www.referat.

ro

ANALIZA RISCURILOR GEOMORFOLOGICE DIN SLANIC-PRAHOVA

Cuprins Introducere Capitolul I: Asezare, limite, vecini I.1. Asezare fizico-geografica, administrative I.2. Limite I.3. Vecini Capitolul II : Scurta descriere a componentelor de mediu II. 1. Componente fizico-geografice II. 1. a. Geologia de suprafata : litologie, structura, tectonica II. 1. b. Relieful - treapta majora de relief, tipul de relief predominant, procese si forme geomorfologice cu importanta pentru relief II. 1. c. Clima scurta prezentare a parametrilor climatici II. 1. d. Hidrografia II. 1. e. Soluri II. 2. f . Arii protejate II. 2 . Componente economico-geografice II. 2. a. Asezari II. 2. b. Populatie, infrastructura Capitolul III : Modificari antropice cu influente in arealul studiat III. 1. Constructii si amenajari III. 2. Modificari cu influenta indirect - procese de eroziune si /sau acumulare, declansate sau intensificate de modificarile antropice din arealul studiat

Capitolul IV : Procese si forme geomorfologice cu importanta pentru fenomenele de risc Capitolul V : Masuri de prevenire si combatere a fenomenelor de risc V. 1. Masuri existente V. 2. Propuneri V. 3. Concluzii Bibliografie Capitolul I. Asezare fizico-geografica, limite, vecini Zona studiata este incadrata in arealul judetului Prahova, in partea centrala a acestuia, pe coordonatele 25 de grade, 56 de minute, 20 de secunde longitudie estica i 45 grade,13 minute, 50 secunde latitudine nordic , Orasul Slanic-Prahova se afla situat in sectorul nordic al Subcarpatilor Prahovei, subdiviziune a Subcarpatilor de Curbura ( acestia din urma fiind cuprinsi intre Dambovita si Teleajen). Limitele oraului se desfoar n general pe podurile largi ale culmilor ce ncadreaz Valea Slnicului. In vest se afl comuna Stefeti, la sud e limitat de localitatea Vrbilu i Bughea de Sus, Olteni i Teiani la est, comuna Izvoare (satele Homoraciu si Izvoarele) la nord-est i localitatatea Schiuleti n partea de nord-vest.

Fig. 1- Localizarea orasului Slanic-Prahova ( www.comune.ro)

Fig. 2- Subcarapatii de curbura ( www. oocities.org)

Capitolul II Descrierea componentelor de mediu II. 1 Componente fizico-geografice II. 1. a. Geologia de suprafata: litologie, strucura, tectonica Subcarpatii Prahovei sunt alcatuiti din formatiuni miocene si pliocene, peste care se adauga argile cu sare si gips, conglomerate si gresii. Toate aceste formatiuni au fost puternic cutate si faliate, Subcarpatii Prahovei apartinand zonei cutelor diapire. In partea interna a Subcarpatilor de la est de Dambovita, intalnim doua sinclinale: unul nordic, Slanic- Bezdead si altul, sudic, continuarea cuvetei Drajnei de la est de Teleajen pana la vest de valea Varbilaului. Intre cele doua sinclinale se afla pintenul de Homoriciu iar la sud, pintenul de Va leni. Piscul de Homariciu se dezvolta in continuarea anticlinalului Piscu Monteoru ( 1347m) si Zmeuretu ( 1136m) si poate fi urmarit pana in valea Dambovitei, mai ingust si fragmentat intre Teleajen si Prahova , mai larg spre vest de valea Prahovei. Al doilea anticlinal din flis paleogen, Pintenul de Valeni, se desprinde din valea Buzaului, disparand complet sub depozitele miocene dintre Prahova si Dambovita. Zcmntul de sare din Slnic este reprezentat prin mai multe nuclee i lentile ce au grosimi variabile (grosimea minim 45m, maxim 499m n zona lui central), desfurat ntr-un areal de 1,6Kmp. In perimetrul Slnicului sare exist n versantul estic al masivului, pe malul drept al Prului Praja n trei zone :la Noroaie n zona Bilor Verzi, pe valea Sitarului. In versantul vestic exist cea mai mare zon de aflorare a srii n Muntele de Sare, la Baia Baciului n zona Voinoaia pe valea Baii Roii. In zona central a zcmntului sarea se gsete la 8-15m adncime, pe malul stng al prului Slnic, la circa 5,8-10m, iar marginal, pe direcie est-vest este la 175-200m. Prul Slnic a dizolvat sarea i este responsabil de colmatarea cu aluviuni a prii ei superficiale, astflel c n prezent masivul de sare are o form concav, adncit la circa

