UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Studenta:Marinescu Miruna
Grupa 316
Cuprins
• INTRODUCERE
• Ansamblul fizico-geografic al Bazinului Teleajen
• Starea calității apelor
• Surse de poluare
• Indicii de calitate a apei
• Concluzii
• Metode de combatere/îmbunătățire
 Bibliografie
 Prezentare generala a
bazinului hidrografic
Bazinul hidrografic al râului Teleajen este situat
în partea de Sud-Est a României,extins pe
trei unităţi majore de relief :

Carpaţii externi de Curbură

Subcarpaţii de Curbură
Câmpia Română

pe direcţia Nord-Sud. Cea mai mare parte din

suprafaţa bazinului se extindeîn zona
muntoasă şi deluroasă. Este secţionat în
partea Sudică de paralela de 44°48’, iar
în partea de Nord de
paralela de 45°32’latitudine Nordică. În
longitudine sunt cuprinse între meridianele
de 25°47’şi 26°13’longitudine Estică.
Lungimea cursului de apa este de 113 km, iar
debitul mediu este de 10,3 m*3/s.
Fig 1: Localizarea bazinului hidrografic
Teleajen in cadrul Romaniei
 Bazinul este limitat la partea nordică de marile
înălţimi ale munţilor Ciucaş (1954,5m), la Vest de
creasta înaltă a munţilor Grohotişu (1766 m), iar în
partea Estică este dominatde munţii Tătaru (1477
m). Din punct de vedere hidrografic însă, limitele
acestor masivemontane formează spre Vest
cumpăna de ape cu bazinul Doftana (afluent pe
stânga alPrahovei), în Nord-Vest cu bazinul
Târlungului, în Nord-Est cu bazinul Bâsca
Chiojdului şi în Est şi Sud-Est cu bazinul
Cricovului Sărat.
Acest bazin face parte din bazinul de rang
superior Prahova,învecinându-se cu bazinul
Buzăului la Nord, cu bazinele Tărlung şi Doftana
la Vest, cu bazinul Prahova la Vest şi Sud,cu
bazinul Viişoara la Sud-Vest, cu bazinele Vitman,
Cricovul Sărat, Bâsca Chiojdului, Siriul Mic la Est.

Fig 2:Limitele bazinului hidrografic

Teleajen
Ansamblul fizico-geografic al Bazinului Teleajen

În bazinul superior al Teleajenului se

pot deosebi trei grupe de munţi: Subcarpaţii Teleajenului cuprind sectorul
Ciucaş-Zăganu în partea Nordică, mijlociu al bazinului.
Tătaru în Est şi grupa munţilor Datorită accentuatei fragmentări a
Grohotişu în Vest. reliefului subcarpatic pe cursul mijlociu
În acest spaţiu interfluviile principale cumpăna de ape principală secaracterizează
au în general înălţimi mari şi o pe numeroase tronsoane prin forme
neregulate, în general sinuoase.
orientare Nord-Sud,iar cele secundare Subcarpaţii interni ai Teleajenului prezintă,
au o direcţie Nord-Vest-Sud-Est. în general, culmi înalte (600-1000 m)
Aici s au format cateva depresiuni si clăditepedepozite pliocene şi miocene orient
bazinete intramontane precum ate nod-vest – sud-est. .
Depresiunea Cheia ,avand o suprafata Subcarpaţii externi ai Teleajenului
de 3 km patrati. se plasează la sud de culuarul Mislea-
Podeni sau Depresiunea Măgurele.

Zona de câmpie ocupă treapta

cea mai joasă de relief (80-200
m) din bazinul Teleajenului.
Este cunoscută sub numele de
Câmpia Gherghiţei (80-100 m),
iar c
âmpia maiînaltă, situată spre
nordul acesteia este numită
Câmpia Ploieştilor (100-300
m).
Starea calitatii apelor
 Evaluarea calităţii apelor râurilor din bazinul hidrografic
Teleajan s-a efectuat pe baza analizelor de fitobentos,
fitoplancton si macrozoobentos, elemente biologice considerate
determinante in stabilirea stării ecologice, cat si a elementelor
fizico-chimice suport precum: condiţii termice (temperatura
apei) ,condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) ,starea
acidifierii(pH) ,condiţiile nutrienţilor(N-NH4, N-NO2, N-NO3,
P-PO4, P total ) ,condiţii salinitate.
Raul Teleajen confluenta râul Telega – confluenta râul Dâmbu: 31 km, se
incadreaza in clasa a III a de calitate a apei, cu o stare ecologica moderata .
Raul Teleajen, sectiunea confluenta raul Dambu: varsare 21 km, se
incadreaza in clasa a IV a de calitate a apei, cu o stare ecologica slaba.
Surse de poluare
 1.Rafinaria de la Brazi
In judetul PH, una din principalele surse de poluare a acestui bazin hidrografic sunt
hidrocarburile ce se extrag si sunt prelucrate in marile rafinarii din zona, printre care
amintesc Rafinaria Brazi si Rafinaria Petrotel numita si Teleajen chiar daca de obicei este
o poluare accidentala.

