Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

Studiu de caz privind evaluarea potenialului

turistic al judetului Mehedinti pe baza
componentelor de potenial i de
infrastructur



Coordonator:
Turek Adrian

Masterand:
Petrica Gunciu
Master Agroturism I



Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti






Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Scurt istoric al judetului Mehedinti
Judetul Mehedinti este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe 4900
kmp. Dunarea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanta de
192 km, de-a lungul granitei sudice a judetului. Vestigiile istorice de la Drobeta
Turnu Severin, sunt dovada importantei zonei de-a lungul secolelor. Sapaturile
arheaologice atesta asezarile omenesti in acesta zona inca din Paleolitic (vestigiile
unei asezari datand din Paleolitic au fost aduse la lumina si sunt inca studiate la
Schela Cladovei). Primele cimitire si primele dovezi ale activitatii de cultivare
stabila pe continentul Europa, au fost gasite in aceatsa zona.
Principalele localitati urbane ale judetului sunt: Municipiul Drobeta Turnu
Severin si orasele Orsova, Vanju Mare, Strehaia si Baia de Arama. Judetul are si
59 comune si 344 sate. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinta
administrativa a judetului Mehedinti, cu o populatie de 120000 locuitori. Asezarea
a cunoscut perioade de inflorire economica in timpul perioadei romane si a Evului
mediu, fiind centru strategic urban si comercial. Asezarea geto-dacica existenta pe
locul Severinului de astazi, dupa cucerirea romana, s-a dezvoltat intr-una dintre
cele mai importante orase ale fostului imperiu. Vestigii ale istoriei,
Piciorul Podului lui Traian, ruinele campului roman Drobeta, baile Romane, cat si
alte vestigii scoase la lumina in parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier -
spun istoria colonizarii romane in Dacia si a formarii poporului roman. Manastirea
Vodita (reconstruita), cea mai veche asezare monastica in provincia Oltenia
construita intre 1370-1372 de catre Voievodul Vlaicu Basarab, se gaseste la 20 km
de Drobeta Turnu-Severin in drum spre valea Vodita. Omul a modelat relieful
judetului construind constructii de proportii impresionante. la Portile de Fier,
fostele Cazane ale Dunarii - o adevarata provocare pentru navigatori apele
Dunarii au fost imblanzite prin constructia a doua mari baraje, legand Romania de
Serbia. Doua lacuri de acumulare au fost construite la Portile de Fier I si Portile de
Fier II (236 kmp si respectiv 67 kmp) care au intrat in sistemul hidro-energetic.
Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari din tara (peste 11 km deja explorati , cu
galerii de pe cateva nivele si avand stalactite si stalacmite de milioane de ani)
monument natural protejat de lege, este situata la 31 km departare de Severin.





Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
A . Resurse turistice naturale
A1. Cadrul natural cuprinznd 6 componente:
Relief
Relieful judeului este variat i desfurat pe trei trepte distincte: cea mai
nalt treapt se afl n nord-vest i cuprinde munii Mehedini cu o altitudine
maxim de 1.466 m n vrful lui Stan i culmile estice ale munilor Almjului, cu
nlimi ntre 700 900 m. n aceast zon nalt se ncadreaz i defileul Dunrii
de la Cazane Porile de Fier, cu altitudini absolute ce depesc cu puin 500 m.
Treapta mijlocie a reliefului sau treapta joas a munilor Mehedini o constituie
podiul Mehedini, care domin partea nordic a judeului, cu nlimi ntre 300 i
833 m. nlimile scad treptat spre dealurile Motrului i apoi n cmpia nalt a
Blciei, continund cu cea mai joas treapt a reliefului cmpia Bahniei
(subdiviziune a Cmpiei Romne) alctuit n mare parte din terasele Dunrii,
lunca acesteia i din vile rului Drincea i Bahnia, unde altitudinea variaz ntre
40 m i 200 m. O not distinct a nfirii reliefului o constituie prezena unei
depresiuni care ncepe de la Drobeta Turnu Severin pn la Brativoieti i cuprinde
7 bazine: Drobeta Turnu Severin, Malov, Crguieti, Ilov-Borcneti, ovarna,
Bala i Brativoieti. Acest culoar depresionar se desfoar n estul podiului
Mehedini separndu-l de dealurile Motrului.
n prile nord vestic i vestic ale judeului se desfoar zona montan
dominat de munii Almjului i Mehediniului.







Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti


Geomorfologie

Diversitatea structurilor geologice de relief, a factorilor climatici i
vegetaiei, a dat natere la diferite tipuri de sol. Cele mai rspndite tipuri de sol
sunt: cernoziomul, negru de pdure, ntlnite n majoritatea zonelor de vegetaie.
Cele mai rspndite resurse ale subsolului sunt materialele de construcii,
ntre care ntlnim calcarul, argila, nisipul huila, granitul, lignitul i pegmatita. O
surs deosebit de bogie a judeului Mehedini este reprezentat de apele
minerale sulfuroase, aflat n localitile Bala, Crainici, Comneti, Balta,
Vrciorova, Baia de Aram, Cervenia, Husnicioara i Schela Cladovei.


Vegetaie

Muntii si podisul judetului Mehedinti sunt acoperiti de ntinse paduri de fag ;
n jurul Vrciorovei nsa si pe dealurile mai joase, sunt presarate numeroase paduri
de stejar, resturi din padurea nentrerupta de altadata. n aceste paduri se gasesc
asociate stejarilor numeroase elemente mediteranee (alunul turcesc, liliacul
salbatec, sfineacul, mosdreanul, artarul cu frunza n trei lobi, nucul salbatec, etc.).
n partea de S-V a judetului, unde precipitatiunile scad sub 500 mm anual, pe
nisipurile dunelor care acopera cmpia, se ntinde stepa n asociatie cu plantele
arenacee (de terenuri nisipoase).


Fauna

n ceea ce privete fauna, predomin speciile caracteristice pdurii de
foioase: mistreul, viezurele i unele animale de prad ca lupul, vulpea. Se remarc
prezena unor elemente termofile mediteraneene: scorpionul, vipera cu corn,
broasca estoas.


