UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

VETERINAR BUCURETI
Facultatea de Management, Inginerie Economica si Dezvoltare Rurala

Referat

Smbta de Jos si Smbta de Sus

Coordonatori:

Student:

Conf.univ.dr. Creu Romeo

Asist. Stefan Petrica

Tudoran Ovidiu

Grupa 8312
An III
Bucuresti 2014

Cuprins
CAPITOLUL 1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE
DIN LOCALITATATILE SAMBATA DE SUS SI SAMBATA DE JOS
1.1. Prezentarea localitii.3
1.2.Resursele agroturistice naturale ale localitii.............................5
1.3.Resursele agroturistice antropice ale localitii...........................12
CAPITOLUL 2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE
I GRADUL LOR DE CLASIFICARE............................................23
CAPITOLUL 3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR
AGROTURISTICE DIN LOCALITATE.........................................28
CAPITOLUL 4. CONCLUZII I RECOMANDRI.......................29
BIBLIOGRAFIE...............................................................................30

Capitolul 1
Identificarea resurselor agroturistice din localitatile Smbata de Jos si
Smbata de Sus
1.1 Prezentarea localitatilor
Istoric
Din registrul conscripiunii organizate n Ardeal, n anul 1733, la cererea episcopului unit Inoceniu
Micu-Klein, aflm c n Smbta de Jos a anului 1733 au fost recenzate 80 de familii, adic vreo
400 de persoane. Din registrul aceleiai conscripiuni mai aflm i numele preoilor din satul
Smbta de Jos din perioada conscripiunii: Alexandru, Iuon i Iuon 2, toi greco-catolici (unii). n
Smbta de Jos era o biseric greco-catolic. Denumirea localitii era redat n limba maghiar:
Als-Szombatfalva. Rezultatele recensmntului urmau s fie remise unei comisii formate din
neromni, n majoritate maghiari.
Satul Smbta de Sus apare menionat documentar la 20 ianuarie 1437. La 3 aprilie 2003, satul
Smbta de Sus a devenit reedina noii comune Smbta de Sus, care s-a separat de comuna Voila.

Asezare geografica
Smbta de Jos este situat pe Drumul Naional 1 DN1, ntre localitile Voila i Olte, n imediata
apropiere de Olt. De-a lungul satului, trece drumul judeean Smbta de Jos - Smbta de Sus Complexul Turistic Smbta de Sus.

Smbta de Sus este un sat n ara Fgraului, judeul Braov, Transilvania, Romnia, situat n
depresiunea Fgra, la poalele nordice ale Munilor Fgra. Este reedina comunei Smbta de
Sus.

Vecini
Smbata de Jos si Smbata de Sus se invecineaza cu Rul Olt la nord, cu Lisa la sud, cu Voila la est
si cu satul Olte la vest.

Populatie
Smbata de Jos are o populaie de 552 locuitori, iar Smbata de Sus are o populaie de 1.505
locuitori.

Clima

Climatul montan (cu aerosoli naturali, arome de conifere, faneturi) va avea un efect benefic, chiar
terapeutic asupra intregii fiinte, mai ales priind persoanelor anemice, anxioase sau celor care vor sa
se caleasca si sa-si recastige tonusul.
Predomina o clima temperat continentala cu veri racoroase si ierni reci, cu precipitatii
abundente tot timpul anului, o frecventa ridicata a ingheturilor tirzii si timpurii, cu diferentieri in
functie de altitudine; vezi anexele pe comune.
Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind
de 37 C in luna August. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul
mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii
anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vantul la sol are
directii predo-minante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.

1.2 Resurse agroturistice naturale ale localitatii

Relief
Relieful se ncadreaz n ntregime n zona de orogen carpatic format prin cutarea stratelor
sedimentare mezozoice si neozoice, mpreuna cu fundamentul cristalin mai vechi paleozoic si
precambrian.
Peisajul strjuit de vrfuri mai nalte de 2500 m (Munii Fagaras), dar si de coline ce se
pierd n matca afluenilor care izvorasc dinspre creasta si se varsa in Olt, se releva ca un
adevrat amfiteatru care se desfsoar in trei trepte de relief sub monumentalul versant nordic al
Munilor Fagaras. Relieful muntos ocup aproximativ o treime din suprafaa zonei, iar
cel depresionar si deluros aproximativ doua treimi. Contrastul de altitudine de aici l-a facut pe
geograful francez Emmanoil de Martone sa numeasca Muntii Fagaras, Alpi ai Transilvaniei,
amplificind evaluarile ulterioare in ceea ce priveste potentialul turismului montan.