70m.La suprafaa sarea este deschis de eroziune. In aceste areale, pe sare, se dezvolt un carst reprezentat prin lapiezuri i doline. In fostele exploatri n form de clopot pe unele areale s-a acumulat ap pluviatil formndu-se celebre lacuri srate cu rol terapeutic. Eforturile micrilor tectonice au mpins smburii de sare ctre suprafa, fiind vizibili n cutele ascuite de pe pereii slilor salinei. Tot aici sarea are culori diferite, de la alb imaculat la gri nchis i chiar negru acest lucru datorit gradului diferit de puritate i compactitate. Prezena hidrocarburilor dau culoarea neagr srii, iar cea gri este corespunztoare sectoarelor cu sare puternic cristalizat. Sarea conine NaCl n procent de peste 96%. Cristalele de sare sunt de ordin al milimetrilor, dar pot ajunge i pn la 0,5-1,5 cm. Unele cristale transparente pot atinge dimensiuni de 10 -15 cm. Rocile care nsoesc smburii de sare sunt vizibili la suprafa. De exemplu la Grota Miresii. Cele mai frecvente sunt argilele i marnele puternic srturate, ce alctuiesc mpreun cu elementele coluroase, ndeosebi gresii o formaiune specific numit brecia srii. O alt roc specific acestei localiti este tuful dacitic, o roc verde, ce se ntlnete n partea de nord n Rezervaia Geologic Piatra Verde. Aceste straturi groase de tuf dacitic au adesea o poziie aproape vertical. In acest zon la suprafa i fac aparitia i urme ale orizonturilor de ghips, de culoare alb, sidefie. Ghipsul este tot mai frecvent n lungul culmilor ce mrginesc n nord vest i nord_est valea Slnicului, formnd un relief specific cu vrfuri rotunjite care domin platourile interfluviilor cu ctiva metri. Pe culmile nalte dinspre nord-vest i cele dinspre sud ntlnim gresii compacte i conglomerate iar pe valea rului apar i argile cu grad sporit de salinitate. II. 1. b. Relieful - treapta majora de relief, tipul de relief predominant, procese si forme geomorfologice cu importanta pentru relief Orasul, aflat la o latitudine de 420 m, s-a dezvoltat in mica depresiune pe care paraul Slanic o strabate, intinzandu-se in lungul lui in jur de 12 km. Depresiunea este inconjurata de dealuri: la vest, Plaiul Slanicului( 500-600m), continuand apoi in extremitatea nord-estica cu Dealul Dosului(681 m ), la est, Piatra Verde(672 m), unul din cele mai proeminente varfuri din Dealurile Bughei, apoi Dealul Muscelului(630m),

