal).
Nervii cranieni
Nervii cranieni sunt analogi nervilor spinali, impreuna cu care formeaza sistemul nervos
periferic. Ei sunt in numar de 12 perechi Nervii cranieni se pot grupa dupa functii in:
senzitivi, motori si micsti.
categorii
1 2
Nervii cranieni senzitivi sunt
constituiti numai din fibre senzitive,
aferente, care conduc excitatiile de la
telereceptori — mucoasa olfactiva,
retin, organul Corti si receptorii statici
din urechea interna — la centrii
nervosi corespunzatori din scoarta
cerebrala.
3
Nervii cranieni motori sunt constituiti Nervii cranieni micsti sunt constituiti
numai din fibre motorii, axoni ai atat din fibre somatosenzitive si
neuronilor din nucleii motori ai viscerosenzitive, cat si din fibre
trunchiului cerebral. Ei somatomotorii si visceromotorii.
determina motilitatea voluntara la
nivelul musculaturii somatice a
capului sau motilitatea involuntara la
nivelul musculaturii netede, prin fibre
vegetative motorii.
Multumim
pentru
vizionare!!