Solul
Este un sol cu fertilitate ridicata in zona din stinga Oltului si mai putin fertile sunt solurile
din dreapta Oltului reprezentate de soluri brune de padure, brune de lunca, freatic umede,
degradat pe alocuri.
Resursele subsolului- rocile sedimentare-nisipuri, pietrisuri si argile posibil exploatabile
pentru obtinerea materialelor de constructii.

Ape
Apele subterane-freatice se definesc, in functie de conditiile geologice, pe doua zone: cea
montana, unde stratul acvifer se afla de regula la adancime, si cea joasa, unde stratul acvifer este
bogat si prezinta calitati corespunzatoare unei utilizari diversificate.
Apele de suprafata sunt reprezentate de raul Olt, afluentii acestuia - vaile care coboara din
Muntii Fagaras, de lacurile glaciare din Muntii Fagarasului si de lacurile artificiale (acumularile

Voila si Vistea). Acestea din urma sunt utilizate pentru producerea de energie.
Zona este strabatuta de le est la vest de Olt, pe care sunt amenajate 2 centrale electrice. In
Olt se varsa toate raurile/vaile care izvorasc din Muntii Fagarasului si pe care s-au dezvoltat
zone turistice mai mult sau mai putin vizitate si in care domina in general casele de vacanta si
pensiunile turistice.

Vegetatie
Pajitile alpine se afla in zona superioar a munilor cuprinse intre1600-2500m. In cadrul
pajitilor o suprafa insemnat este ocupat de puni. Punile sunt cel mai mult supuse
procesului de degradare in mod special prin activiti antropice (punatul intensiv i pe tot
parcursul anului) dar i a deficitultui de apa in sol.
Aceste animale agreseaz mediul prin punatul intensiv reducand biodiversitatea din pduri i de pe
stancrii. Meninerea tarlelor mult timp in acelai loc accentueaz degradarea (exces de dejecii),
duce la eutrofizarea solului i a apelor. Se instaleaz buruieni care scot zona din circuitul agricol.

Comuna are in proprietate peste 1.200 de hectare de padure, unde inca te poti intalni cu ursul sau
poti da peste trofeele pierdute ale cerbilor carpatini, in drumul lor spre paraiase. Mestecenii, arinii,
carpenii, fagii, brazii si molizii sunt bogatia comunei.

Monumente ale naturii

Padurile din Sambata adapostesc monumente ale naturii, precum floarea-de-colt, capra neagra si
cocosul de munte.

Floarea-de-colt

Capra neagra

Cocosul de munte

Flora
Din loc in loc, pe versanti, se vad palcuri intregi de jnepeni si ienuperi.

Jnepeni

Ienupar

Vara, cand iedera este inflorita, golul alpin devine rosu.

Fauna
Padurea Sambetei este plina de animale salbatice, printre care ursi, cerbi, caprioare, lupi, vulpi, rasi
si jderi.