Dealul Comorilor, Fantana Rece(597 m), Dealul Sitarilor, Seciu, Boldeica si Gavanul. Slanic- Prahova se gaseste in sectorul nordic al Subcarpatilor prahoveni, in apropierea Muntilor Grohotis. Cuprinde 3 asezari distincte: Prajani, Centru si Grosani, si se intinde pe cea mai mare parte a paraului cu acelasi nume dar si pe o serie de afluenti ai acestuia Tariceanca, Grosanca, Praja. Limitele orasului se desfasoara, in general, pe podurile largi ale culmilor ce incadreaza valea Slanicului. In vest se afla comuna Stefesti, in nord comuna Izvoarele, in est orasul Valenii de Munte, iar in sud comuna Varbilau. II. 1. c. Clima Aezarea geografic a oraului n sectorul nordic al Subcarpailor determin existena unui topoclimat specific regiunilor colinare inalte. Dat fiind faptul c n dreptul sau muntele se termin brusc printr-o diferent de nivel (200-300m) permite o circulaie a maselor de aer de la nord spre vest i producerea efectului de fhn. In acelai timp, deschiderea vii Slnic spre regiunile colinare joase, spre cmpie, permite ptrunderea maselor de aer sudice i stagnarea acestora datorit paravanului montan din nord. Regimul termic se caracterizeaz prin valori moderate. Media anuala a temperaturii aerului este de 9 0C dar timp de aproape 7 luni (aprilie - octombrie) valorile medii lunare depasesc 9 0C cele de var fiind mai mari de 150C. Iarna este scurt i dureaz din a doua decad a lunii decembrie pn la sfritul lui februarie, astfel c temperaturile medii lunare oscileaz ntre 0 si - 2 0C. Luna ianuarie este cea mai rece valorile termice ajungnd pn la -4 0C. Temperaturile sub 0 0C se pot nregistra n 100-120 zile mai ales din a doua parte a lunii octombrie pn n martie. Temperaturile pozitive pot fi nregistrate n peste 200 de zile ( mai - octombrie) n fiecare luna existnd mai mult de 20 de zile n care temperaturile depec 10 0C. Maximele temperaturilor pozitive sunt ntlnite n august i oscilez de la un an la altul ntre 25-350C. De la sfitul lunii aprilie i pn la nceputul lunii octombrie, valorile peste 250C se nregistreaz n 60-90 de zile aproximativ. Precipitaiile anuale sunt de 650-700 mm. In lunile de var sunt posibile ploi mai ales sub form de averse n 5-9 zile pe lun. In lunile mai-iunie cad ploi cu cantitate

medie de 80-120mm, n aproape n 9 zile iar n septembrie i octombrie numrul mediu de zile cu precipitaii este mai mic, iar cantitatea medie ajunge la 20-30mm. Iarna stratul de zpad are o grosime mic i se menine 40-45 zile, ninsori cznd timp de 30 zile. Maximul de precipitaii n 24 de ore a fost de 112,1 mm (2.VIII.1975) iar minimul de 69,8mm (14.VI.1967). Vnturile sunt nord-vestice i au o importana influent asupra umiditii i precipitaiilor. Deoarece Slnicul beneficiaz de un relief ce favorizeaz condiii de adapost zilele cu calm reprezint 30-35% , lunile august-octombrie fiind cele mai linitite, cu vnturi puine. Doar n decembrie, aprilie i mai calmul reprezint doar 1020% , cnd vnturile au o vitez medie de 4-6 m/s. II . 1. d. Hidrografia Principalul colector din zon, raul Slanic ia nastere in nordul oraului, unde se unesc, cu o scurgere dinspre est, prul Tariceanca i dinspre vest prul Groanca, amndou cu o lungime de aproximativ 4,5 Km .Cu un curs orientat nord-sud prul aflat la o altitidine de 403m strbate teritoriul oraului pe aproximativ 10Km, pentru ca la 3,2Km sud de limita oraului s se verse n Vrbilu, cel mai imporatnt afluent al Teleajenului. Pe tot parcursul su acesta primete aflueni scuri 0,5-1,5 Km precum praiele : Gorganul, Ghertei, Voinoaia pe partea dreapt i Pietrei , Muscelului, Turbura, Praja, Baia Verde, Coferei, Boldeica pe stnga, exceptie face valea Prajanului care are o lungime de 3,5 Km i o adncime de 125-150m. Cel mai important e praul Verde cu o scurgere est-vest cu un coninut salin ridicat i care se vars n Slnic n dreptul Bilor Verzi. In aval de Groanca Slnicul colecteaz ape din izvoare srate sau de la praie ce au strbtut zona cu marne i argile. Astfel are de suferit compoziia chimic a apei care se modifica, prul avnd o mineralizare bogat n care coninutul de Na este ridicat. Pe teritoriul oraului Slnic apar unele izvoare minerale a cror compoziie chimic le pot include n grupa apelor sulfuroase, clorurate, sulfatate i calcice.. Dou dintre acestea se afl n zona Prjani i sunt valorificate de locuitori. Cel mai important izvor este cel de la Fntna Rece, aflat la o altitudine de 570m cu ap ce ii menine temperatura constant tot timpul anului.

