CEREBELUL

Cerebelul este asezat in partea posterioara a cutiei craniene, sub lobii occipitali ai emisferelor
cerebrale (. 12.). Este constituit din doua emisfere cerebeloase, legate prin vermis (. 13.).
El reprezinta 1/10 din volumul encefalului. Este conectat cu trunchiul cerebral prin trei perechi de
pedunculi cerebelosi inferiori, mijlocii si superiori.

. 12. Localizarea cerebelului si a diencefalului: 1. emisfera cerebrala; 2. epifiza; 3.
talamus; hipotalamus; 5. hipofiza; 6. mezencefal; 7. punte; 8. bulb; 9. maduva spinarii; 10.
cerebel.

. 13. Cerebelul: 1. emisfere cerebeloase; 2. vermis.
Pedunculii cerebelosi inferiori leaga cerebelul de bulb, pedunculii cerebelosi mijlocii
leaga cerebelul de punte, iar pedunculii cerebelosi superiori leaga cerebelul de mezencefal. Ei sunt
constituiti din fibre aferente si eferente (tab. 6.).
Tab. 6. Alcatuirea pedunculilor cerebelosi.
PEDUNCULII FASCICULE NERVOASE
superiori spinocerebelos Gowers; cerebelocerebral si
dentorubric
mijlocii pontocerebelos; reticulocerebelos si cerebeloreticular
inferiori spinocerebelos Flechsig; olivocerebelos;
vestibulocerebelos;
cerebelovestibular; cerebeloolivar
1.Structura interna a cerebelului.
Substanta alba, dispusa la interior, este formata din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie
(aferente si eferente).
Substanta cenusie formeaza la exterior cortexul cerebelos si patrunde in interior formand nucleii
cerebelosi.
2. Functiile cerebelului. Din punct de vedere functional, cerebelul prezinta trei componente cu
vechime filogeneticadiferita: arhicerebelul, paleocerebelul si neocerebelul.
a) Arhicerebelul sau lobul floculonodular, formatiunea cea mai veche, indeplineste functia
de reglare a
echilibrului. Primeste aferente vestibulare si proprioceptive inconstiente.
Lezarea arhicerebelului determina pierderea echilibrului, dar nu afecteaza precizia miscarilor
comandate de scoarta.
b) Paleocerebelul, format din nucleii cerebelosi, are rol in mentinerea tonusului muscular
(alaturi de nucleul rosu, substanta reticulata si scoarta cerebrala). El actioneaza prin intermediul
fasciculelor vestibu-
lospinale si rubrospinale.
Extirparea paleocerebelului determina cresterea tonusului muscular, iar excitarea lui
determina scaderea acestuia.
c) Neocerebelul, formatiune noua filogenetic, este constituit din emisferele cerebeloase si
nucleul dintat. Este caracterizat prin prezenta cortexului cerebelos format din trei straturi celulare: stratul
molecular, stratul ganglionar si stratul granular (. 1). Cel mai important este stratul mijlociu, ganglionar,
format din
celule piriforme* Purkinje.
Neocerebelul asigura coordonarea miscarilor fine comandate de scoarta cerebrala, diminuand
sau intarind aceste comenzisi determinand astfel armonizarea activitatii diferitelor grupe musculare.





. 1 Sectiune in cortexul cerebelos: 1. strat molecular; 2. stratul celulelor Purkinje; 3.
celula nevroglica (gliala); celula stelata: 5, strat granular; 6. substanta alba; 7. fibre de proiectie.
Extirparea neocerebelului este urmata de pierderea capacitatii de executie a miscarilor fine,
tulburari in mers si atonie.
Extirparea totala, experimentata la animale, determina lipsa tonusului muscular (atonie), incapa-
citatea de a pastra pozitia verticala (astazie) si diminuarea capacitatii de efort fizic (astenie).
Fibrele aferente si eferente realizeaza multiple conexiuni cu talamusul, cu cortexul, cu nuclei ai
trun-chului cerebral si cu maduva spinarii (. 15.).
Fibrele eferente nu ajung direct in coarnele anterioare medulare, ci in nucleii vestibulari, in
substanta reticulata a trunchiului cerebral sau in cortexul motor.
Extirparea totala a cerebelului este compatibila cu viata, functiile sale fiind preluate progresiv de
catre cortex.