Urs

Cerb

Caprioara
Vulpe

Lup

Jder

Ras

1.3 Resurse agroturistice antropice ale localitatii

Monumente istorice
Manastirea Brancoveanu

Aflata pe valea rului Smbta, la poalele Munilor Fagaras, mnstirea este renumita ca loc de
reculegere, mngiere si ntrire sufleteasca pentru credincioii si vizitatorii ce se roag ori poposesc
in acest sfant locas.
Istoria mnstirii ncepe din secolul al XVII-lea, cnd satul si moia din Smbta de Sus intra n
stpnirea lui Preda Brncoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor. In anul 1694, acest boier
construiete o bisericua din lemn pe valea rului. Pe locul acesteia, n jurul anului 1696, Constantin
Brncoveanu , domn al Tarii Romneti ntre anii 1688-1714, a zidit n piatra o bisericua si o
mnstire. In ncercarea de a ntri ortodoxia romna din Transilvania si de a da mrturie n timp
despre unitatea de neam si credina a romnilor de pe ambele versante ale Carpatilor, domnitorul
Constantin Brncoveanu ntemeiaz aici o mnstire ortodoxa, aduce clugri si dascli din Tara
Romneasca, nfiineaz o scoal de gramatici, un atelier de pictura si o tiparnia. Imediat dup
martiriul ctitorului (trdat si decapitat la Constantinopole n 1714, cu toi cei patru fii ai sai), a
nceput si cel al bisericii. Un timp s-a mai inut cont de rugminile doamnei Marica, soia
domnitorului, si de existenta motenitorilor acestuia. Bastion al aprrii ortodoxiei n Tara
Fgraului, mnstirea va fi drmat n anul 1789, din ordinul generalului Preiss. Chiliile au fost
distruse complet, iar biserica a fost adusa n stare de ruina. In decursul celor 140 de ani de prsire
n btaia vanturilor, a ploilor si a zpezii, de la data distrugerii se cunosc mai multe ncercri de
restaurare a mnstirii. Merita amintite eforturile Mitropolitului Andrei Saguna, ale Episcopului
Ilarie Puscariu sau ale clugritei Mria Boros.Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mnstirii
Brncoveanu i revine Mitropolitului Dr. Nicolae Blan, care a nceput restaurarea bisericii n anul
1926.
Sfinirea a fost fcuta n anul 1946, dup rzboi, n interiorul bisericii s-a pstrat pictura veche.
Arhitectura bisericii se ncadreaz n stilul brncovenesc, aprut la sfritul secolului al XVII-lea si
nceputul secolului al XVIII-lea n Tara Romneasca. La exterior, decoraia n piatra a ncadrrilor
de la usi si de la ferestre dau o deosebita frumusee acestui monument. Brul de crmida aezat n
zimi, acoperiul de indrila si proporiile perfecte ne nfieaz un monument vrednic de epoca
domnitorului Constantin Brncoveanu. Pictura din pridvorul bisericii e n ntregime noua, iar
deasupra uii se poate vedea pisania spata n piatra. Mai jos de biserica, la cca. 50 metri,
Mitropolitul Nicolae Blan a reconstruit si vechea clopotnia a mnstirii care a adpostit, pana n
1997, cele cinci clopote foarte bine armonizate. n anii 1976-1977 s-a aezat o noua poarta sculptata
n lemn de stejar si s-a ncheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brncovenesc, decorat n interior
cu picturi neobizantine. Fntna Izvorul Tmduirii", atestata documentar din secolul al XVI-lea,
cea mai veche piesa din incinta mnstirii, a fost si ea restaurata.
Al treilea ctitor al Mnstirii Brncoveanu de la Smbta de Sus este Antonie Plmdeala, ales n
anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei,Crisanei si Maramureului. Sub
ndrumarea sa a fost rezidit din temelie incinta mnstirii, lucrare nceput n anul 1985; s-au fcut
reparaii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica brncoveneasca. n jurul acesteia s-a
ridicat din temelii incinta n stil brncovenesc, n forma de patrulater, potrivit tradiiei ortodoxe.
Corpul de cldiri aezat pe latura de nord cuprinde, la parter, o trapeza ncptoare, buctarii si
chilii, la etaj, casa brncoveneasca, o mare biblioteca, un arhondaric, iar la mansarda muzeul unde
sunt expuse icoane vechi pe sticla si lemn si obiecte de patrimoniu. Pornit de la colecia personala a
.P.S. Dr. Antonie Plmdeala, muzeul deine astzi una dintre cele mai bogate colecii de picturi
vechi pe sticla, aparinnd secolelor XVIII-XIX, n mare majoritate executate n maniera popular
naiva, n care predomina stilul brncovenesc.

Dup 208 ani de la drmarea ei, Mnstirea Brncoveanu a renviat n ziua de 15 august 1993, la
srbtoarea Adormirea Maicii Domnului", cnd s-a sfinit biserica noua ce poarta hramul Sfinilor
Martiri Brncoveni, ca si ntreaga mnstire. n prezent obtea mnstirii este de 35 de vieuitori
fiind condusa de printele stare Arhim. Ilarion Urs.
Un mare renume a adus mnstirii atelierul de pictura pe sticla. Nu trebuie sa uitam ca scoal de
zugravi, ntemeiata de Brncoveanu la Smbta, a mpmntenit aici stilul brncovenesc, mai nti
n picturi murale la bisericile din aceasta parte a tarii, iar apoi n pictura pe sticla, al crei leagn de
formare a fost Tara Fgraului. Astzi, atelierul de pictura pe sticla n care se lucreaz ntr-o
maniera noua picturi tradiionale pe sticla si creaii noi, este cea mai importanta scoal de pictura din
tara, scoal condusa de Printele Arhidiacon Calinic Morar.

Castelul Brukenthal
Se afl la circa 15 km de oraul Fgra, n localitatea Smbta de Jos, judeul Braov, la 300 m de
intersecia dintre DN1 i drumul care duce spre Smbta de Sus i Mnstirea Brncoveanu. Pe
terenul aferent castelului se afl una dintre cele mai renumite hergelii de cai de la noi din ar,
singura unde se crete rasa de cai lipiani, considerat cea mai veche ras modern de cai din
Europa.
Castelul a fost construit ntre anii 1750-1760 de contele Jozef von Brukenthal, vrul lui Samuil von
Brukenthal (guvernatorul Transilvaniei) pe un teren pe care i-l atribuise n arend mprteasa Maria
Thereza pe 99 ani. Castelul a fost construit n onoarea mprtesei iar legendele locale spun c ntre
mprteas i conte ar fi existat o relaie pasional i c aceasta ar fi petrecut multe veri, incognito,
la castel. Istoricii, ns, nu confirm acest lucru. Castelul este o construie solid, n stil baroc, cu
ziduri de peste 1 m grosime, cu 35 de camere care au fost decorate cu picturi, cu parchet din lemn de
stejar i n care au fost montate sobe de ceramic aduse de la Viena.
Odat cu dispariia ultimului motenitor, la sfrtul secolului XIX, castelul a nceput treptat s se
degradeze. La nceputul secolului XX, a avut de suferit n urma unui incendiu, acoperiul arznd n
ntregime. n anul 1932, au fost executate lucrri de renovare, ns cei care au fcut acest lucru,
probabil c nu cunoteau valoarea artistic a picturilor de pe perei i multe dintre ele au fost
acoperite cu var. Este i cazul unei mari fresce din sala mare care nfia scene de vntoare cu
peisaje muntoase din zona Fgraului, atribuit artistului Anton Steinwald din Sibiu.