In bazinul Slnicului exist numeroase lacuri i ochiuri de ap abrupte n urma unor alunecri de teren, fie prin tasri i prbuiri n zona masivului de sare sau n cea a orizontului de ghips. Lacurile cele mai importante ale Slnicului sunt : a) Baia Baciului. Are o suprafaa de aproximativ 6100 mp, o adncime de 7,25 m i un grad de salinitatea cuprins ntre 80-100 g/l, dar difer de la un an la altul datorit condiiilor naturale. Acesta este cel mai vizitat i mai ntins lac al Slnicului. b) Lacul Miresei a ieit la iveal dup prbuirea Muntelui de Sare. Are aproximativ 1300 mp, o adncime de 32 m i un grad de salinitate de peste 290 g/l. Astfel apele sunt suprasaturate datorit prezenei ntr-un masiv de sare. c) Lacul Porcilor s-a format ntr-o microdepresiune de tasare n brecia srii i are o suprafa de aproximativ 1500mp iar adncimea maxim este de 1m. Salinitatea este cuprins ntre 130-260g /l. d) Baia Verde 1 are o suprafaa de 1100mp i este cel mai adnc lac al Slnicului. e) Baia Verde 2 n 1983 avea suprafaa de 1260mp; din 1998n urma unor scurgeri n crpturile masivului de sare a suferit o micorare drastic ajungnd la 400mp i 11m adncime. f) Baia Verde 3, are n prezent o suprafa de 800mp i o adncime de 5m, fapt explicat prin colmatarea plniei din mijlocul lacului. Plnia aceasta este de fapt gura de intrare a unei vechi mine. g) Baia Rosie este un lac antropic i are o suprafaa de 680mp i o adncime de 2,2m. Culoarea i gradul de transparen al apei sunt influenate de salinitatea i cantitatea materialelor provenite din spalarea versanilor i malurilor. Verdele este culoarea obinuit a apei i se datoreaz mineralizrii puternice. Exist i excepii cnd particulele argiloase i namolul schimb culoarea n galben ca n cazul Bii Porcilor de exemplu. La baia Roie prezena oxizilor de fier dau o nuana rocat.

II. 1.e. Solurile

Solurile caracteristice acestei zone sunt cele brune argiloiluviale care domin pantele 100-200 ale perimetrului deluros i cele brune luvice. Cantiatea suficient de precipitaii i coninutul ridicat n argile conduc la o reinere permanent a umezelei deasupra orizonturilor impermeabile. Acest lucru are efecte majore n producerea i amplificarea alunecrilor de teren. Dintre solurile azonale, specifice sunt cele aluviale pe aluviunile carbonatice care nsotesc vile.

II. 1. f. Arii protejate Cel mai imporatnt punct de atracie al oraului Slnic l constituie Rezervaia Geologic Muntele de Sare, un masiv ce a aprut n urma prbuirii puului de la Baia Baciului din care n secolul XVIII, se extragea sare. Aceasta prbuire a produs o alunecare de teren n partea de sus ce a dus la dezgolirea masivului. Prbuirea ulterioara a tavanului a deschis n mijlocul masivului de sare un pu de 50m adncime, din care 20m s-au umplut cu ap lund astfel natere Lacul Miresii. Muntele de Sare reprezint un monument al naturii de o rar frumusee i care este un unicat pentru ara noastr. In partea nordic a oraului se afl rezervaia geologic Piatra Verde (642m), special protejat, o veche exploatare de tuf dacitic. In acest loc la suprafa i fac apariia urme ale orizonturilor de ghips i alabastru.In partea de nord vest i sud, pe culmi, se ntlnesc gresii compacte i conglomerate. Mina Unirea punct de atractie turistic; lucrrile de deschidere a minei au nceput n februarie 1938 iar exploatarea propriu zis s-a efectuat ntre anii 1943-1970. Aceasta s-a realizat descedent, tierea orizontal i vertical s-a realizat cu haveza, prin mpucare iar transportul se facea cu vagonei pn la puuri apoi fiind transportat la suprafaa. Mina este alctuit din 14 camere cu profil trapezoidal, cu 10 m deschidere la tavan i 32m la talp. Inlimea este de 54m iar nclinaia pereilor este de 60 de grade. Diferena de cot ntre suprafaa i vatra minei este de 208m. Dup 1970 mina devine obiectiv turistic cu amenajri adecvate, pentru agrement i tratament al maladiilor respiratorii. In interior sunt amenajate terenuri de fotbal i handbal, un mini parc pentru copii i chiar muzeu istoric care poart numele de Sala