. 15. Conexiunile cerebelului: 1. cortex; 2. corpi striati; 3. cerebel; ramura vestibulara a
nervului VIII; 5. fascicul spino-cerebelos; 6. talamus; 7. fascicul vestibulo-cerebelos; 8.
fascicul cerebelo-vestibular; 9. fascicul ponto-cerebelos; 10. nucleu dintat; 11. fascicul
dento-rubric; t. fascicul tecto-spinal; r
1
rubrospinal; p. nucleu pontin; v. fascicul
vestibulospinal; o. fascicul olivospinal; r
2
. fascicul reticulospinal.



Galerie de imagini si poze medicale: cerebelul





TRUNCHIUL CEREBRAL


Trunchiul cerebral este constituit din bulb, puntea lui Varolio si mezencefal. Prezinta o
fata anterolaterala (fig. 10. A)si o fata posterioara (. 10. B).
A. B.

. 10. Trunchiul cerebral
A. Fata anterioara IIXII. nervii cranieni. 1. chiasma optica; 2. hipofiza; 3.
hipotalamus; peduncul cerebral; 5. puntea lui Varolio; 6. bulb rahidian; 7. olive bulbare; 8.
decusatia piramidala; 9. maduva spinarii; 10. nerv spinal.
B. Fata posterioara IVVIII. nervi cranieni 6. bulb rahidian;11. epifiza; 12. coliculii
cvadrigemeni; 13. ventricul IV; 1 pedunculul cerebelos superior; 15. pedunculul cerebelos
mijlociu; 16. pedunculul cerebelos inferior.
1. Alcatuirea externa a trunchiului cerebral
A. Fata anterolaterala prezinta trei segmente anatomice: bulbul, puntea si mezencefalul.
Bulbul rahidian este cuprins intre un imaginar care trece pe sub decusatia*
piramidala si santul bulbopontin. El prezinta: fisura mediana anterioara, piramidele bulbare, olivele
bulbare, santurile preolivare
si santurile retroolivare. Unele elemente sunt continuarea celor medulare.
Dorsal, la nivelul bulbului se remarca santul median, santurile intermediare si santurile laterale,
care delimiteaza fasciculele Goll si Burdach.
Puntea lui Varolio are forma unei benzi transversale de substanta nervoasa, care leaga intre ele
emisferele cerebeloase. Ea este delimitata inferior de catre santul bulbopontin si superior de catre santul
pon-topeduncular. Central, se evidentiaza santul median si, lateral de acesta, piramidele pontine. Partile
laterale ale puntii se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii.
Mezencefalul este reprezentat de pedunculii cerebrali, care se continua pana la diencefal si prin
care trec caile piramidale.
B. Fata posterioara a trunchiului cerebral prezinta: pedunculii cerebelosi inferiori la nivelul
bulbului,
pedunculii cerebelosi mijlocii la nivelul puntii, pedunculii cerebelosi superiori, coliculii cvadrigemeni
inferiori si superiori la nivelul mezencefalului.
2. Structura interna a trunchiului cerebral. Trunchiul cerebral are la exterior substanta alba si
la interior substantacenusie.
Substanta alba este constituita din fibrele ascendente si descendente descrise la maduva, fibrele
transversale din punte si fibrele proprii care leaga intre ei diferiti nuclei de substanta cenusie.
Substanta cenusie. Daca in jumatatea inferioara a bulbului dispozitia substantei cenusii este
asemanatoare celei din maduva, in jumatatea lui superioara si in celelalte segmente ale trunchiului
cerebral, substanta cenusie este dispersata sub formade nuclei. Nucleii trunchiului cerebral se impart in:
senzitivi, motori, vegetativi si proprii (tab. ).
Nucleii senzitivi sunt formati din deutoneuronii* cailor sensibilitatii generale din zona
capului si sunt echivalenti coarnelor posterioare medulare.
Nucleii motori reprezinta originea reala a fibrelor motorii ale unor nervi cranieni si sunt
echivalenti coarnelor anterioare medulare.
Nucleii vegetativi reprezinta originea reala a fibrelor vegetative parasimpatice ale unor nervi
cranieni
si sunt centri ai unor reflexe vegetative. Ei sunt echivalenti coarnelor laterale medulare.
Nucleii proprii fiecarui segment nu au echivalenti la nivel medular.
In structura trunchiului cerebral intra si substanta reticulata, cu functii somatice si vegetative.
Tab. Nucleii trunchiului cerebral.
SEGMENTUL
TRUNCHIULUI
CEREBRAL
NUCLEII SENZITIVI
AI NERVILOR
CRANIENI
NUCLEII MOTORI
AI NERVILOR
CRANIENI
NUCLEII VEGETATIVI
AI NERVILOR
CRANIENI
NUCLEII PROPRII
BULB senzitiv al trige-
menului (V)
solitar
(VII, IX,X)
vestibular (VIII)
cohlear (VIII)
ambiguu (IX, X,
XI)
nucleul hipoglo-
sului (XII)
salivator inferior (IX)
dorsal al vagului (X)
nucleii olivari
nucleul Goll
nucleul Burdach
nucleii substantei
reticulate respira-
tori si cardiaci.
PUNTE principal al
trigemenului
(V)
nucleii motori
(V,VI, VII)
salivator superior
(VII)
lacrimal (VII)
nucleii respiratori
si cardiaci.
MEZENCEFAL mezencefalic al
trigemenului
(V)
nucleul oculomo-
torului (III)
trohlearului (IV)
accesor al oculomoto-
rului (III)
substanta neagra
nucleul rosu
coliculii cvadri-
gemeni