Palatul Brancovenesc
Palatul se afl la cca 20 km de oraul Fgras, n localitatea Smbta de Sus, judeul Braov. La
jumtatea secolului al XVII-lea vornicul Preda Brncoveanu primete de la principele maghiar,
Francisc Rakoczi, o moie n Smbta de Sus, drept garanie pentru o sum de bani pe care i-o
mprumutase. Cel mai probabil, principele nu i-a mai napoiat banii, drept urmare, moia a intrat n
posesia boierului muntean care a construit aici un conac i la circa 10 km n amonte pe valea
prului Smbta, o biseric din lemn.
Noul principe al Ardealului, Mihail Apaffy, confisc moia, ns nepotul lui Preda Brncoveanu,
domnitorul Constantin Brncoveanu, prin abilitatea sa diplomatic, o primete napoi n anul 1701,
cu dreptul de refugiu pentru sine i familia sa, n caz de nevoie. Conacul lui Preda Brncoveanu a
fost transformat n palat domnesc iar n locul bisericii de lemn, Constantin Brncoveanu a construit
din piatr i crmid, o nou biseric ce a devenit mnstire.
Din pcate, din vechiul palat al lui Constantin Brncoveanu nu s-au mai pstrat dect o frumoas
poart monumental din piatr, cteva frnturi de ziduri i dou pivnie. Din acest motiv, nici nu se
cunosc foarte multe date despre el. Se presupune c ar fi fost ultimul dintre palatele construite de
domnitorul muntean i c arhitectura sa ar fi fost foarte asemntoare cu cea a celorlalte palate
brncoveneti Mogooaia i Potlogi, cel mai probabil, n construcia sa fiind implicate aceleai
echipe de meteri.
Dup moartea lui Constantin Brncoveanu, palatul i pierde atractivitatea pentru motenitorii si,
domeniul fiind amanetat unui negustor din Sibiu. Abia la nceputul secolului XIX, n anul 1801,
banul Grigore Brncoveanu readuce moia la via, construind la cca 200 de metri de vechea

reedin brncoveneasc un castel n stil baroc trziu, caracteristic pentru Transilvania, la

construcia cruia utilizeaz elemente decorative din vechiul palat. n urma morii lui Grigore
Brncovenau, n 1832, proprietatea revine Bisericii Greco-Catolice din Braov. Din testamentul su
rezulta c ansamblul de la Smbta de Sus era compus din palat, cldiri administrative, o fabric de
coniac, dou mori i grdini.

La reforma agrar din 1922, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor a trecut moia din
proprietatea Bisericii Greco-Catolice n proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Palatul a fost renovat n
ntregime iar n 24 iunie 1925, a fost inaugurat aici un centru de recreere pentru artiti i scriitori.
Dup 1948, domeniul a fost naionalizat iar n anii 70, palatul a intrat n proprietatea ntreprinderii
Agricole de Stat, fiind transformat n depozit de fructe, destinaie pe care a avut-o pn n anii 90,
ajungnd ntr-o stare avansat de degradare. Ministerul Culturii a iniiat un proiect de cercetare,
restaurare i consolidare, palatul urmnd s devin cas de odihn pentru oameni de cultur. Din
lips de fonduri proiectul a fost ncredinat primriei locale care n 2006 a concesionat domeniul
pentru 49 de ani companiei Carmolimp ltd. din satul Ucea de Jos, care propunea un proiect de
transformare a palatului ntr-un hotel de patru stele. Renovarea a nceput n anul 2010. Pentru
moment cldirea nu se poate vizita. Din afar pare frumoas i ngrijit lucrat, dar este puin
probabil ca aa arta palatul pe vremea Brncovenilor.

