UNIVERSITATEA ,,AL. I.

CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI
GEOLOGIE

  ESTIMAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL  

          RELIEFULUI MUNȚILOR BAIULUI

                    Proiect Geomorfologie

Culișniuc David-Ioan
Grupa GT-24
 CUPRINS
1. CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Poziţia geografică a zonei studiate
CUPRINS
2. CONDIŢII NATURALE
1. CONSIDERAŢII GENERALE
2.1.1.1.
Alcătuirea şi structura
Poziţia geografică a zonei geologică 
studiate
 ESTIMAREA 2.2.2.Relieful
CONDIŢII NATURALE
POTENŢIALULUI 2.3.2.1. Alcătuirea şi structura geologică 
Clima 
2.2. Relieful
TURISTIC AL   2.4.2.3.
Hidrografia
Clima 
  RELIEFULUI 2.5.2.4.
Vegetaţia şi fauna
Hidrologia 
MUNȚILOR  2.6.2.5.
Rezervaţii
Vegetaţia şinaturale
modul de utilizare al terenurilor
BAIULUI 2.6. Rezervaţii naturale
3. POTENŢIALUL şi monumente
TURISTIC ale naturii
NATURAL 
3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL 
3.1.3.1.
Estimarea potenţialului turistic brut (Pb)
Estimarea potenţialului turistic brut (Pb)
3.2.3.2.
Estimarea potenţialului
Estimarea potenţialului turistic
turistic pozițional
pozițional (Pp) (Pp)
3.3.3.3.
Estimarea potențialului
Estimarea potențialului de atractivitate
de atractivitate absolută
absolută (Pa) (Pa)
4. CONCLUZII
4. CONCLUZIE
5. BIBLIOGRAFIE
5. BIBLIOGRAFIE
 1. Considerații generale

1.1POZIȚIA GEORAFICĂ
A ZONEI STUDIATE
Munţii Baiului fac parte din lanţul
Munţilor Carpaţi care traversează
România de la nord la sud-vest,
mai precis sunt aşezaţi în partea
sud-vestică a sub-grupei
Carpaţilor de Curbură, ocupând o
suprafaţă de aproximativ 300
kmp.
Fig. 1. Poziţia geografică a Munţilor Baiului în spațiul Aceştia se extind în mare parte
Carpaţilor României între văile râurilor Prahova,
Doftana şi Azuga.
 2. CONDIȚII NATURALE
2.1 Alcătuirea geologică

Munții Baiului se caracterizează prin uniformitate structurală și petrografică.

Ei se desfăşoară pe un vast anticlinoriu, denumit de geologi „anticlinoriul
Baiului”, care este de vârstă cretacică. În compunerea lor se includ strate de
marno-calcare, gresii calcaroase cu diaclaze umplute cu calcit, marne, argile,
etc. Local apar şi şisturi cristaline, acestea sunt prinse în cute orientate NE-SV.
Pe alocuri apar şi câteva forme carstice (doline, văi de doline, lapiezuri)
întâlnite în culmile Sorica, Zamora şi la vest de vf. Pătru.
Monotonia structurală și petrografică imprimă o relativă uniformitate în
aspectul reliefului și face ca abrupturile, vârfurile ascuțite și crestele familiare
munților din vecinătate să lipsească.
 2.2 Relieful
Munţii Baiului sunt şi ei un rezultat al eroziunii din cuaternar,
care i-a dus la înfăţişarea actuală, la fel ca aproape tot relieful Fig. 2. Mții Baiul, vedere din sud,
prahovean. Google Earth..
Se desfăşoară în general nord-sud, ei fiind alcătuiţi dintr-o
culme principală înaltă care are o lungime de 24 km, cu o mică
întrerupere la jumătate, din care se desprin culmile orientate
catre vest şi est.
Au înăltimi medii de 1100m. Vârfurile principale depăşind
1800m (Neamţul-1923m, Stevia-1907m, Rusu-1903m, Paltinu-
1899m, Unghia Mare-1847).
În culmea munţilor Baiul se disting trei mari sub-culmi: Munţii
Neamţului orientati nord-sud, culmea Pătru-Orjogoaia orientată
est-vest şi Munţii Baiul Mare orientaţi din nou nord-sud.
 2.3 Clima

