1.

Condiii geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic, zona parcului industrial aparine Podiului
Medgidiei, subdiviziune a Podiului Dobrogei de Sud. Altitudinile zonei variaz ntre 80m i
113m.
Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite)
si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a
factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse
(200-300m).
Subdiviziunile principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord si
Podisul Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova-Capu Midia.
Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt (cu altitudine maxima de 401m), cu un relief
mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare.
Podisul Dobrogei de Sud este mai jos (sub 200m), este larg ondulat dupa cutele
calcarelor sarmatiene si inclina de la mare spre Dunare. Vaile au un pronuntat caracter
endoreic. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 204m, poarta denumirea generica
de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria). Subdiviziunile Podisului Dobrogei de Sud sunt:
zona litorala inalta, Podisul Medgidia (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul
Oltinei.

2. Condiii climatologice
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari
(10 -11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23oC), precipitatii reduse (in jurul valorii de
400mm/an), zile tropicale si secete frecvente. Bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara.
o

Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie
puternica.
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1o -2oC, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva.
Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata; 23o-24oC in jumatatea
"dunareana" a Dobrogei si 21o-22oC in jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod
similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana.
O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este
cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul
podisului.
Adncimea de inghe, conform STAS 6054-77, este de 0,8-0,9m.
3. Reteaua hidrografica
Reeaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului,
Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri si Marea Neagra.
Raurile semipermanente din sudul Dobrogei, se varsa in Dunare prin intermediul
limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta, varsarea in Dunare la
Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea
si construirea traseului Canalul Dunare-Marea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga
Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand cate un
sistem de ecluze.
Principalele lacuri ale Podiului Dobrogei de Sud sunt limanele fluviale (Bugeac,
Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta
din sudul Dobrogei.
Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ, iar in partea de
nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura detritica.

4. Date seismologice
Conform hrii de macrozonare seismic, anex la SR 11100/1-93, regiunea se
ncadreaz n macrozona de intensitate 71, cu perioad de revenire de 50 de ani .
Conform hrilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de vrf a acceleraiei
terenului pentru proiectare, pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR=100
ani, este : ag= 0,16g, iar perioada de control (col) a spectrului de rspuns Tc=0,7sec.
5. Condiii geologice
Dobrogea de sud constituie un sector mai ridicat al Platformei Moesice, cu un
fundament cutat alctuit din isturi cristaline i isturi verzi. Cuvertura sedimentar este
format din depozite paleozoice, mezozoice, teriare i cuaternare. Aceste depozite sunt slab
cutate sau necutate, caracterizate prin grosimi mici i cu lacune de sedimentare numeroase ,
datorit frecventelor micri pe vertical.
Fundamentul Dobrogei de sud nu apare la zi, fiind interceptat numai n forajele adnci
executate la Palazu Mare, Cocou, Topraisar i Medgidia.
Deasemenea , depozitele paleozoice (siluriene) i cele mezozoice inferiore (triasice) nu
apar la zi, fiind interceptate numai n foraje.
Depozitele jurasice afloreaz n Dobrogea de sud numai n vecintatea liniei CapidavaOvidiu.
Depozitele cretacice sunt foarte rspndite n Dobrogea sudic, fiind reprezentat prin
toate etajele sale. n Cretacicul inferior predomin faciesurile calcaroase zoogene i cele
recifale. Odat cu nceputul Apianului apar faciesuri continental-lacustre reprezentete prin
2

nisipuri, pietriuri, cuarite sedimentare i argile caolinitice. ncepnd cu Senonianul superior

reapar faciesurile calcaroase , reprezentate prin depozite relativ groase de cret.
n zona Medgidia- Poarta Alb- Valea Dacilor- Basarabi depozitele cretacice apar
la zi n lungul vii Carasu i pe afluenii acesteia, de sub ptura de depozite loessoide
cuaternare. Acestea sunt reprezentate prin etajele Barremian, Apian, Albian, Cenomanian,
Turonian i Senonian.
Barremianul este reprezentat prin calcare zoogene, calcare pseudo oolitice, calcare
recifale, marnocalcare i argile marnoase.
Apianul n facies continental-lacustru este reprezentat prin argile caolinoase
multicolore, argile nisipoase, nisipuri, pietriuri, conglomerate i cuarite sedimentare.
Albianul este constituit n cea mai mare parte din nisipuri i gresii glauconitice, cu un
orizont de microconglomerate n baz. Uneori n masa nisipurilor glauconitice se ntlnesc
nivele subiri de pietriuri silicioase cu mici concreiuni de fosfai (Medgidia, Mircea Vod).
Cenomanianul afloreaz pe valea Carasu, ntre localitile Medgidia i Saligny i pe
principalii aflueni ai vii. Este reprezentat printr-un microconglomerat, peste care se dispun
gresii calcaroase glauconitice slab fosfatizate.
Turonianul apare n versantul sudic al vii Carasu, ntre Medgidia i Castelu. Este
constituit din microconglomerate silicioase cu ciment calcaros. n ciment se gsesc nglobate
granule rulate de cuar, fragmente rulate de cuarite metamorfice, concreiuni de fosfai,
gluconit i mice. Microconglomeratele trec uneori pe orizontal ct i pe vertical n nisipuri i
pietriuri.
Senonianul este prezent prin subetajele Campanian i Maastrichtian.
Campanianul este reprezentat prin cret alb cu concreiuni de silex i marne cretoase.
Maastrichtianul este reprezentat prin cret, marne cretoase, calcare n parte silicifiate i
intercalaii de bentonite.
Depozitele teriare din zona Medgidia- Poarta Alb- Valea Dacilor- Basarabi sunt
reprezentate prin etajele Tortonian i Sarmaian ( subetajele Bessarabian i Kersonian).
Tortonianul afloreaz n versantul sudic al vii Carasu ntre Medgidia i Basarabi.
Este reprezentat printr-un orizont bazal alctuit din argile verzui sau glbui lipsite de
stratificaie, peste care se dispune un orizont de calcare lumaelice, marnocalcare, gresii
calcaroase i microconglomerate.
Bessarabianul este constituit n cea mai mare parte a regiunii din dou orizonturi
distincte : un orizont de argil verzuie sau cafenie, acoperit de un orizont de calcare
lumaelice. De menionat c n unele zone (Basarabi, Siminoc) n orizontul calcarelor
lumaelice apar puternice intercalaii de nisipuri silicioase.
Kersonianul este reprezentat prin calcare, calcare oolitice i intercalaii subiri de
argile i nisipuri.
Depozitele cuaternare din zon aparin Pleistocenului mediu-superior i stau direct
peste depozite sarmaiene, cretacice sau jurasice . Acestea sunt reprezentate printr-o argil
nisipoas rocat, lipsit de structur macroporic, bogat n concreiuni calcaroase, peste care
stau depozite loessoide alctuite din prafuri nisipoase i nisipuri prfoase glbui, macroporice,
cu concreiuni calcaroase individualizate sau n reea. n depozitele loessoide se ntlnesc 2-7
nivele de soluri fosile. Grosimea depozitelor loessoide din cadrul regiunii ajunge uneori la
40m.