Herghelia Smbta de Jos

Herghelia de la Smbta de Jos este singura herghelie din Romnia unde rasa pur snge de Lipitani renumita att n tara ct si n strintate - este crescut si ngrijit de peste un secol.
Sediul central al hergheliei se afla pe terenul castelului Bruckental, ce a fost ridicat n 1760, n
timpul mprtesei Mria Tereza. Herghelia de la Smbta de Jos s-a nfiinat n 1874. Punile
alpine de la poalele Munilor Fagaras, cu condiiile climaterice favorabile si parametrii de sol
asemntori cu cei din Carst, din zona Lipizza, au fcut sa se aleag aceasta zona. La aceasta se
adaug asemnarea dintre rasa veche transilvnean si rasa Lipitan.
In al doilea deceniu al secolului XX, Romnia pierde rasa de lipitani de la Smbta, n urma mutrii
ntregii herghelii - dotare si efectiv de cai - n Ungaria. Timp de trei ani, caii Lipitani de la Smbta
au reprezentat Ungaria. Nu dup mult timp, la Smbta s-a nfiinat o noua rasa de Lipitani. De
atunci, aceasta rasa de pur snge nu a mai fost n pericol de a se desfiina. n anii 1980, herghelia de
la Smbta avea un efectiv de 600 de capete, rasa curata, fiind cea mai mare herghelie din lume.

In prezent,
la herghelia de la Smbta de Jos se afla aproximativ 300 de cai, din care 70 iepe de prasila si 12
armsari pepinieri. Amintim de asemenea caii de turism ecvestru, caii de sport, caii de monta si
tineret. Obiectivul de la Smbta de Jos se ocupa nu numai de creterea cailor, ci si de activiti
colaterale precum reproducerea si dresajul cailor sau producerea hranei animalelor.
Lipitanii trebuie sa se ncadreze n anumite standarde legate de nlime, culoare si aspect. nlimea
standard a unui armsar la vrsta de 6 ani ar trebui sa fie ntre 152 - 154 cm. La fatare, minzii au o

culoare nchisa - de regula blan sau vnat - ns n perioada cnd au ntre 6-10 ani, ei devin albi.
Lipitanii ajung la maturitate destul de trziu, avnd o medie de viata cuprinsa ntre 28-33 de ani. La
herghelia de la Smbta de Jos exista lipitani negri, vnat rotai, murgi si roibi. In timpul zilei,iepelemama se scot la pasune, iar lipitanii pentru turism ecvestru si dresaj sunt antrenai zilnic.
Hergheliea Smbta de Jos este situata la o altitudine de 400 m, la o distanta de 10 km de masivul
Fagaras. Pentru a ajunge la Herghelia Smbta de Jos, se urmeaz drumul european E 58, la 62 km
de Sibiu inspre Brasov.

Ocupatii si mestesuguri
Locuitorii din Valea Sambetei au dus o lupta permanenta cu pmntul, ocupndu-se de agricultura
din primvara pana toamna trziu. Teritoriul satului este n general mprit n hotare, unde ranii
cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi; o parte din terenul agricol este constituit din
fnete si pasuni.
Inainte de nsamntari, terenul era pregtit prin araturi si aplicarea ngrmintelor naturale.
Semnatul paioaselor se fcea manual, prin mprastiere, fapt ce solicita o ndemnare speciala.
Recoltatul se fcea tot manual, cu secera sau cu coasa. Urma treieratul grnelor, realizat n trecut
prin clcat, cu ajutorul cailor. Mai trziu se folosea o batoza mecanica nvrtit cu ajutorul cailor;
apoi s-au adus batoze de treierat acionate de motoare. Porumbul si cartoful se semnau tot manual,
dar pe suprafee mai ntinse (sa nu uitam ca Tara Oltuiui este recunoscuta ca fiind tara cartofului).
Astzi o mare parte din gospodrii au tractoare si pluguri moderne, semntori, combine agricole
pentru treierat cereale sau pentru recoltatul porumbului si cartofului.

Cultura cnepii pentru fuior era n trecut n atenia femeilor. Fuiorul era materia prima pentru pnza
pe care o teeau n rzboi si din care fceau mbrcminte. Semnatul se fcea mai des, pentru ca
firul sa creasc ct mai subire. Dup ce se punea la uscat, cnepa era pregtita pentru topit: era
inuta n apa timp de 6-7 zile. Apoi se usca si se prelucra, obtinndu-se fuiorul de cnepa, ce era
tors si transformat n firul folosit la mpletit si la esut. Astzi aproape nicieri n Tara Fgraului nu
se mai cultiva cnepa, iar rzboaiele pentru esut au devenit n mare parte piese de muzeu.
In ciuda lucrrilor pretenioase pe care le presupunea, cultura vitei de vie a constituit o ocupaie
foarte veche in zona. Viile btrne au fost nlocuite treptat de viile cu hibrizi, paralel cu soiurile de
vita nobila, n numr mic. Aproape fiecare gospodrie are astzi cteva fire de vita de vie ntinse
peste curte sau peste casa si fiecare taran si prepara vinul singur. Pe vremuri, nefiind prea multe
teascuri, acestea circulau pe rnd la fiecare. Mustul se depoziteaz n butoaie de stejar, iar trasul
vinului dintr-un vas n altul se face prin Ianuarie si Mai.