Fig 3:Rafinaria de la Brazi

Sursa:
https://www.google.com/imghp?hl
=EN
 Alte surse de poluare ale raului Teleajen sunt:

Apele reziduale
provenite din Ape reziduale
industrie- in provenite din
special minerale
grele-Pb, Hg;
locuinte;

Apele provenite
din agricultura-
acum nemaifiind
un pericol mare
deoarece irigatiile
sunt rare;
Impactul extractiei asupra raului
Teleajen
Extractia de titei si gaze naturale din judetul PH se desfasoara in doua structuri
petroliere:
1. Baicoi;
2. Boldesti Scaieni;
Ca asezare geografica, perimetrul de extractie a petrolului se afla de o parte si alta a
raurilor Prahova si Teleajen.
Deoarece apa acestor rauri este folosita pentru alimentarea cu apa potabila, alimentarea
cu apa industriala, acestor rauri (si nu numai) le este urmarita evolutia calitatii apei.
In urma unei prelevari geochimice din apa acestor rauri s a constatat ca s-au gasit
valori peste limita admisa a urmatorilor poluanti:
 Hidrocarburi;
 Materii in suspensie;
 Amoniu;
 Azotati;
 Plumb;
 Clorururi;
 Numai in anul 2007 sucursala Petromului - Petro-Brazi, a evacuat in raul
Prahova un volum de 6,118 mil mc de ape uzate, insuficient epurate de
statia de epurare proprie.
 De asemenea in urma prelevarii probelor si analirazii, s-a constatat ca
apele au sectoare cu calitati ale apei diferite. In zoneleunde se fac deversari
in rau, cantitatea de plouant este mult mai mare, pierzandu-si din cantitatea
mare de pluant in aval. La fel de poulate sunt si zonele unde sunt scapari
accidentale ale hidrocarburilor in aceste rauri.
 Poluantii ce ajung in rau nu sunt proveniti doar din deversari sau accidente
directe (ce ajung direct in cursul raului), ci sunt si poluanti ce au infestat
initial solul si care odata ce au ajuns acolo, sunt prinsi in circulatia apelor
si purtati pana in malurile raurilor.
Indicii de calitate ai apei

Tabel 1:Indicii de calitate ai apei pe raul Teleajen

Sursa:http://greenly.ro/apa/ce-cunoastem-despre-calitatea-apei-raului-teleajen
Concluzii
 Pentru o mai putina cantitate de hidrocarburi in raul
Teleajen marile firme ce se ocupa cu extractia titeiului si
prelucrarea acestuia trebuie sa tina cont si de urmarile
deversarilor acestora, sau de actionarea rapida in cazul unui
accident si decontaminarea zonei;
 Instalatiile de prelucrare si transport a hidrocarburilor
reinoite ar diminua mult sau de ce nu, ar reduce total
cantitatea de hidrocarburi ce ajung in rauri;
 Se pare ca in viitorul apropiat raurile Prahova-Teleajen nu
vor avea apa fara hidrocarburi iar de ceilalti contaminati nici
vorba sa nu i mai contina.
Metode de
combatere/imbunatatire
 Marile rafinarii din apropierea raului Teleajen au
incercat in anul 2006 oreconstructie ecologica a sondelor
ce le au in propietate, pe o suprafata de 3600 mp care se
pare ca functioneaza.
 Lucrarile de modernizare au constat in:
Modernizarea instalatiei de tratatie a gazelor
reziduale ;
Lucrare deaparare- mal raul Teleajen;
Bibliografie
 http://www.scritub.com/geografie/geologie/ACTIVITATEA-DE-
EXTRACTIE-IMPAC23669.php
 http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-
29_raport_2009.pdf
 http://www.anpm.ro/
 http://www.rowater.ro
 https://www.google.com/search?q=raul+teleajen&rlz=1C1GCEA_enRO767
RO767&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwirmsqupMjhAhX
OxoUKHewfD5UQ_AUIDigB&biw=1311&bih=587#imgrc=7JgLROPqozi
mDM
 http://greenly.ro/apa/ce-cunoastem-despre-calitatea-apei-raului-prahova