3. Functiile trunchiului cerebral.
Componentele trunchiului cerebral au doua functii: functia de conducere si functia reflexa.
A. Functia de conducere. Aceasta apartine substantei albe, constituita din fibre ascendente,
descen
dente si de asociatie. Ele conduc impulsurile de la maduva la cortex si invers, intre nucleii trunchiului
sau
intre nuclei si maduva sau cortex.
B. Functia reflexa. In nucleii trunchiului cerebral se inchid arcurile reflexe ale unor acte reflexe
somatice si vegetative:
Reflexe somatice:
reflexe de tuse, stranut, deglutitie si voma (in bulb);
reflexe de supt, clipire si masticatie (in punte);
reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe (in substanta neagra);
reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu);
reflexe de orientare a capului in functie de sursa de lumina (in coliculii cvadrigemeni
superiori) sau in functie de sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal).
Reflexe vegetative: reflexe de salivatie pentru glandele parotide, reflexe respiratorii si
cardiovasculare (in bulb); reflexe lacrimale si de salivatie pentru glandele sublinguale si
submandibulare (in punte); reflexe pupi-lare fotomotorii si de acomodare la distanta (in mezencefal).
Nervii cranieni. Nervii cranieni sunt analogi nervilor spinali, impreuna cu care
formeaza sistemul nervos periferic. Ei sunt in numar de 12 perechi (tab. 5. si . 11.). Nervii cranieni se
pot grupa dupa functii in: senzitivi, motorisi micsti.
Nervii cranieni senzitivi (I, II, VIII) sunt constituiti numai din fibre senzitive, aferente, care
conduc excitatiile de la telereceptori* mucoasa olfactiva (I), retina (II), organul Corti si receptorii
statici din urechea interna (VIII) la centrii nervosi corespunzatori din scoarta cerebrala.
Alte amanunte despre nervii cranieni senzitivi veti afla la studiul analizatorilor ale caror
segmente intermediare le constituie acestia.
Nervii cranieni motori (III, IV, VI, XI, XII) sunt constituiti numai din fibre motorii, axoni ai
neuronilor din nucleii motori ai trunchiului cerebral. Ei determina motilitatea voluntara la nivelul
musculaturii somatice a capului sau motilitatea involuntara la nivelul musculaturii netede, prin fibre
vegetative motorii (III).
Nervii cranieni micsti (V, VII, IX, X) sunt constituiti atat din fibre somatosenzitive si
viscerosenzitive, cat si din fibre somatomotorii si visceromotorii.
Tab.5. Nervii cranieni, tipurile acestora si teritoriile inervate.
PERECHEA TIPUL ORGANELE INERVATE
I olfactivi senzitivi epiteliul olfactiv din cavitatea nazala
II optici senzitivi retina globului ocular
III oculomo-
tori
motori muschii extrinseci ai globului ocular drept inferior, drept superior,
drept intern,
oblic inferior, prin fibrele motorii somatice;
muschii intrinseci ai globului ocular muschii circulari ai irisului si
ai corpului
ciliar, prin fibrele vegetative motorii
IV trohleari motori muschiul oblic superior
V trigemeni micsti tegumentul fetei si dintii prin ramurile senzitive oftalmica, maxilara
si prin
fibrele senzitive ale ramurii mandibulare;
muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii
mandibulare
VI abducens motori muschiul drept extern al globului ocular
VII faciali micsti papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale mucoasei
linguale, prin
fibrele senzitive;
muschii mimicii prin fibrele motorii;
glandele salivare (sublinguale si submandibulare) si glandele
lacrimale prin
fibrele vegetative motorii
VIIIvestibulo-
cohleari
senzitivi organul Corti din urechea interna prin ramura acustica;
receptorii statici din urechea interna prin ramura vestibulara
IX glosofarin-
gieni
micsti papilele gustative din treimea de la baza limbii prin fibrele
senzitive;
unii muschi ai faringelui prin fibrele motorii;
glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii;
mucoasa faringeana si cea de la baza limbii prin fibrele senzitive
X vagi micsti unii muschi ai laringelui prin fibrele motorii somatice;
majoritatea viscerelor toracice si abdominale prin fibrele vegetative
senzitive
si motorii
XI accesori motori muschii sternocleidomastoidian si trapez
XII hipoglosi motori muschii limbii
EVALUARE
. 11. Nervii cranieni: I. olfactivi; II. optici; III. oculomotori; IV. trohleari; V. trigemeni, a.
ramura oftalmica, b. ramura maxilara, c. o ramura mandibulara; VI. abducens; VII. faciali;
VIII. vestibulocohleari, a. ramuravestibulara, b. ramura cohleara (acustica); IX.
glosofaringieni; X. vagi; XI. accesori; XII. hipoglosi.
fibre senzitive
fibre motorii
flbre vegetative