Creterea animalelor a fost ocupaia de baza a stenilor. Cultura plantelor era astfel orientata nct
surplusul sa fie folosit la hrana animalelor, rareori se comercializa.
Animalele erau scoase la pasunat: ciurda de vaci, boi si bivoli, cai, turmele de oi sau crduri de
porci. Efectivele de animale s-au redus, dar stenii au continuat sa creasc cte 1-2 vaci, bivolie si
porci. Pe drumuri de tara se ntlnete si n prezent ciurda satului - vaci, bivoli, cai si capre.
Creterea oilor , tradiionala n aceasta regiune, se practica dup obiceiul transhumantei. Primvara
(la nceputul lunii mai), turmele satului si cele particulare si stabileau stnile n zonele de pasunat
ale satului. Produsele obinute (brnza, lna si pieile) erau transportate n sat, urmnd a fi utilizate n
gospodrie, iar surplusul comercializat. Oile rmneau la stna pn la prima zpada, cnd reveneau
n sat. Ciobanii mai nstrii se asociau cte 2-3 si plecau cu turmele n Banat sau n Baragan.
unde petreceau iarna.

Prelucrarea lemnului are o veche tradiie n zona Fgraului , fiind atestata documentar n secolul al
XVII-lea la Breaza (Comuna Lisa), Vistea de Sus (Comuna Vistea).
Meteugul prelucrrii lemnului s-a practicat n continuare si n alte centre ale zonei, pentru
satisfacerea multiplelor nevoi gospodreti, lemnul fiind uor de prelucrat si decorat. Uneltele
utilizate n prelucrarea diferitelor esene lemnoase (fag, stejar, brad, paltin) sunt tradiionale:
securea, barda, dalta, tesla, scaunul cu cutitoaie, sfredelul, ghelaul, compasul, etc. Absolut necesare
construirii unui adpost, aceste ustensile si-au gsit apoi utilitatea n realizarea carelor, a uneltelor
necesare practicrii agriculturii. Mai trziu sau poate n paralel cu acestea a nceput confecionarea
pieselor de mobilier. Pentru ca nu se putea ca acelai om sa le fac pe toate, meterii au nceput sa se
specializeze : dulgherii fceau partea grea, lemnoasa a caselor si a acareturilor, tmplarii fceau
prelucrri mai fine, butnarii fceau butoaie, rotarii se ocupau de care si de roti, etc.

Ornamentarea lemnului, obinut prin tehnicile de crestare si incizie, este alctuita dintr-un numr
destul de redus de elemente geometrice, n compoziia crora se disting rozeta nscrisa n cerc, roata
solara, cercul si semicercul (acestea reprezentnd cele mai vechi motive legate de strvechiul cult al
soarelui), apoi bradul, liniile ncruciate si frnte, romburile, funia mpletit (torsada), dintele de lup
si imaginile vegetale stilizate. Aceste compoziii ntrunesc toate trasaturile specifice artei populare
romneti, scond n relief frumuseea si nsuirile naturale ale esenei lemnoase.

Meteugul ncondeierii oualor a constituit un document gritor de cultura strveche. Pstrat prin
tradiie, se situeaz la nivelul celorlalte manifestri artistice din zona prin coninutul tematic al
motivelor decorative, prin regulile compoziiei si prin colorit. Predominanta este culoarea roie,
motivele detasndu-se prin conture albe realizate prin nchistrire cu condeiul si cu ceara de albine.

Practicarea pastoritului si creterea vitelor au contribuit la apariia si dezvoltarea unor meteuguri

casnice taranesti, fiecare sat avndu-si cojocarii, pielrii si tabacarii sai. Documentele vremii atesta
practicarea acestor meteuguri nc din anii 1640-1680 (Lisa, Dragus, Beclean). Aceste meteuguri
au fost practicate ca o ndeletnicire complementara, meteugarii satelor fiind n paralel agricultori si
cresctori de animale.
Cunoscnd o dezvoltare deosebita la nceputul secolului n curs, meteugul cojocaritului ajunge sa
fie practicat n aproape toate aezrile MVS , fiecare cojocar distingndu-se printr-o maniera proprie
n decorare si cromatica. Ocupndu-se si de prelucrarea pieilor, cojocarii utilizau unelte si procedee
tehnice experimentate de-a lungul generaiilor, ntregul proces fiind manual.