Hidrografie

Reeaua hidrografic a judeului Mehedini este, din punct de vedere al
densitii i al debitelor, redus. Cursurile de ap permanente au o lungime total
de 1.210 km
Reeaua hidrografic a judeului Mehedini este reprezentat de dou artere
principale: Dunrea i Motrul i de afluenii direci sau indireci ai acestora.
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Pe teritoriul judeului Mehedini, Dunrea are un curs de 182 km lungime
ncepnd de la vrsarea prului Poloeva n vest pn la Drincea n sudul
judeului. Pe aceast distan fluviul i schimb direcia ca urmare a tectonicii i
litologiei variate a regiunii. Datorit schimbrii direciei, pe cursul fluviului au
aprut marile ostroave ale Dunrii: Ada Kaleh, necat sub apele lacului Porile de
Fier I, ostrovul Golu, imian, Corbului i Ostrovu Mare. Viteza apelor Dunrii 2
4 m/s n defileu, ntre Drencova i vinia, datorit unei pante accentuate, viteza
apelor fluviului atinge 3,6 m/s. Viteza cea mai mare (>4,0 m/s) este ntre km 950 i
940 (Vrciorova-Gura Vii). Debitul mediu multianual nregistrat la Orova este de
5.400 mc/s, iar la Drobeta Turnu Severin este de 5.430 m/s. Debitele maxime
nregistrate se apropie de 15.100 mc/s, iar cele minime de 2.000 m/s. Valoarea
medie anual a debitului solid oscileaz ntre 430 2.480 kg/s.
n aval de localitatea Gura Vii s-a construit barajul Porile de Fier I, iar la
Ostrovu Mare, Porile de Fier II.
n sectorul de munte Dunrea primete numeroi aflueni cu debit redus.
Prurile mai nsemnate care i au obriile n munii Almajului sunt: Mraconia i
Ieelnia. Cel mai important afluent este rul Cerna. Urmtorii aflueni direci ai
Dunrii i desfoar cursul n ntregime n judeul Mehedini, colectnd apele, n
principal, din podiul Mehedini: Bahana cu afluenii si, Racovul i Tarovul,
prul Jidotia, rul Topolnia.
n zona de cmpie a judeului, i vars apele n Dunre, urmtoarele pruri:
Blahnia, Drincea, care i au obria n Piemontul Getic.
Rul Motru curge pe la marginea estic a judeului pe o distan de 90 km. Debitul
mediu este de 15 mc/s, fiind considerat cel mai mare dintre afluenii Jiului. Cei mai
importani aflueni ai Motrului sunt: Motrul Sec, Motriorul, Brebina, Coutea i
Hunia.
Lacurile cele mai nsemnate sunt lacurile din lunca Dunrii i din micile
depresiuni de pe terasele fluviului, acolo unde s-au creat condiii de acumulare i
meninere a apei:
Lacurile din lunca Dunrii: Vadului, Grla Mare, Fntna Banului;
Lacurile din depresiuni lacustre: Jiana Mare, Bucura, Rotunda;
Lacurile din zona carstic a podiului Mehedini: Zaton, Ponoarele i
Gornovia cu caracter temporar, iar Balta, cu caracter permanent;
Lacurile formate prin bararea natural a unei vi: lacul Vintil pe raza
comunei Ilov;
Lacurile de acumulare formate n urma construirii de baraje: lacul Porile de
Fier I i lacul Porile de Fier II.

Toate apele stttoare au un rol deosebit n cadrul peisagistic i cel al pisciculturii.
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Ape subterane

n subsolul judeului au fost identificate importante resurse de ape subterane
localizate dup forma de relief:
n zona de munte i podi resursele de ap se gsesc nmagazinate n
depozitele de alterare de la suprafaa rocilor stncoase, n reeaua de fisuri i
crpturi, aprnd la zi sub form de zone umede sau izvoare, la baza
versanilor. Prin captarea izvoarelor ct i a zonelor umede, prin drenuri, pot
constitui surse importante de ap potabil la alimentarea cu ap n sistem
centralizat a localitilor din zon;
n zona de deal i de cmpie nalt, apele subterane sunt cantonate n straturi
acvifere situate la adncimi de 20-80 m care se descarc limitat la baza
versanilor, vilor unde eroziunea a interceptat aceste strate. Orizonturile
acvifere pot fi interceptate i prin foraje executate n zona de platou. Att
prin foraje ct i prin captarea izvoarelor localitile din aceast zon pot fi
alimentate cu ap potabil n sistem centralizat;
n zona de cmpie din sudul judeului apele sunt cantonate n strate de
nisipuri i pietriuri la adncimi diferite, funcie de altitudine: Lunca Dunrii
0-2 m, terasa I 2-8 m, terasa a II-a 8-12 m, trasa a III-a 12-20 m, terasa a IV-
a mai mic de 20 m.

Tot n zona de cmpie, la limita dintre dou terase, apar izvoare de teras cu
debite mari care pot fi captate pentru alimentarea cu ap a localitilor (sat Gruia,
Grla Mare, Obria de Cmp i altele).




















Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

Peisaj


Potenialul turistic al judeului Mehedini l formeaz grandiosul peisaj
format de fluviul Dunrea i de defileul su, de diversitatea reliefului din zona
muntoas, de existena elementelor floristice i faunistice deosebite, multe dintre
ele fiind nscrise n rezervaii tiinifice, la care se adaug impresionante mrturii
ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de
arhitectur i art, unele unice prin valoarea si ineditul lor.





A2. Factori naturali terapeutici:
Ape minerale terapeutice

Staiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de ap mineral i nmol
terapeutic, fiind profilat pe cura intern i extern.
Izvoarele minerale se gsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al prului
Rieni. Ape minerale au fost descoperite i n zona limitrof, la Crainici printr-un
foraj executat pn la adncimea de 2270 m. Din punct de vedere hidrogeologic se
poate remarca acumularea acvifer din depozitele aluvionare ale luncii prului
Rieni, care constituie principale surs de alimentare cu ap a localitii.
Conform unui studiu de balneologie realizat n anul 1980 de ctre Vasile
tef, Petre Lungu, Florentin Vulpe i Mariana Dacos, aceste rezerve s-au format n
urma unui accident tectonic produs n aceast zon n urma cruia s-au ivit mai
multe izvoare pe ambele maluri ale prului Chiciora. Aceste izvoare au fost
captate n mod rudimentar i folosite nc de pe vremea romanilor, aa cum am
menionat. Izvorul nr. 1, numit de localnici Izvorul de ochi se gsete pe
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
versantul stng al vii Chiciora, n dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m
de firul vii.
Debitul izvorului era n anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot
pe versantul stng al vii la circa 20 m de acelai bazin avnd un debit de 0,6 l/s n
anul menionat.
Izvorul nr. 3 denumit de localnici Izvorul de iod a fost captat pe versantul
drept al vii Chiciora la circa 80 de m de fosta barac. Apa era transportat printr-o
conduct metalic i folosit nainte de sparea sondelor la duurile pentru splarea
nmolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai afl de o
parte i de alta a vii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, ntre Valea
Chiciora i Valea igneasc. Cercettorul G. Popa a identificat o linie de izvoare
termo-minerale cu un debit total de 8 l/s.