Altitudinea şi poziţia geografică determină condiţii climatice similare cu cele întâlnite la majoritatea
munţilor din Carpaţii de Curbură. Pe aici circulă masele de aer din vest şi nord-vest care depăşesc
culmile muntilor Persani, trec peste depresiunea Braşov şi pătrund îndeosebi prin culuarul
dintremunţii Bucegi şi Postăvaru abătându-se pe valea Prahovei şi pe culmile munţilor Baiul.În partea
de sud ajung masele de aer din Cimâmpia Română pe văile râurilor Doftana şi Prahova care trec uneori
dincolo de munţii Cumpătu.
Vânturile care influenţează clima de aici bat diferit vara şi la începutul toamei faţă de sfârşitul toamnei
şi iarna. În prima perioadă vânturile bat dinspre depresiunea Braşov spre munţii Baiului, astfel ceaţa de
aici pătrunde în munţi, pe când în a doua perioadă vânturile bat dinspre Câmpia Română spre munţi
înblânzind puţin temperaturile.Cele două mase de aer majore care pătrund aici determină diferenţa
între nordul şi sudul Baiului, pe timp de vară în nord poate ploua pe când în partea sudică poate fi încă
soare.
În munţii Baiului se înregistrează acelaşi ciclu al anotimpurilor, dar datorită înăltimii durata lor este
modificată astfel: vara şi iarna durează câte pateu luni în loc de trei iar primăvara şi toamna câte două.
În tot timpul anului la peste 1400m avem patru luni de temp. negative iar pe creste se ajung chiar la
cinci. Aici fiind posibile până la 180 de zile cu temperaturi negative şi până la 1/6 din an de temperaturi
 2.4 Hidrografia
Munţii Baiului au o mulţine de izvoare ce fac ca aceştia să fie străbătuţi de o reţea densă de râuri care sunt colectate
de cele două mari văi Prahova şi Doftana. Aceste râuleţe aparţin într-o mai mare parte Prahovei care are un bazin
hidrografic de 880 kmp până la confluenţa cu Doftana.
În partea de nord-est râuleţele sunt colectate de Doftana Ardeleană care se varsă la rândul ei în Tărlung, iar în nord
curge tot spre braşov şi pârâiaşul Chisag. Prahova izvorăşte din masivul Clăbucetele Predealului de sub munţii
Susai şi Clăbucet numindu-se Puriştoaca, ea îşi adună apele în oraşul Predeal unde primeşte ape din Bucegi, pârâul
Rasnova, şi din Baiu, pârâurile Teascu şi Olăreasa.
După ce puriştoaca se uneşte cu cele trei râuri amintite mai sus îsi schimbă numele in Prahova, care străbate pe o
distanţă de 4 kilometri defileul dintre munţii Clăbucetele Taurului şi Baiul, după care la vest de Azuga primeşte ca
afuent râul omonim, apoi străbate depresiunea formată de ea prin eroziune intre munţii Bucegi şi Baiul, mai în aval
odată cu apropierea uşoară de munţii Gârbova datorită aluviunilor aduse de afluenţii ei din munţii Bucegi este
împinsă spre Comarnic, apoi trece prin defileul de la Posada lung de 9 km care separă munţii Gârbova de munceii
Gurguiatu.
Afluenţii Prahovei izvorăsc de la inălţimi de 1450-1600m şi străbat o mică parte ca râuri mărunte şi firave după care
se unesc mărindu-şi debitul şi totodată aportul de materiale aluviale, acestea distrug adesea amenajările rutiere şi
aşezările omeneşti. Cel mai importat afluent al râului Prahova este râul Azuga care are un debit mai mare decât
acesta, datorită acestui fapt se poate spune că Prahova se varsă în Azuga şi nu invers.
 2.5 Vegetația și fauna
Vegetația

Poziţia geografică a munţilor Baiului în Carpaţii de Curbură precum şi desfăşurarea lor de la 800 la 1923m imprimă o
mare diveristate în învelişul vegetal. Acesta este împărtit în două mari grupe la fel ca şi clima:
a) La peste 1400m se găsesc tufărişuri, această limită se găsea natural la peste 1600-1650m dar a fost coborâtă prin
despăduriri datorită nevoii de suprafeţe pentru păşunat. La baza acestui etaj se găsesc pâlcuri de molizi, Ienupăr Pitic, afin,
merişor , etc. În câteva locuri pe culmea Zamora se găsesc pâlcuri de smirdar.
Mai sus de acest etaj se găsesc în mare răspândire pajiştile cu păiuş roşu cărora li se asociează ţăpoşica, iarba vântului,
pieptănăriţa şi mai multe specii de licheni si muşchi. În apropierea stânelor abundenţa liberă a acestor ierburi dispare fiind
înlocuite de hiruşor, grăsătoare. Pe versanţi în apropierea văilor mai apar păiuşca, rogozul și mălaiul cucului.
b) Sub 1400m este “aşezat” etajul forestier format în partea superioară din păduri de molid care mergând spre baza
etajului se îmbină mai întâi cu esenţe de conifer iar sub 1000 de metri acestea sunt înlocuite de păduri de fag.
În etajul superior al acestei grupe forestiere se întâlneşte predominant molid care se îmbină cu zada, bradul. Spre albiile
râurilor se întâlneşte şi arboretul unde sunt frecvente exemplare de alun, anin, soc, măceş, gherhin, etc.
La parterul grupei vegetaţia este redusă întâlninduse îndeosebi muşchi şi licheni datorită umezelii, dar şi exemplare de
ghiocei, viorele, degetar roşu, brânduşe acestea acolo unde pătrunde soarele, pe Valea Rea apar şi exemplare de narcise.
Fagul este present în predominanţă în sud şi pe valea Doftanei, acesta apare ca pădure pură dar şi în amestec cu: frasin,
arţar, ş.a.m.d.
Fauna

