Rel Petrografic Sare Gips Tuf D

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU
GEOGRAFIA FIZICĂ A
ROMÂNIEI
(Curs nr. 12)
Conf.univ.dr. VIJULIE IULIANA

Relieful dezvoltat pe sare
► carstul pe sare (halocarstul) este localizat acolo unde sarea apare la zi;
► sarea se dizolvă foarte uşor şi de aceea formele evoluează foarte uşor
(lapiezuri, doline, uvale, peşteri, poduri etc.);
► carstul pe sare antropic a evoluat din golurile de exploatare a sării de om
(puţuri, galerii, gropi de prăbuşire – lacuri sărate);
► avenele se dezvoltă atât în lungul fisurilor din sare, cât şi pe contactul
dintre acestea şi argila sărată;
► peşterile se formează la contactul dintre blocurile de sare şi argila saliferă,
prezintă forme de precipitare şi cristalizare (stalactite, stalagmite,
coloane, cristale de sare etc.);
Localizare:
► Lopătari-Mânzăleşti (pe Slănicul de Buzău) – platoul şi bazinul Meledic;
cătunul Sările (ocnele de sare/moara ce macină sarea cu roți de piatră),
”malurile cu sare” de pe valea Râmnicului Sărat (satul Pleși), din comuna
Bisoca (jud. Buzău); Dealul Sării, situat în comuna Jitia (jud. Vrancea) etc.
► Slănic Prahova, Telega, Ocnele Mari, Tg. Ocna, Sovata-Praid, Ocna Sibiului,
Ocna Mureşului, Turda, Cojocna, Ocna Dejului;
► Coştiui, Ocna Şugatag (Depres. Maramureş).
► Plasticitatea sării este ridicată (comparabilă cu a gheţii);
► Sarea se cutează, se bolteşte şi se reorganizează succesiv atunci

când este supusă presiunii determinate de greutatea stivei groase
de sedimente de deasupra acesteia (argile, marne, tufuri etc.)
► Prin această mişcare ascensională (de ridicare, boltire), stratele

acoperitoare sunt puternic afectate şi se formează aşa-numita
„brecie a sării”, reprezentând un amestec haotic de roci,
amplasate la partea superioară a sării (Năpăruş, 2006, p. 88).
Lopătari-Mânzălești - blocuri mari de sare împlantate în argile sărate - Subcarpaţii Buzăului
Brecia sării
http://www.tititudorancea.com/z/muntii_sare_pesterile_zona_medelic_judetul_buzau.htm
Foto: I. Vijulie 2020
Se remarcă prezenţa dolinelor, lapiezurilor, avenurilor (contactul sare-argilă), peşterilor cu
concreţiuni.
”Malul de sare” de la Mânzălești (versantul vestic al văii Slănicului de Buzău)

Muntele de sare dintre comunele Lopătari și Mânzălești

Puț de exploatare a sării în
cătunul Sările, comuna Bisoca
Foto: G. Mihai, 2020.

Exploatarea sării pentru animale (cătun Sările, comuna Bisoca)

Moara de măcinat sarea

Concreţiuni pe sare – Salina Turda

Stilolite – Salina Turda

Structura vărgată a sării:
Strate de sare pură (albă) - depuse în perioadele secetoase;
Strate de sare cu impurităţi (negre) - depuse în perioadele ploioase;
Din cauza eforturilor tectonice la care a fost supusă masa de sare, printr-un proces de
curgere plastică, se formează alternanţe de benzi de sare cenuşie, negricioasă, albă.
Acestea marchează cutele sării care pot fi văzute atât la suprafaţă, cât şi în subteran
(furnir) (Năpăruş, 2006, p.88).
Formarea alveolelor în pereţii salinei din cauza curenţilor de aer (Salina Turda)

Platoul salin Meledic - imagine de ansamblu
(comuna Mânzălești)
Sursa harta: Ică Giurgiu

(http://www.romania-natura.ro/)
Foto: A. Turcu, 2019.

Parte din Marele Amfiteatru – Platoul Meledic, spre pârâul Sărat
Foto: R. Puşcarciuc, 2012.