1. Stabiliti nervii cranieni care inerveaza globul ocular.
2. Enumerati nervii cranieni care inerveaza limba.
3. Stabiliti care sunt nervii cranieni care inerveaza organele din regiunea gatului.
Stabiliti care sunt nervii cranieni care inerveaza organele din cavitatea bucala.
5. Determinati provenienta fibrelor nervoase care inerveaza organele din madiastin*.
6. Stabiliti provenienta fibrelor nervoase care inerveaza organele cavitatii abdominale.
Creierul inferior Brainstem si Maduva spinarii
Creierul inferior definit in aceasta sectiune se refera la Brainstem si maduva
spinarii.
Brainstem este alcatuit din creierul mijlociu (mezencefal), pons (metencefal)
si medulla oblongata (myelencephalon) 6 (b).
Maduva spinarii este calea centrala pentru toate informatiile din corp. De
observat ca maduva spinarii este inca o parte a CNS.
Asa cum s-a mentionat cu numeroase ocazii in sectiunile anterioare (sistemul
nervos autonomic, hypothalamusul si amygdala), brainstem este cheia functiilor
autonomice de la controlul optim al batailor inimii si respiratiei la controlul
temperaturii corpului nostru.
Desi lucreaza intr-o maniera autonoma, brainstem este intim legat de
hypothalamus (si amygdala), sau este indeaproape controlat de hypothalamus.
Diencephalon si mes-, met-, si myel-encephalon sunt numite uneori regiunea
subcorticala diferita fata de creierul superior care se refera la zona corticala.