A3. Arii protejate cuprinznd urmtoarele tipuri:

Parcuri naionale

nfiinat n anul 1990, avnd administraie proprie ncepnd cu anul 2003,
Parcul Naional Domogled-Valea Cernei este situat n sud-vestul Romniei i se
ntinde pe suprafaa a 3 judee, i anume: Cara-Severin, Mehedini i Gorj.
Parcul Naional Domogled-Valea Cernei se afl situat n estul Jud. Cara-
Severin, ocupnd suprafaa de 23. 185 ha i n vestul Jud. Mehedini ocupnd
suprafaa de 8. 220 ha i respectiv n vestul Jud. Gorj cu o suprafa de 29. 806 ha.
Din punct de vedere geografic, Parcul se ntinde peste bazinul rului Cerna,
de la obrie pn la confluena cu rul Belareca, peste masivul Munilor Godeanu
i al Munilor Cernei pe versantul drept i respectiv Munilor Vlcanului i
Munilor Mehedini pe versantul stng.



Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Parcuri naturale

Parcul Natural Portile de Fier se afla situat in partea de sud-vest a Romaniei,
la frontiera de stat cu Serbia, ocupand o suprafata de 115.655 ha, conform legii
5/2000, ocupand partial teritorii apartinand judetelor Caras-Severin si Mehedinti in
partea sudica a Muntilor Locvei si Almajului si in sud-vestul Podisului Mehedinti.
Limitele Parcului Natural sunt reprezentate de senalul navigabil al Dunarii
spre sud, raul Nera la vest, cumpana de ape a raurilor tributare Dunarii la nord
(partial) si o linie sinuoasa ce porneste aval de Gura Vaii pana in Vf. Motarat la
est.
Parcul Natural Portile de Fier se intinde intre 21 21' si 22 36' longitudine
estica, iar in latitudine intre 44 51' si 44 28' 30'' latitudine nordica. Principalele
puncte de acces sunt in vecinatatea municipiilor Drobeta Turnu Severin si Orsova
din judetul Mehedinti, precum si a localitatilor Socol si Naidas din judetul Caras
Severin.
Defileul Dunarii - cel mai lung defileu din Europa (134 km);
Cea mai mare amenajare hidroenergetica din Romania (Sistemul
Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I);
Aria protejata cu cea mai mare diversitate etnica din Romania;
Diversitate geologica si geomorfologica deosebita, fiind considerat un
adevarat muzeu geologic in aer liber;
Diversitate biologica mare - 1668 specii de plante superioare si peste 5200
specii de animale;
Diversitatea ridicata a asociatiilor vegetale, in acest spatiu au fost
identificate 171 de asociatii, din care 26 sunt unice pentru Romania si 21 de
interes comunitar;
Prezenta unor zone umede care constituie habitate importante pentru specii
de pasari protejate la nivel mondial;
Urme de asezari umane din perioada paleolitica, mezolitica, neolitica -
marturii care atesta istoricul locuirii: cetati, manastiri, biserici;
Cladiri cu valoare istorica si arhitecturala, case, mori de apa unice ca sistem
de functionare.



Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti


Alte rezervaii i monumente ale naturii

Monumente ale Naturii

Cazanele Dunrii

Zona a defileului Dunrii la trecerea prin Carpai, n lungime de 9 km,
cuprins ntre localitile Dubova (n amonte) i Eselnita (n aval). Zona cazanelor
este formata din doua sectoare: Cazanele Mari de 4 km lungime, ntre M. Ciucarul
Mare n malul romnesc al Dunrii i Veliki Strbac n malul iugoslav i Cazanele
Mici n lungime de 5 km, ntre M. Ciucarul Mic i Malistibac. Pereii stncoi,
verticali ai cazanelor prezint peteri spate n calcare dure, jurasice i cretacice.
La intrarea dinspre golful Dubova n Cazanele Mari se afl Petera Veterani, astzi
inundat, iar la cca. 200 m n amonte se afl Petera Gura Ponicovei. Pe pereii M.
Ciucarul Mare se dezvolt o vegetaie submediteraneean cu numeroase plante
rare: stnjenelul balcanic, laleaua Cazanelor, liliacul slbatic.



Vrful lui Stan

Monument al naturii i rezervaie natural. Vrf cu creste calcaroase, semee,
cu vegetaie interesant i cu numeroase uniti floristice, endemice.

Rezervaii Naturale

Pdurea de liliac Ponoarele

Rezervaie natural forestier, pdurea se ntinde pe o suprafa de circa 20
ha. Este alctuit din liliac (Syringa vulgaris) n asociaie cu carpinita i frasin. n
poiana din mijlocul pdurii, n luna mai, cnd liliacul este nflorit, se organizeaz o
mare srbtoare popular tradiional Srbtoarea liliacului.
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

Punctul fosilifer Bahna-Varciorova.

Rezervaie natural paleontologic cu o suprafa de 10 ha. n cadrul crora
se afl depozitele cele mai bogate n fosile miocene din ar. Punctul cel mai
reprezentativ al rezervaiei l constituie Cariera Curchia, pe prul Lespezi.
Rezervaia Botanica Gura Vaii-Varciorova

Rezervaie naturala cu flora specifica

Rezervaia are o suprafa de 3.030 ha. Cuprinde o asociaie vegetal
original cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis (endemisme
locale), laleaua galben, smochin , ghimpe, peste 100 specii rare.
Rezervaia Botanica Svinita. Rezervaia cuprinde exemplare de smochin i o
frumoas volbura, fiind singurul loc din ar unde se gsete aceasta specie
floristic.

Rezervaia naturala Lunca Vnjului

Pdure de lunc alctuit din stejar, frasin, arar ttresc. n ptura ierbacee
vegeteaz, printre altele, mrgritarul.

Rezervaia naturala Ponoarele

Are o suprafa de 100 ha., ea cuprinznd o serie de formaiuni carstice cu
valoare de unicat n ar, printre care: podul natural, denumit i Podul Uriailor sau
Podul lui Dumnezeu, care a luat natere prin prbuirea tavanului unei peteri;
Petera Ponoarele aflata n peretele vestic al dolinei de lng pod. Petera care st
la originea podului, are o lungime de 633 m, fiind alctuit dintr-o serie de galerii
i sli de mari dimensiuni. Petera are n interior un aven i o dolin. Lacurile
temporare Zatonul Mare i Mic formate n depresiunile nchise, Ponoarele (L.
Zatonul Mic) i Zatonul (L. Zatonul Mare) - se formeaz numai primvara dup
topirea zpezilor; Petera Zaton, situata n apropierea ponorului Zaton avnd o
lungime de 105 m; Cmpul de lapiezuri care separ cele doua depresiuni, fiind
apreciat ca cea mai important formaiune similara din ar Vrful lui Stan.




Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
B. Patrimoniul cultural
B1. Monumente istorice, cu urmtoarele categorii (cf. Legii
422/2001): monument, ansambluri, situri de tipul celor de:

Arheologie

Complexul Arheologic din Drobeta Turnu Severin

Vestigii arheologice; Complexul cuprinde: ruinele castrului roman -
construit n anii 103 - 105 d.Hr. de Traian n scopul apararii podului de peste
Dunare fiind prima etate de piatra ridicata de romani n Dacia; ruinele podului lui
Traian - construit n perioada dintre cele doua razboaie purtate de Traian mpotriva
lui Decebal. Constructia podului a fost realizata sub conducerea arhitectului
Apollodor din Damasc; ruinele termelor romane - considerate cele mai mari din
Oltenia romana fortificatiile din sec. IV-V - castrul a fost reconstruit n ntregime
sub mparatul bizantin Constantin cel Mare; turnul lui Justinian - ridicat n sec. VI;
ruinele cetatii medievale - construita probabil n 1335, n stil romanic.



Ruinele Cetatii Ada Kaleh

Pe ostrovul Simian au fost stramutate monumentele istorice de pe insula Ada
Kaleh, disparuta n urma realizarii lacului de acumulare Portile de Fier I, printre
care: Cetatea Ada Kaleh - prima fortificatie de pe fosta insula Ada Kaleh ridicata
n sec. XV de Iancu de Hunedoara. n 1520, insula a fost ocupata de turci si a
primit numele de Ada Kaleh (Cetatea de pe insula); Moschea - construita n sec
XV; Cimitirul turcesc.


Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Ruinele Cetatii Trikule

Cetatea a fost construita n sec. XVI, n cadrul fortificatiilor medievale
ridicate n scopuri de aparare n fata atacurilor otomane. Aceasta apare ca un
ansamblu fortificat alcatuit din trei turnuri formnd un triunghi cu vrful spre
Dunare.



Monumente de for public

- Viaductul turcesc constructie din piatra si caramida in 3 arce
- Cruce de piatra cruce piatra rosie , inscriptie chirilica Parcul Dragalina
(1995)
- Monumentul Constructorilor
- Troita Metalica DN6
- Danubia Lucrare din ceramica arsa autor Patriciu Mateescu situata pe
DN70(1995)
- Stabilopod forma specifica din beton situat la intersectia Cernei Portile
de Fier (1974)
- Monumentul eroilor sovietici obelisc din beton Cimitirul Eroilor (1970)
- Monumentul eroilor romani scut din beton mozaicat si inscriptie -
Cimitirul Eroilor (1970)
- Troita cruce de lemn , mester popular - Zona Nord (1994)
- Mihai Eminescu bust din bronz (soclu beton) , autor Marcel Guguianu
Insula Pescarus (1999)
- Drapelele monument beton Zona Sud Parcul Bazei Nautice (1974)
- Coloana Tineretii coloana din piatra, incheiata antropopmorf - Zona Sud
(intersectie Portile de Fier cu 1 Decembrie) (1974)
- Meditatie asupra orasului figura antropomorfa din piatra, in fata postei
(1974)
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
- Solidaritate statuie din piatra , format doi cilindri ce se imbina Parc
Navogara (1974)
- Poarta vanturilor statuie, coloana din piatra in fata statiei CFR (1974)
- Maternitate statuie ce reprezinta o mama cu pruncul Spital (1974)
- ,, Neptun ,, statuie piatra - Parcul Dragalina (1973)
- ,, Femeie sezand ,, statuie (1974)
- ,, Victorie ,, statuie - Parcul Dragalina (1974)
- Basorelief - alai antropopmorf fatada Hotel Dierna (1972)
- ,, Hora ,, statuie piatra Casa de Cultura (1974)
- ,, Democratie ,, statuie din piatra geometrizata Cazanele (1974)
- ,, Joc de copii ,, lucrare din piatra- Gradinita nr. 1 (1974)
- Placa comemorativa Oiio Alscher - placa marmura cu inscriptie -
amplasata pe zidul primariei (1994)
- Ansamblul de caramizi romane doua caramizi romane , cu inscriptie, pe o
placa de beton , amplasat in spatiul verde la Hotel Dierna (1972)
- Cismele zidite 1 buc. Parcul Nord, 1 buc. Piata 1800
- Fantana arteziana Centrul Civic

Monumente memoriale-funerare

Monumentul-Cripta al eroilor din1916-1918 din Drobeta Turnu-Severin

Monument memorial - realizat n 1933, conceptia grupului statuar
datorndu-se arhitectului severinean State Balosin. Grupul statuar central turnat n
bronz, reprezinta doi soldati (unul roman si celalalt romn) si a fost realizat de
sculptorul T. Burca. Pe latura sudica a monumentului se afla cripta cu osemintele
eroilor mehedinteni cazuti n primul razboi mondial.


Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

Monumentul Comemorativ al Revoluiei de la 1821

Monument comemorativ; a fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T.
Vladimirescu n Cernei cu ocazia srbtoririi centenarului revoluiei. Este opera
sculptorului Francisc Severin i este realizat din piatr cu basoreliefuri din bronz.
Pe una din plci este nscris un fragment din Cntecul pandurului.


B2. Muzee i colecii publice cu urmtoarele categorii:

Muzee monumente memoriale-funerare

Casa Memoriala Gheorghe Radulescu Motru

Casa memoriala Profil: memorial, istoria literaturii; Exponate privind
activitatea sociologului Ghe. Radulescu Motru. Este amenajat n casa natala a
familiei Radulescu Motru. Are aspect de cula.



Muzeul Regiunii Portilor de Fier
Muzeul este organizat in cadrul unei cladiri ridicate in intervalul 1923-1926
si destinate gazduirii elevilor interni ai Liceului Traian. El se afla pe malul Dunarii,
langa ruinele Antichitatii romane (castrul si baile Drobetei, pod construit de
arhitectul Apollodor din Damasc la ordinul imparatului Traian, in al doilea secol
d.H.) si ale Evului Mediu roman (Mitropolia Severinului, secolul XIV).
Supravietuitoare a bombardamentelor care lovesc orasul Turnu Severin in 1944,
cladirea se va transforma, rand pe rand, intr-un spital militar, scoala si adapost
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
pentru studenti, dar va gazdui mereu rezervele arheologice antice, medievale si pe
cele ale istoriei naturale ale fostului muzeu. Prezentarea actuala a expozitiilor
dateaza din 1972 (Acvariu, Stiintele Naturii, Arheologie-Istorie) si din 1982
(Etnografie-Arta Populara). Aproximativ 4.000 de piese, provenind din trei mari
colectii, sunt distribuite in 16 sali dedicate, respectiv, zonei geografice a Cheilor
Dunarii, istoriei locale din epipaleolitic pana la jumatatea secolului XX si zonei
etnografice a judetului Mehedinti.



Muzeul de Arta
Una dintre cele mai frumoase cladiri de patrimoniu, asezata in centrul
municipiului Drobeta Turnu Severin adaposteste Muzeul de Arta.Impozanta
cladire,cu o arhitectura aparte a fost construita de familia Sabetay, una dintre cele
mai bogate si mai cunoscute in orasul nostru. Prin raportul comunist din 1948,
proprietarii au fost deposedati de micul palat, ce devenea atunci pentru cativa ani
sediul Securitatii. Pe unul dintre peretii imobilului se afla o placa de marmura ce
aminteste trecatorilor de suferintele indurate aici de cei ce erau catalogati ca
"dusmani ai poporului".


Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
B3. Art i tradiie popular cuprinznd:

manifestri tradiionale: serbri, festivaluri, trguri,
eztori, obiceiuri i ritualuri tradiionale, srbtori etc.

FESTIVALUL CONCURS NATIONAL DE MUZICA POPULARA
"PONOARE PONOARE" Editia a VI-a, 5-6 august 2013
Are loc anul acesta n zilele de 5-6 august, ntr-un cadru natural mioritic,
lng Podul lui Dumnezeu.

6 Mai se petrece in singura padure de liliac salbatic din tara noastra - Ponoarele

meteuguri populare tradiionale:

- obiecte pe suport textil: esturi, covoare, costume populare,
custuri;

Dezvoltarea tesaturilor de interior este legata de inflorirea generala a artei
populare din sec. al XIX- lea ca urmare a unor prefaceri structurale benefice
survenite in conditia economica si sociala a taranimii.
In ierarhia valorilor artei populare ocupa un loc deosebit scoartele si chilimurile.
Ca tip de tesatura scoarta este de veche traditie fiind piesa decorativa principala de
interior din zestrea fetelor de tarani. Confectionarea si posesia de scoarte confereau
prestigiu social fetelor cu indemanare tehnica. Transportarea zestrii la casa
ginerului se facea printr-un adevarat ceremonial, unde fiecare piesa trebuia sa fie
prezentata comunitatii.
Covorul oltenesc este considerat unul dintre cele mai valoroase tipuri de
scoarta romaneasca. Regasim simboluri si motive care provin din inventarul artei
taranesti si brancovenesti, motive a caror semnificatie este legata de sensul
fundamental al spiritualitatii romanesti ca vorbele vietii, calul si calaretul, cocosul,
cucul, cerbul. Coloritul este dat de albastrul ultramarin, verdele pastelat, rosu
visiniu care reprezinta fondul si determina cromatica ornamentelor.
Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor si
materialelor folosite, al organizarii decorurilor pe suprafata pieselor si motivelor
decorative utilizate reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei
populare.
Oltenia, zona etnografica cu o individualitate artistica de mare expresivitate,
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
cunoaste o mare diversitate de tipuri de costume. Portul popular se deosebeste de la
un tinut la altul.

- ateliere de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielriei;

Oltenii nu au fost priceputi doar in arta de a lucra tesaturi, ei sunt mari
maiestri si in arta olaritului.
Perfectionarea tehnicii de ardere a vaselor si ulterior introducrea rotii
olarului au constituit momente importante in evolutia acestui mestesug.
Ceramica din Oltenia poarta peste timp amprenta inconfundabila a culturilor
si civilizatiilor arhaice din acest spatiu geografic. Confectionarea ceramicii este
manuala dupa un proces tehnologic transmis de sute de ani. Principalele faze ale
procesului tehnologic sunt: pregatirea lutului pentru modelare (transport, dospit,
taiat, framantat, curatat de impuritati, formarea gogoloaielor in functie de marimea
si forma vasului ), modelarea obiectului dorit, zvantatul sau zbarcitul, razuitul,
gauritul si iscalitul, decorarea, uscarea, arderea la primul foc, smaltuirea, arderea la
al doilea foc, obtinerea produsului finit.
Arta lemnului se constituie ca unul din acele domenii in care virtutile
artistice ale mesterilor populari din Oltenia au fost plenar implinite, constituind in
acelasi timp realizari de seama ale artei populare romanesti. Categorii de obiecte
din lemn care imbraca forme artistice se intalnesc in aproape toate domeniile legate
de activitatea gospodariei taranesti: elemente de arhitectura de constructie,
mobilier, unelte, obiecte de uz casnic.
Tehnicile folosite in prelucrarea si ornamentarea lemnului sunt: incizia,
crestarea, cioplirea si sculptura. Elementele arhitecturale pe care sculptura populara
le pune in evidenta sunt stalpii prispelor si foisoarelor, usile caselor, undrelele ce
mascheaza incheietura barnelor la colturile constructiilor, ancadramentele
ferestrelor. Dintre exponatele din lemn se remarca in primul rand usa de biserica
sculptata de la inceputul sec. al XIX-lea al carui decor realizeaza o sinteza de
ornamente populare (soarele, sarpele, formele vietii) si ornamente culte, specifice
artei brancovenesti (vulturul bicefal, motive vegetale).







Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
B4. Instituii de spectacole i concerte

Spectacolele si concertele care au loc in judetul Mehedinti se
organizeaza in Casele de Cultura, Clubul copiilor si stadioane.


B5. Manifestri culturale anuale/repetabile

In majoritatea localitatilor din Parcul Natural Portile de Fier se desfasoara
anual manifestari traditionale legate de diferite evenimente religioase sau laice:

Balul Turcilor (Belobresca, Svinita - 27 februarie, Sichevita - 2 martie)
Balul Martisorului (Ilovita, 28 februarie)
Balul Izmenelor (Ilovita, 28 februarie)
Fii Satului (Ilovita, ultima duminica din luna iulie)
Festivalul Smochinelor (Svinita)
Festivalul Satelor Dunarene (Svinita, 1-2 mai)
Festivalul Sportului (Svinita, 1-2 mai)
Festivalul Muzical al Minoritatilor (Svinita, august)
Ziua Scolii din Liubcova (Liubcova, septembrie)
Festivalul minoritatilor (Bigar)
Fasanke (Saptamana Mascatilor, prima saptamana din martie, Pojejena)
Balul Strugurilor (Grojdjembal, Belobresca)
Concurs de teatru de papusi pentru copii (Belobresca);
Nedeile, care au date diferite de organizare pentru fiecare comunitate si sunt legate
de hramul bisericii.











Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
C. Infrastructur specific turistic

C1. Uniti de cazare




C2. Instalaii de tratament

BILE HERCULANE - cea mai veche statiune din Romania, situata la 16
km. de Orsova si 40 km. nord-vest de Drobeta Turnu Severin, in Valea Cernei, la o
altitudine de 165 m. Statiunea Baile Herculane, atestata documentar din anul 153
e.n. este renumita in toata lumea pentru puterea tamaduitoare a izvoarelor sale
termale. Peisajul deosebit al statiunii este dat de Muntii Cernei si Muntii
Mehedinti, care o inconjoara. Printre dotarile statiunii se numara bazine pentru bai
cu ape minerale termale sulfuroase si clorurosodice, instalatii de aerosoli si
inhalatii cu ape minerale, aparatura pentru hidroterapie, electroterapie si
kineoterapie, cabinete medicale, sali de gimnastica medicala. Atractiile turistice ale
zonei sunt: ruinele statiunii termele romane, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi,
Pestera Hotilor, Cheile Domogledului si Cascada Cernei.

BALA - staiune balneoclimateric situat la altitudinea de 400 m ntr-o
zona pitoreasca de dealuri, n sud-vestul tarii n judetul Mehedinti, la distanta de 50
km de Droebta Turnu Severin. Staiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de
ap mineral i nmol terapeutic, fiind profilat pe cura intern i extern.
Izvoarele minerale se gsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al prului Rieni.
Nmolul terapeutic este utilizat n reumatism degenerativ, reumatism articular,
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
stri alergice dup reumatism sau infecii, afeciuni ginecologice, afeciuni ale
sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare dup traumatisme.

C3. Sli de conferin, centre expoziionale etc.

Sali de conferinta se regasesc la nivelul hotelurilor, pensiunilor care
au in dotare asemenea Sali, gen Meridian CC Orsova, hotel Clipa Dr.
Tr. Severon, etc.
Centre expozitionale au loc in incinta bibliotecilor, case de cultura,
cluburi ale copiilor, etc.


C4. Alte instalaii de agrement (terenuri de golf, plaje omologate
Blue Flag", instalaii de agrement nautic, parcuri de distracii, herghelii)

Plaja Drobeta se afla in apropierea orasului Drobeta Turnu Severin si este o
plaja pe Dunare. Aici veti gasi toate dotarile necesare, sezlonguri cu umbrelute,
nisip fin, dusuri cu apa rece si ambarcatiuni nautice.




Clisura Dunrii reprezint una dintre cele mai spectaculoase pri ale
traseului danubian, cuprinznd peisaje de o frumusee rar. Zona se ntinde ntre
Moldova Nou i Gura Vii, prile cele mai frumoase fiind Orova i Cazanele
Dunrii de pe raza localitilor Eelnia i Dubova.
Pe traseu pot fi admirate obiective turistice, cum ar fi Statuia lui Decebal,
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Tabula Traiana, Cazanele Mici, Cazanele Mari, Petera Ponicova, Mnstirea
Mraconia etc.

D. Infrastructur tehnica

D1. Accesibilitatea la infrastructura major de transport

Reeaua rutier

Reeaua de drumuri judeene are o lungime de 772,419 km, iar reeaua de
drumuri comunale are o lungime total de 711,073 km. Judeul este traversat de
drumul european E70 (Timioara - Bucureti) de la vest la est.
De asemenea, judeul este traversat de urmtoarele drumuri naionale:
DN6 (E70) 101,612 km;
DN6A 0,970 km drumul peste barajul de la Porile de Fier I;
DN 56A 62,027 km Calafat:imian;
DN 56B 30,70 km Hinova:Porile de Fier II;
DN 56C 50 km Porile de Fier II: Salcia;
DN 57 63,60 km Orova:Moldova Nou;
DN 67 39,15 km Drobeta Turnu Severin Trgu Jiu;
DN 67A 23,53 km Strehaia: Brosteni: Motru
DN 67D 37,73 km Baia de Arama: Valea Cernei

Reeaua de cale ferat

Judeul Mehedini este traversat de la est-vest de calea ferat Bucureti-
Timioara (singura linie dubl din regiune), situndu-se printre ultimele judee n
ceea ce privete densitatea (26,2 km/1000km
2
). n particular, zona de cmpie de-a
lungul Dunrii, de la Drobeta Turnu-Severin pn la Calafat (judeul Dolj) nu
beneficiaz deloc de reea de cale ferat.
Un dezavantaj major l constituie ns faptul c nu exist puncte de trecere a
frontierei pe calea ferat la Drobeta Turnu Severin spre Serbia, ca urmare
schimburile comerciale ntre jude i vecini sunt ngreunate.



Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Ci navigabile
Singura cale navigabil este fluviul Dunrea, cu cele dou
porturi de la Drobeta Turnu Severin i Orova.
Canalul Rin-Main-Dunre, inaugurat n 1992, a situat
reedina judeului Mehedini, Drobeta Turnu Severin, n
contact direct cu toate oraele europene de la Marea Neagr
la Marea Nordului. Podul de la sistemul hidroenergetic i de navigaie Porile de
Fier face legtura ntre Drobeta Turnu-Severin i Belgrad (300km), Istanbul
(700km), Atena (950km) i Roma (2000km).


D2. Infrastructur edilitar

In judetul Mehedinti au fost identificate resurse importante de ape subterane.
Datorita forajelor hidrogeologice de cercetare, exploatare, explorare au fost
identificate si conturate bazine hidrogeologice cu importante rezerve de apa
potabila subterana (bazin Strehaia, Poiana Gruii, Jiana Mare-Vanju Mare), dar si
rezerve de apa minerala si termala (bazin Schela Cladovei-Gura Vaii, Bala-
Crainici).
In zona de munte si podis, resursele de apa se gasesc in depozitele de
alterare de la suprafata rocilor stancoase, in reteaua de fisuri si crapaturi, care apar
sub forma de zone umede sau izvoare. Acestea pot constitui surse importante de
apa potabila ce ajuta la alimentarea populatiei din judet.
In zona de podis si campie inalta, apele subterane se gasesc in straturi
acvifere situate la adancimi de 20-80m. Prin forajele executate in aceasta zona si
prin captarea izvoarelor, localitatile se pot alimenta cu apa potabila in sistem
centralizat. In zona de campie apar izvoare de terasa cu debite mari care pot fi
captate pentru alimentarea cu apa a localitatilor Gruia, Garla Mare, Obarsia de
Camp etc.
In principalele orase ale judetului Mehedinti, sistemul de canalizare este
defectuos, urmand ca in urmatorii ani sa se reabiliteze cu fonduri europene,
aducandu-se la nivel european sistemele de canalizare si in comunele si satale unde
aceste sisteme sunt aproape inexistente, realizarea de astfel de proiecte.
Doua societati americane finanteaza alimentarea cu gaze in Mehedinti:
Delmont Entreprise si Washington International Technology


Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
D3. Infrastructur de telecomunicaii

La nivelel judetului Mehedinti infrastrucutra de telecomunicatii este foarte
bine pusa la punct. Datorita pozitiei sale geografice si ariile de raspandire a tuturor
operatorilor de telefonie mobila/fixa, televiziune analagoca/digila precum si internet
judetul se bucura de toate facilitatile dispuse de operatorii existenti pe piata.





A. Resurse turistice naturale
n urma evalurii resurselor turistice naturale in cadrul judetului
Mehedintiau fost acordate maxim 20 puncte repartizate astfel pe criterii:

CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM
A1. Cadrul natural 13
A2. Factori naturali terapeutici 2
A3. Arii naturale protejate 5
TOTAL 20

Am trecut de punctajul maxim evaluat de catre Institutul de Geografie al
Academiei Romane si Institutul National de Recuperare, Medicina si
Balneoclimatologie al Ministerului Sanatatii care au acordat un punctaj maxim de
10 (zece) cadrului natural datorita complexitatii resurselor turistice naturale aflate
la nivelul judetului Mehedinti ajungand la un maxim de 13 (treisprezece).



Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
A.1. Pornind de la criteriile de mai sus, pentru cadrul natural al judetului
Mehedinti,am acordat acordat un punctaj fiecarei componenta, fara a depasi
punctajul maxim acordat acestei categorii.

Poziia pe trepte de relief
cmpie 1
dealuri i podiuri 2
subcarpai 1
muni 3
litoral i Delta Dunrii 0
geomorfologie
prezena unor chei, abrupturi, relief
carstic, vecintatea unor uniti
impuntoare
1
vegetaie
pdure peste 30% 1
pdure sub 30% 0
fauna
interes cinegetic mare 0
interes cinegetic mediu 1
hidrografe
prezena unor lacuri,, amenajri
piscicole, izvoare minerale, cascade
1
peisaj
interes mare 2


A.2. Pentru factorii naturali terapeutici la nivelul judeului Mehedinti am
acordat 2 puncte pe baza urmtoarelor criterii:

localitate cu potenial de factori naturali terapeutici(localiti cu anumii
factori naturali terapeutici - de obicei ape minerale, fr dotri de tratament
speciale.)-1 p
nmol terapeutic -1p







Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
A.3. Criteriul final pentru analiza resurselor turistice naturale este
reprezentat de Arii naturale protejate acumulnd un punctaj maxim de 5 puncte.

Evaluarea s-a fcut pe baza urmtoarelor criterii:

gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate 1 p
suprafaa total protejat (ca pondere din suprafaa uatb) 1 p
gradul de conservare i starea actual a rezervaiei 1 p
valoarea peisagistic a ariei naturale protejate 1 p
posibilitatea practicrii unei forme de turism 1 p

Pornind de la punctajul acordat fiecrei rezervaii, n final am acordat un
punctaj general pentru ariile naturale protejate a judetului Mehedinti.

Am acordat punctajul maxim acestei categorii datorita valorii patrimoniale
pe care o exercita asupra zonei si putere de atractie turistica.


B. Resurse turistice antropice

Punctajul acordat pentru resursele turistice antropice este de maxim 23
puncte repartizate conform tabelului de mai jos:

CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM
B1. Monumente istorice de interes
naional
8
I - arheologie 2
II - arhitectura 1
III- monumente de for public 4
IV- memoriale 1

B2. Muzee i colecii publice 5
I. Muzee 5
II. Colecii publice 0
B3. Arta i tradiie popular 5
I. Festivaluri, trguri obiceiuri,
srbtori etc.
3
II. Meteuguri populare 2
B4. Instituii de spectacole i concerte 1
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
filarmonici,orchestre,formaiuni
instrumentale, corale ori vocal-
instrumentale,etc
1
B5. Manifestri culturale repetabile 4
TOTAL 23


La acordarea punctajului categoriei monumente istorice de interes
naional s-a tinut cont de:

a) a)criteriul vechimii;
b) b)criteriul referitor la valoarea arhitectural, artistic i urbanistic;
c) c)criteriul referitor la frecven (raritate i unicitate);
d) d)criteriul referitor la valoarea memorial-simbolic.