Genezei unde pot fi admirate elemente reprezentative ale poporului dac si romn n sculpturi realizate de Oana Brezeanu artist local. Mina Unirea are un microclimat specific constant cu o temperatur de 12 grade, umiditate de circa 50% i aerosoli salini cu efecte termice asupra sntaii ceea ce a determinat valorificarea sa pentru tratament i agrement. Mina Mihai este amplasat deasupra Minei Unirea dar este desprit de aceasta printr-un planseu de 40m grosime. A fost deschis n 1912 i este alctuit din 6 camere cu profil trapezoidal. Aici s-a introdus pentru prima dat iluminatul electric n premier pentru o min din Romania.

II. 2 Componente economico-geografice II. 2. a Asezari Orasul Slanic, alaturi de Campina si Valenii de Munte face parte din cele mai vechi centre urbane din Subcarpatii Prahovei. Dezvoltarea lui s-a datorat exploatarii zacamintelor de sare si folosirii in scop terapeutic a izvoarelor minerale( clorosodice, sulfatate si calcice) la sfarsitul secolului XIX. O parte a golurilor ramase dupa exploatare s-a transformat in lacuri si amenajari pentru tratament( Baia Baciului si Baia Rosie). Muntele de Sare cu Lacul Miresei ( monument al naturii), salina Unirea, amenajata pentru tratament, precum si Muzeul Sarii sunt obiective care atrag turistii in aceasta zona.

II. 2. b. Populatia, infrastructura Cu o suprafata a orasuluide 43 km2, Slanicul are aproximativ 7000 de locuitori. Accesul in localitate se face pe calea ferata , ( pusa in exploatare pentru a a sigura transportul de sare in 1883) . Distante: de la Bucuresti: 105 km, de la statia Ploiesti Sud44km, de la Ploiesti Vest- 41 km.

Soselele de acces sunt, pe multe portiuni, intr-o stare necorespunzatoare, iar primaria trebuie sa ia in considerare importanta investiilor in infrastructura.

Capitolul III : Modificari antropice in arealul studiat Muntele de sare de la Slanic Prahova se gaseste in intravilanul orasului Slanic, la baza capatului sud-estic al interfluviului Podul Lungasului, ce pleaca din culmea Giurcani, pe dreapta raului Slanic, la cca 850 m de artera principala care strabate orasul. Declarata rezervatie naturala geologica si geomorfologica rpin 1954, suprafata zonei protejate este de 2 ha. Complexul Baia Baciului este format din Muntele de sare, cu Grota Miresei si Baia Miresei, apoi Lacul Mare (numit si Baia Baciului, cu suprafata de 5100 mp si adancime maxima de 7 m), Baia Porcilor (S=1460 mp si adancime sub 1 m, continand namol terapeutic). Numele de Grota Miresei a aparut dupa anul 1920, cand, la patru zile dupa nunta, o localnica s-a sinucis, aruncandu-se din varful muntelui de sare. Formarea aflorimentului denumit Muntele de sare si a Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la origine actiunea omului. In complexul numit Baia Baciului au existat 6 exploatari de sare, care au functionat cam pe la 1800. Exploatarea din interiorul Muntelui de sare a functionat pana la 1852, cu o productie de cca 150.000 t. A fost o exploatare descendenta (salina verticala) in forma de clopot, in care accesul se realiza prin doua compartimente, dintre care unul vertical, pentru scoaterea sarii cu crivacul si al doilea oblic, pentru intrarea si iesirea lucratorilor din ocna. Existenta acestor exploatari a fost insa efemera, ele fiind invadate de ape care au dizolvat sarea , ceea ce a dus la prabusirea tavanelor, pe locul lor rezultand forme depresionare in care s-au format cele doua lacuri cu apa sarata-Lacul Mare si Baia Porcilor. Datorita acestor prabusiri ale celorlalte ocne si datorita aportului de apa dulce, coperta ce acoperea ocna aflata mai sus, pe deal, a fost afectata de alunecari de teren. Alunecarile au dus la dezgolirea masivului de sare de depozitele protectoare, fiind supus actiunii de dizolvare a apelor meteorice. Apa a sculptat versantul, creand o mare diversitate de forme carstice, numite lapiezuri, ponoare, arcade si concretiuni de sare.