1. Brainstem
Brainstem, Part I:vedere generala Midbrain, Pons si Medulla
Brainstem este alcatuit din trei diviziuni principale: midbrain, pons si medulla.
Este indispensabil pentru supravietuirea minut cu minut a organismului.
Brainstem este necesar pentru supravietuirea minimala si lucreaza intim cu alte
diviziuni celulare superioare precum hypothalamusul si multe dintre componentele
limbice cum este amygdala.
Localizarea brainstemului este aratata in . 35 (a).
a.Midbrain contine mai multe chei structurale care includ pedunculii cerebrali,
coliculii superiori si inferiori (sau zona tectala), periaqueductal gray, nucleul rosu,
substantia nigra si zona tegmentala ventrala. Pedunculii cerebrali contin in
intregime fibre descendente, caile motorii de la cortexul cerebral la maduva spinarii
si brainstem .
Nucleul rosu este intim asociat cu cerebelul si este partea originii tractului
rubrospinal care, impreuna cu tractul corticospinal, formeaza caile descendente
laterale pentru controlul motor.
Midbrain contine deasemenea trei nervi cranieni numiti oculomotor nucleus
(CN III), trochlear nucleus (CN IV) si o parte din trigeminal nucleus (CN V).
Midbrain contine un numar de cai ascendente si descendente care leaga maduva
spinarii de structurile supraspinale, cum ar fi cortexul cerebral de cerebel.
Medial forebrain bundle si dorsal longitudinal fasciculus trec direct in
midbrain.
b.Pons este alcatuit din doua parti, baza si tegmentum. Baza este alcatuita din
numeroase grupe de neuroni, nuclei pontini si multe fascicule de fibre care se
intersecteaza si formeaza middle cerebellar (pontocerebellar) peduncles pe
fiecare parte.
In plus, pons este casa lui locus ceruleus, al nucleus
subceruleus, Barrington`s nucleus, parabrachial nucleus si raphe magnus,
pallidus, si obscurus nuclei.
El contine deasemenea restul nucleului trigemeni (CN V), abducens
nucleus (CN VI), facial nucleus (CN VII) si o parte din
vestibulocochlear nucleus (CN VIII).
c. Medulla oblongata este portiunea in forma de piramida a brainstem, localizata
intre pons si maduva spinarii. Structurile continute sunt nuclei ai nervului hypoglos
(CN XII), ai nervului accesor (CN XI), nucleul dorsal al nervului vag (CN X),
nucleul solitar, nucleul glosofaringian (CN IX, nu este aratat) si nucleul ambiguu.
Dintre cele trei componente principale ale brainstem, medulla este cea mai
joasa parte a brainstem si este vitala pentru controlul respiratiei si al sistemului
cardiovascular, crucial pentru supravietuirea organismului.
Un numar de fibre si tracturi trec direct prin cele trei diviziuni, inclusiv
medial forebrain bundlle (MFB), dorsal longitudinal fasciculus (DLF), medial
longitudinal fasciculus (MLF, nu este aratat), tracturile hypothalamospinale,
tracturile spinothalamice (nu sunt aratate) si tracturile spinocerebelare (nu sunt
aratate).
Cele mai importante parti ale brainstem sunt ilustrate in . 35 (b). In partea
superioara a urii partile voluminoase ale brainstem, impreuna cu thalamusul (partea
superioara) sunt aratate in timp ce in partea inferioara, diversi nuclei asociati cu
brainstem sunt aratati impreuna cu cateva tracturi mai importante.
Brainstem este deasemenea casa celor mai multi nuclei centrali ai functiilor
autonomice si homeostatice, precum si locurile de producere aneurochemicals la
monoaminergic neurons.
Zonele lui monoaminergic neuronal, locurile sunt deasemenea aratate in
partea de jos a urii ( basal nucleus, substantia nigra, raphe nuclei si locus ceruleus).



Galerie de imagini si poze medicale: maduva spinarii