La acordarea punctajului categoriei muzee i colecii publice s-a tinut
cont de:
a) constituirea, conservarea i restaurarea patrimoniului muzeal;
b) evidena, protejarea, cercetarea i dezvoltarea patrimoniului muzeal;
c) punerea n valoare a patrimoniului muzeal n scopul cunoaterii, educrii i
recrerii.
d) gestionarea, evidena, cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea i
restaurarea patrimoniului propriu;
e) punerea n valoare a patrimoniului propriu.

La acordarea punctajului categoriei arta i tradiie popular s-a tinut cont
de cultura, originalitate si modul de percepere al artei din zona.

La acordarea punctajului categoriei instituii de spectacole i concerte s-a
tinut cont de interesul populatiei fata muzica.

La acordarea punctajului categoriei manifestri culturale repetabile s-a tinut
cont de:
a) gradul de noutate;
b) gradul de originalitate;
c) contribuia la dezvoltarea cultural;
d) nivelul parametrilor de performan i calitate ai propunerii culturale;
e) modalitatea de diseminare a rezultatelor proiectului.


Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
C. Infrastructura specific turistic

Etapa a doua a evalurii a constat n evaluarea infrastructurii specific
turistice i tehnice, fr de care nu se pot desfura activiti turistice de calitate.

Pentru infrastructura specific turistic a fost acordat un punctaj maxim de 10
puncte, distribuit pe subcategorii astfel:

CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM
C1. Uniti de cazare 7
C2. Instalaii de tratament 2
C3. Sli de conferin, centre expoziionale 2
C4. Prtii de schi, instalaii de transport pe
cablu
0
C5. Alte Instalaii de agrement 1
TOTAL 12

Turismul este dezvoltat in zona si chiar intr-o continua dezvoltare datorita
cadrului natural pe care zona o confera.

In funcie de distribuia numrului de camere pe tipuri de structuri de primire
turistic , au fost atribuite urmtoarele punctaje:

- hoteluri - 2 puncte
- pensiuni turistice - 4 puncte
- alte tipuri de uniti de cazare cu excepia hotelurilor i a pensiunilor
turistice 1 punct

La capitolul instalatii de agreement au fost incluse acele instalatii de
agreement ce motiveaza deplasarea turistilor, respective: plaje omologate,
punctajul maxim acordat este de 0,5.
Criteriu care a stat la acest punctaj a fost numarul de instalatii de agreement.







Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
D. Infrastructura tehnic

Pentru evaluarea accesibilitii la infrastructur major de transport s-a avut
n vedere prezena pe teritoriul acestora a unor ci/noduri majore de
transport de cltori, condiie esenial pentru ca un teritoriu s poat fi inclus n
activitatea turistic.
Din cele 30 de puncte prin care s-a evaluat importana echiprii
tehnice a unei localiti pentru desfurare unei activiti turistice, 11 au
fost direcionate ctre criteriul accesibilitii. Cei patru indicatori care au fost
luai n considerare pentru a evalua accesul direct al unitilor administrativ
teritoriale la reeaua major de transport au fost ponderai n funcie de
importana acestora ntr-o reea internaional de transport precum i de
intermodalitate n transportul de cltori.










INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte
Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Accesul direct la
infrastructur major de
transport
11
Indicatori Port
1
Da
Nu
1
0
Aeroport
naional/internaional
0
Da
Nu
1 0
Acces la drum european
(E)
5
Da
Nu
1
0
Acces la drum
naional/cale ferat (DN/
CF)
5
Acces la
DN/E i CF
Acces la DN
sau CF Fr
acces la
reeaua major
1
0,5
0
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Pentru infrastructura edilitar s-au acordat 6 puncte din totalul de 30. Dintre
acestea alimentarea cu ap n sistem centralizat i canalizarea apelor uzate au fost
notate cu 4, iar alimentarea cu gaze naturale {n sistem centralizat) cu 2 puncte.
Dup datele disponibile reeaua de alimentare cu energie electric acoper
toate unitile administrativ teritoriale i de aceea acest indicator nu a fost
luat n considerare, dei la nivel de localitate aceasta poate fi uneori deficitar
situaie ce nu poate fi evaluat din cauza lipsei datelor.

INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte
Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Furnizarea de servicii
publice de gospodrire
comunal -
Infrastructura edilitar
6
Indicato
ri
Alimentare cu apa,
canalizarea apelor
uzate i pluviale
4
Ap i
canalizare
Ap
Fr sistem
de alimentare
cu ap
1
0,5
0
Alimentarea cu gaze
naturale
2 Da Nu 1 0

Metodologia de calcul de la primul criteriu se pstreaz, astfel c, pentru sistemul
de alimentare cu ap i canalizare, s-a fcut diferit pentru prezena ambelor sisteme
i pentru prezena doar a celui de ap.












Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti
Furnizarea serviciilor de comunicaii electronice a fost notat cu 25 puncte
din totalul de 30. Acestea au fost acordate numai pentru unitile administrativ
teritoriale n care poate fi accesat reeaua GSM. Pentru unitile administrativ
teritoriale care dispun doar de reea la un punct fix s-au acordat doar 2, 5 puncte.

INFRASTRUCTURA TEHNIC: 30 puncte
Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Furnizarea serviciilor de
comunicaii electronice -
infrastructura de
telecomunicaii
25
Indicator
i
Acoperirea GSM/
Telefonie la punct fix
25
Acoperirea
GSM cu/sau
fr telefonie la
punct fix
Telefonie la
punct fix
Fr servicii de
telecomunicaii
1

0,5
0




















Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

Bibliografie


http://www.alziar.ro/resurse/mehedinti_monumente.pdf
http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=405
http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=406
http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=407
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=65
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=407
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=67
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=409
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=66
http://www.gtd20.ro/romania-turistica/judetul-mehedinti/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Mehedin%C8%9Bi
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=4&viewCat=3&viewItem=408
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bala,_Mehedin%C8%9Bi
http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul-national-portile-de-fier.html
http://www.vizitatiseverinul.ro/obiective-turistice/muzeul-regiunii-portilor-de-fier-
4.html
http://www.turismland.ro/plaja-drobeta-drobeta-turnu-severin/
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=2&viewCat=40&viewItem=54
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=2&viewCat=40&viewItem=55
http://mehedinti-
majdanpek.ro/ikmh/index.php?meniuId=2&viewCat=40&viewItem=52
http://www.mehedinti.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=7702
http://www.mehedinti-majdanpek.ro/index.php?meniuId=4&viewCat=47