Platoul Meledic – uvale în sare
Subcarpaţii Buzăului
Uvale în sare – Platoul Meledic
Foto: I. Vijulie, 2017

Peştera în sare – 6S Mânzălești (Platoul Meledic)
Una dintre intrările în peşteră se află într-un crater adânc de aproape 100 m. Această intrare a fost blocată de
prăbuşirile repetate.
http://www.tititudorancea.com/z/muntii_sare_pesterile_zona_medelic_judetul_buzau.htm
Doline pe sare, cu intrări în peşterile 6S şi 7S.
Intrarea în peștera 7S
(Meledic)

Peştera 6S Meledic (1257 m lungime), recunoscută la nivel mondial, fiind
declarată a doua ca lungime din lume dintre toate peşterile dezvoltate în sare.
Peștera Malham, din Israel, are o lungime totală de 3.100 de metri.
Stalactitele de aici ajung la aproximativ 1,5 metri lungime și au o grosime de 30
centimetri la bază, iar în ceea ce privește stalagmitele acestea sunt mai puține și m
reduse ca număr, având doar câțiva centimetri înălțime.
Alte peșteri în sare din zona Platoului Meledic
Lopătari (vest) – Mânzălești (est) – valea Slănivului de Buzău
Valea Izvorul
Slănicul de Buzău
Sărat
Lacul Mare de la Meledic
Lacul Castelului

Lacuri sărate - Ocna Şugatag, depres. Maramureş
Lac sărat – Ocniţa, jud. Vâlcea
Muntele de sare – Slănic Prahova
Muntele de sare – Slănic Prahova
www.iamtesting.host56.com
Muntele de Sare – Slanic Prahova, 2013
Lapiezuri pe sare
Lapiezuri pe sare
Lapiezuri pe sare la Sovata

Rezervația ”Muntele de Sare” de la Praid

Recristalizarea sării în cadrul ”Muntelui de sare”- Praid

Rezervația ”Muntele de Sare” de la Praid
Izvoare și pâraie sărate

Formarea cristalelor de sare și a crustelor de sare - Praid

I. Vijulie, 2017
Relieful dezvoltat pe gipsuri şi tufuri vulcanice
► Prezintă un areal redus pe teritoriul României;

► Pe gips se formează mici doline, uneori de sufoziune, lapiezuri şi alveole;
Localizare: lângă Cheile Turzii, M. Meseş, Depres. Nucşoara-Argeş (Muscelele

Argeșului), Depresiunea Tazlău (Subc. Moldovei), Subcarpaţii de Curbură;
► Pe creasta dealului Piatra Verde (între văile Teleajen şi Slănic) există o

carieră de gips şi tuf vulcanic, de culoare verde.
Lacul Învârtita (Nucşoara)
Lacul Nucşoara sau Învartita s-a format pe gips într-o dolină
La Grunj – Mânzăleşti, Subcarpaţii Buzăului
Tufuri dacitice, situat la confluența Slănicului de Buzău cu pârâul Jgheab
Foto: I. Vijulie, 2017.

Tuful vulcanic şi gipsul de la Piatra Verde

Tuf vulcanic

Bibliografie selectivă
► Naum, T., Grigore, M., 1974. Geomorfologie. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
► Năpăruş, M., 2006. Carstul pe sare în Subcarpaţi, ierarhizare şi aspecte
morfologice, Analele Univ. Spiru Haret, Editura Fundaţiei România de Mâine,
p.87-92.

Rel Petrografic Sare Gips Tuf D

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rel Petrografic Sare Gips Tuf D

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Conf.univ.dr. VIJULIE IULIANA

► Sarea se cutează, se bolteşte şi se reorganizează succesiv atunci

► Prin această mişcare ascensională (de ridicare, boltire), stratele

Foto: I. Vijulie 2020

Foto: I. Vijulie 2020

Foto: G. Mihai, 2020.

Foto: G. Mihai, 2020.

Foto: G. Mihai, 2020.

Foto: I. Vijulie 2016

Foto: I. Vijulie 2016

Foto: I. Vijulie 2017

Sursa harta: Ică Giurgiu

Foto: A. Turcu, 2019.

Foto: R. Puşcarciuc, 2012.

Foto: I. Vijulie, 2017

Foto: R. Puşcarciuc, 2012.

Foto: R. Puşcarciuc, 2012.

Foto: I. Vijulie, 2017

Foto: I. Vijulie, 2017

Foto: I. Vijulie, 2017

Foto: I. Vijulie, 2017

Foto: I. Vijulie, 2017

► Prezintă un areal redus pe teritoriul României;

Localizare: lângă Cheile Turzii, M. Meseş, Depres. Nucşoara-Argeş (Muscelele

► Pe creasta dealului Piatra Verde (între văile Teleajen şi Slănic) există o

Foto: I. Vijulie, 2017.

Foto: I. Vijulie, 2013

Foto: I. Vijulie, 2013

S-ar putea să vă placă și