Datorita agresivitatii apei dulci din acvifer, 'cerul de bolta' al ocnei s-a prabusit. Astfel, sa deschis un gigantic put in mijlocul masivului de sare, lasand sa se vada forma de clopot a excavatiei. Si aceasta a fost invadata de apa, astfel incat din cei 50 m adancime, 20 m erau umpluti cu apa. In timp, muntele a suferit o eroziune lenta, apa din precipitatii a actionat mereu asupra sa, micsorand volumul exterior si largind cavitatea interioara. La degradarea muntelui au intervenit o sumedenie de factori antropici, cum ar fi scrijelirea si ruperea bucatilor de sare din peretele muntelui, de catre turisti, deplasarile necontrolate ale turistilor in jurul deschiderii superioare a grotei, ceea ce a dus la desprinderea si caderea in lac a unor blocuri mari de sare. In 1973 Salina Slanic a efectuat un experiment pentru a opri dizolvarea peretilor exteriori de catre apele meteorice, prin aplicarea pe suprafata acestora a unui strat de 'Duco incolor si vopsea', dar fara rezultat. Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat Muntele de sare, creand fisuri mari si adanci, mai ales pe latura sa estica; la fel a avut de suferit si tunelul de acces.Dupa aceste evenimente, Salina a incercat din nou sa opreasca fenomenul de fisurare a aflorimentului, prin turnarea unor stalpi de beton in sare si prin montarea unor ancore cu cabluri de otel. Nici aceasta metoda nu a fost eficienta. In 28 mai 1993 a avut loc o prabusire a laturii sud-vestice a Muntelui de sare, iar in 20 iunie 1999, in urma unor precipitatii abundente, s-a produs o noua prabusire, masiva de data asta, a laturii sudice si estice a muntelui. In ultimii 5 ani, Muntele de Sare serveste doar ca decor natural pentru Complexul turistic-strand- restaurant Baia Baciului, iar administratorii complexului au taiat complet accesul la acest monument, de care se separa printr-un gard de sarma, degradat si inestetic. Inainte de aceasta restrictionare ilegala, se puteau observa aspectele particulare determinate de dizolvarea sarii, datorita siroirii apei. Aceasta siroire a format niste santuri cu latimi de 2-3 cm, lungi de 10-115 cm, denumite lapiezuri. Aceste tuburi cu aspect de orga se face pe sute de metri patrati.

Fig. 10 Gardul care impiedica accesul sare

Fig. 11- Lapiezuri spre Muntele de

Capitolul IV : Procese si forme geomorfologice cu importanta pentru fenomenele de risc Alunecarile sunt cele mai raspandite fenomene de deplasare in masa pe versanti. Ele sunt procese de deplasare ale unor mase de pamant pe versanti, in lungul unor planuri care le separa de partea stabila a versantului, numite suprafete de alunecare. La o alunecare se disting : rapa de desprindere, locul din care s-a desprins masa de pamant alunecata aratand ca un abrupt patul alunecarii ( suprafata de ruptura sau alunecare) corpul alunecarii, masa de pamant deplasata avand conformatii diferite fruntea alunecarii, partea din aval a materialului deplasat care poate sa fie lina sau sa aiba infatisarea unei denivelari accentuate. Cauzele producerii alunecarilor: modificarea stabilitatii versantului excesul de apa pe versanti socurile produse de cutremure puternice modificarile utilizarii terenurilor

Fig. 12 Schema unei alunecari de teren In arealul studiat, respectiv zona Slanic Prahova, alunecarile sunt frecvente pe toti versantii, mai cu seama zona Baia Verde, Baia Baciului, imprejurimile exploatarilor de sare. Alunecarile de teren din aceasta zona sunt cantonate in depozite miocene,alcatuite din argile, marne, gresii, gipsuri, brecia sarii, tufuri. Se incadreaza in tipul alunecarilor cu adancime medie-mica, consecvente, stabilizate, cu reactivari locale.Ele acopera o zona mare si determina aparitia fenomenelor de degradare a solului.Cauzele ce au determinat aparitia acestora sunt, pe de o parte, naturale (litologia,infiltratiile, modificarea proprietatilor rocilor argiloase), iar pe de alta parte, antropice(existenta unor vechi lucrari miniere abandonate, folosirea zonei ca pasune).