Majoritatea uneltelor ntrebuinate prezint un caracter tradiional: gripca, cuitul de carnuit, scaunul
cu coasa pentru ras si ntins piei. Reprezentativ pentru zona este pieptarul nfundat care cunoate trei
variante cu sisteme ornamentale difereniate, raportate la specificul subzonal.

Meteugul prelucrrii fibrelor vegetale si animale ,a constituit una din cele mai intense activiti
casnice, unelte (frngatori de melita, piepteni pentru clti, darac, furci de tors, depanator, raschitor,
urzitoare sau rzboi de esut) si procedee tehnice transmitndu-se din generaie n generaie.
Aceasta ndeletnicire a fost favorizata de posibilitile de cretere a oilor si de cultivare a cnepii si
inului, asigurnd necesarul de esturi pentru mbrcminte sau uz gospodresc.

Pictura pe sticla este cel mai apreciat gen al artei populare din zona, apariia ei n Tara Oltului la
sfritul secolului al XVIII-lea fiind determinata de condiii social-istorice specifice si de tradiii
culturale bine nchegate (influenta bizantina si brncoveneasca).
Pictura pe sticla a fost strns legata si de apariia si dezvoltarea n zona, n secolele XVI XIX, a
manufacturilor de sticla. Acest meteug a cunoscut n regiune doua curente distincte. Primul a
aparinut zugravilor profesioniti de pictura murala, care au zugrvit si icoane pe lemn si sticla si
care au fcut parte n general din familiile Pop din Fagaras si Grecu din Arpasul de Jos. Al doilea
curent al artitilor populari ridicai din rndul ranilor a activat din a doua jumtate a secolului al
XlX-lea. In prezent cel mai important atelier de pictura pe sticla se gaseste la Manastirea
Brancoveanu, Sambata de Sus.

Capitolul 2
Identificarea pensiunilor din localitate si gradul lor de clasificare
Cabana de Vanatoare
Cabana de Vanatoare, Sambata de Sus
Cabana de vanatoare se afla in mijlocul unei frumoase paduri de brad, la Sambata de Sus, undeva in
spatele manastirii Brancoveanu. Departe de orice zgomot cotidian, dar aproape de fosnetul padurii,
de ciripitul pasarilor, si de susurul unui parau de munte. Aici atmosfera este linistita, iar timpul parca
sta pe loc.

FACILITI
- 9 camere duble cu televizor si cablu
- grup sanitar alcatuit din WC si dus in fiecare camera
- bucatarie pentru uz personal sau al unui grup
- sala de mese cu bar
- vesela pentru 30 de parsoane
- terasa cu vedere spre munti
- masa in curte interioara
- loc pentru barbecue ( gratar)
- grup sanitar comun la fiecare etaj, pe langa cele existente in fiecare camera
- frigider pentru pastrarea lucrurilor perisabile
Este ideala pentru inchirierea unui grup de persoane care doresc sa petreaca mai multe zile la munte.

Pensiunea Cabana Eden

Pensiunea Cabana Eden, Sambata de Sus
Cabana Eden iti ofera coltul de rai pe care il visezi.
Pensiunea este situata la poalele muntilor Fagaras, pe malul paraului Sambata,in statiunea
climaterica Sambata de Sus.
Locuri pitoresti, in mijlocul naturii, te face sa te gandesti ca la un mic colt de rai.
Pensiunea dispune de curte interioara, terasa, loc de parcare in interiorul proprietatii, iluminat
exterior.

FACILITI
- Dispune de 6 camere duble.
- Camerele sunt utilate cu TV,cablu, dulap de haine
- Clientii pot beneficia de serviciul de desteptare la ora dorita.
- Camerele sunt dotate cu bai separate.
- Baile sunt utilate cu cabina de dus, apa calda fiind disponibila.
- Parcare.

Pensiunea Belmonte
Pensiunea Belmonte, Sambata de Sus
Pensiunea Belmonte este un loc placut in care sa te recreezi cu prietenii. Linistea oferita de padure si
clipocitul vaii sambetei va fac sa uitati de zgomotul orasului si de stresul cotidian. Pensiunea noastra
este refugiul ideal la sfarsit de saptamana si nu numai.
Pensiunea este administrata de o familie tanara, iar motto-ul ei este: "clientii nostrii sunt prietenii
nostrii".
Privelistea de la fereastra este asemenea unui tablou cu o frumoasa padure de brad, iar interiorul
modern cu mobilier de lemn natur este in armonie cu exteriorul.
Pensiunea dispune de curte interioara, loc de joaca pentru copii.
Toate camerele sunt dotate cu baie proprie (inclusiv uscator de par), TV si balcon.
La cerere oferim transport.

FACILITI
- 7 camere cu pat matrimonial sau duble;
- 1 apartament (cu doua camere cu intrare separata si bai proprii);
- bucatarie moderna;
- sala de servit masa;
- spatiu de relaxare cu TV;
- curte cu spatiu de joaca pentru copii;
- centrala termica;
- gratar/barbeque;

Pensiunea La Nise
Pensiunea La Nise, Sambata de Sus
Pensiunea se afla in localitatea Sambata de Sus, judetul Brasov si reprezinta o excelenta modalitate
de petrecere a timpului liber.

FACILITI

-Internet WIFI
-Piscina
-Masa de biliard
-Tenis de masa
-Table
-Loc de joaca pentru copii
-Parcare
-Biciclete

Poiana Izvorului
Poiana Izvorului, Sambata de Sus
Daca esti un mare iubitor de natura, Poiana Izvorului, Sambata de Sus se gandeste la tine, si doar
aici, ai parte din plin de linistea oferita de natura. Mirosul proaspat de brad va va insoti permanent
fie ca optati pentru o plimbare pe munte, sau o vizita la manastirea Brancoveanu, din apropiere.
Cu o amplasare privilegiata, la poalele muntilor Fagaras, Poiana Izvorului*** asigura tot confortul
necesar pentru odihna, recreere, refacere si afaceri.

FACILITI
30 de camere duble
restaurant ***
terasa acoperita
piscina incalzita
incalzire centrala

sala de conferinte
climatizare
bar de zi in restaurant
baie
televiziune prin cablu
acces nelimitat internet
balcon sau terasa

Capitolul 3
Stadiul valorificarii resurselor agroturistice din localitate
Analiza SWOT a potenialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte
slabe, oportuniti, riscuri)
PUNCTE TARI
- se situeaza in centru-sudul Transilvaniei, strabatuta de la est la vest de catre DN1
- diversitate de relief (munte- Muntii Fagarasului, campie-podis, dealuri, ape curgatoare Raul Olt,
raurile de munte, lacuri, paduri)
- spectaculozitatea i diversitatea potenialului turistic natural
- diversitate floristica si faunistica in toate zonele, atat in paduri cat si in ape; pajisti valoroase
- situri Natura 2000 relevante pentru Romania, care incep sa fie administrate rational
- perspectiva unei autostrazi
PUNCTE SLABE
- lipsa unor rezerve minerale relevante (in afara de materiale de
constructii nisip, pietris).
- intarzieri mari in instalarea administratorilor de zone protejate
- neglijarea magistralei feroviare Brasov-Sibiu ca axa de transport
principala
- intarzierea constructiei autostrazii Transilvania
OPORTUNITI
- valorificarea potentialului in special prin turism: montan, cultural si
agro-turism pe fonduri europene
- exploatarea rationala a resurselor zonei in prin proiecte care sa
impuna dezvoltarea durabila

AMENINRI
Sufocarea unor zone si ape curgatoare in lipsa unor sisteme ecologice
adecvate si a lipsei de educatie

Strategii turism rural

La nivelul judeului Brasov sunt stabilite msuri concentrate pentru abordarea problemelor cheie,
oportunitilor i ameninrilor identificate n procesele de planificare strategic Dezvoltarea
turismului n judeul Brasov prin valorificarea potenialului turistic urmrind obiective structurate
n jurul direciilor:

Dezvoltarea infrastructurii turistice judeene i diversificarea ofertei de servicii n vederea

valorificrii potenialului sectorial al judeului;

Promovarea potenialului turistic i al ofertei de servicii;

mbuntirea calitii serviciilor turistice, inclusiv formarea resurselor umane din sector;

Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cultural, istoric i ecumenic de nivel

naional/universal i local de pe teritoriul judeului.

Capitolul 4
Concluzii si recomandari
Localitatile Sambata de Jos si Sambata de Sus sunt o destinatie turistica interesanta ,oferind o
multitudine de activitati de recreere cum ar fii drumetiile pe trasee bine marcate ,in siguranta si de
neuitat.Accesul se face usor pe DN1 ,infrastructura si unitatile de cazare fiind satisfacatoare pentru
un sejur de weekend.
Se recomanda vizita in timpul verii deoarece fauna si flora se pot observa mai bine,existand multe
specii de plante,flori si fructe de padure.
Daca se va reusii implementarea proiectelor europene aceasta zona va fi mult mai bine promovata si
dezvoltata din punct de vedere economic si turistic.

Bibliografie
www.wikipedia.org/Sambata de Sus,Brasov
www.wikipedia.org/Sambata de Jos,Brasov
www.welcometoromania.ro
www.primariasambatadesus.ro
Asociatia Grupul de Actiune Locala Microregiunea Valea Sambetei
Ghidul turistic al Romaniei
www.green-report.ro/adevarul-sambata-de-sus-o-destinatie-pentruiubitorii-de-natura
www.sambatadesus.ro
www.turistinfo.ro