Fauna este şi ea diversificată de la baza muntelui (800m)

până în vârfuri (1700-1923m), aceasta este la rândul ei
împărţită în două etaje:

a) La peste 1400m întâlnim diferite insecte (fluturi, albine,

bondari, etc), nelipsitele şopârle mici. În apropierea
pădurilor sunt prezente cinteza, pietrarul, şulemendriţa,
melci, şoareci. Iar în apropierea stânelor se abat şi lupii,
urşii, uneori chiar și cerbii

b) Sub 1400 metri în grupa forestieră viaţa animală este

mult mai bogată întâlnindu-se de la vieţuitoare ca:
broaşte, salamander, şopârle, şerpi, nevertebrate, ploşniţe
de pădure, melci, veveriţa, şoareci, liliesci, arici, cărtiţe,
păsări, până la mamifere ca: ursul, lupul, cerbul,
mistreţul, caprioara, vulpea.
 2.6 Rezervații
naturale
În munţii Baiul există două rezervaţii naturale.

Prima se află în bazinul superior al Văii Rele, pe versantul sudic al

Muntelui Cumpătu, unde ,,trăieşte” narcisa, iar cea de-a doua în cartierul
Cumpătu al oraşului Sinaia, pe o suprafaţă de 1,4ha unde se poate
observa alături de arinul alb (Alnus incana), care reprezintă elemental
principal se găsesc şi exemplare de fag, carpen, brad, molid, răchită roşie,
păr padureţ, alun, măceş, etc.
 3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL 
3.1. Estimarea potenţialului turistic brut (Pb)
• F1.
Deoarece în Munții Baiului se găsesc forme de relief variate, pentru indicele, ușor diferite față de
restul locațiilor din împrejurimi, i se acordă nota 5.
• F2.
În Muntii Baiului, trei categorii de relief se constituie într-un important potenţial turistic şi
anume: (A) CRISTALIN (B) GLACIAR (C) FLUVIAL. Așadar, pentru indicele F2 s-a acordat
nota 3.
• F3.
Ţinând cont de densitatea elementelor de relief cu atractivitate turistică, de rutele
speciale şi de peisajele pitorești din zonă, Munții Baiului sunt bine valorifica ți. Astfel,
indicele F3 a primit valoarea 5.
Pb = F1=F2=F3
 3.2. Estimarea potenţialului turistic pozițional (Pp)

Pp = F4
Pentru indicele F4, Munții Baiului au primit valoarea maximă (6) din următoarele considerente:
 Căi de comunicație
 Pe Valea Prahovei se ajunge atât pe calea ferată, cât și pe șosea, în stațiunile Sinaia, Poiana
Țapului, Bușteni, Azuga, Predeal.
 Numeroase autobuze locale ce permit deplasarea în orice punct din zonă
 Dispune de numeroase drumuri bune pentru drumeții ce se intersectează
3.3. Estimarea potențialului de atractivitate absolută (Pa)
Pa = Pb + Pp
Pa = 13 + 6
Pa = 19
 CONCLUZIE

Valoarea (19) obţinută pentru potenţialul de atractivitate turistică a reliefului

din Munții Baiului arată ca zona este favorabila practicării turismului, plasând-
o printre cele mai importante regiuni din România.
 BIBLIOGRAFIE

- Mihai Ielenicz - Munții Baiului (Colectia Muntii Nostri)

 Trif Septimius (2013) – Munții Baiului:modelarea actuală a

reliefului
 www.carpati.org › ghid_montan › muntii › baiului-3 › prezentare

 bloguldecalatorii.ro › 2011/07 › creasta-baiului-azuga-sinaia