Capitolul V : Masuri de prevenire si combatere a fenomenelor de risc V. 1. Masuri existente In cadrul unui proiect de finantare cu fonduri europene, intitulat Rehabiliation of tourism infrastructure in the Slanic Prahova Spa, la Baia Verde, (unde a existat in anii trecuti un camping amenajat,) s-a incercat modernizarea si amenajarea lacului cu apa sarata. Se pare insa ca lucrarile au stagnat, ceea ce paote fi vazut din afara santierului fiind doar constructia unui complex, o piscina si ceva amenajari pentru viitorii turisti care vor veni la plaja( niste chioscuri de lemn si cateva locuri de joaca pentru copii. Termenul

initial de predare a lucrarilor a fost sters si adaugat ulterior data de 30.05.2010, care nu a fost respectat. Muntele de sare din Slanic era un fenomen geologic unic in Europa, cu o mare importanta stiintifica si estetica. Masivul a fost produsul unor procese tectonice, mecanismul de formare bazindu-se pe caracterul plastic al sarii, ce nu permite acesteia sa se conformeze normal miscarilor de cutare.In anul 2006 la Muntele de Sare a avut loc o alunecare masiva datorita eroziunii, in urma ploilor abundente. Atunci s-a surpat si ce mai ramasese din Grota Miresei . Cei care au luat complexul actual Baia Baciului in administrare nu au facut decat sa ingradeasca intr-un mod empiric zona de agrement a lacului de Muntele de sare. V. 1. 2 Propuneri Exista in atentia autoritatilor din orasul Slanic Prahova un plan de amenajare turistica care are in vedere urmatoarele: reabilitarea lacurilor din zona masivelor de sare prin amenajarea de cai de acces pentru turisti, balustrade, pasarele, pontoane igienizarea si aerarea lacurilor consolidarea malurilor si a terasamentelor invecinate

Zona versantului ocupata de Baia Verde este instabila, compusa din formatiuni de roci moi, argile nisipoase care acopera masivul de sare in care s-au format lacurile. Masurile care trebuiesc luate ar fi de: conducere controlata a apelor meteorice pentru diminuarea instabiliatii zonei, masuri speciale de consolidare a terenului in panta si a malurilor lacurilor, precum si fundarea cladirilor prin incastrarea in roca de baza

V. 3. Concluzii Localitatea Slanic Prahova esre o statiune balneoclimaterica cu ape cloruro-sodice si una din putinele din tara care are un stabiliment de cura in subteran ( alaturi de Praid, Targu Ocna).

Primele tratamente antiasmatice in mina Unirea au inceput in anul 1960, desfasurate in paralele cu extracia sarii. Prin inchiderea minei si modernizarea bazei existente s-a pemanetizat tartamentul antiasmatic in climatul subteran al minei. Exista asadar motive pentru a se investi in dezvoltarea statiunii, dar si de pastrare si conservare rezervatiilor naturale existente in acest areal. Bibliografie Geografia Romaniei, Academia Romana- Ed. Academiei romane, 1992 Subcarpatii, Victor Tufescu Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1966 Hazarde naturale si antropice, Dan Balteanu- Editura Corint, 2000 Introducere in geografia regionala a Romaniei, N. Cruceru-Ed. Fundatiei Romaniei de maine, 2008 Valea Teleajenului, Gh, Niculescu- Ed. Sport-Turism, 1981 Saline integrate circuitului turistic, vol 1- Ed. Cartea Universitara http://www.primariaslanic.ro/geografie.htm http://www.turistik.ro/romania/slanic-prahova/muntele-de-sare http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/idei-de-vacanta/natura/rezervatii-naturale-siarii-protejate/rezervatia-geologica-muntele-de-sare-de-la-slanic http://www.ziarulprahova.ro/stiri/social/5946/muntele-de-sare-de-la-slanic-a-cazut-inlacul-miresei

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate