Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Judeul Vaslui este un jude situat n partea de est a rii, n regiunea istoric Moldova,
Romnia. Este principala poart de est a Romniei. Judeul face parte din Euroregiunea Siret-
Prut-Nistru din 2002. Reedina de jude este municipiul Vaslui.
Judeul este situat pe rul Brlad, strbate partea de sud i sud-est a Podiului Central
Moldovenesc, iar n partea central se ntinde pe Colinele Tutovei i Dealurile Flciului,
diviziuni ale Podiului Brladului parte a Podiului Moldovei. Face parte din regiunea Nord -
Est, n care sunt incluse i judeele Bacu, Botoani, Iai, Neam i Suceava.
Relieful este format din dealuri i vi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea
maxim: 485 m Dealul Mngralei, n nord-vest i 425 m Dealul Cetuii, n partea de nord-
est. Altitudinea medie este de 250-350 m. Altitudinea minim este de 10 m n lunca Prutului.
Clima este temperat-continental cu nuane excesive, fiind caracterizat prin veri
clduroase i secetoase i ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse ntre 8 C i 9,8 C i
precipitaii relativ reduse. Reeaua hidrografic este reprezentat n special de cursul mijlociu al
rului Brlad, cu afluenii Vaslui, Crasna, Tutova i Zeletin, iar n partea de sud-est a jude ului de
rul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri:
lacuri de lunc: lacul Grosu, lacul Balta Mare, lacul Hrseii;
lacuri de acumulare: Soleti, Cuibul Vulturilor, lacul Mnjeti, lacul Tungujei, lacul
Czneti, Rpa Albastr, lacul Pucai, lacul Vultureti, Pota Elan;
iazuri piscicole: Crja, Negreti, Tcuta, Rediu Galian. Din suprafaa total de 533.127
ha (2,3% din suprafaa total a rii), 72,2% este zon agricol, 16,4% reprezint pduri i alte
terenuri cu vegetaie forestier i 11,4% alte suprafee (ape, suprafee construite, drumuri, ci
ferate, etc.). Localitile extreme ale judeului sunt: Protopopeti din comuna Tcuta la nord,
Pochidia din comuna Tutova la sud, Sratu din comuna Stnileti la est i Vladia din comuna
Dragomireti la vest.
Sub influenta factorilor pedogenetici , pe teritoriul bazinului Vaslui s-au format un numar
de tipuri, subtipuri si varietati de soluri zonale si azonale.
Pe platourile si pe versantii dealurilor, suprafetele cele mai mari sunt ocupate de
urmatoarele soluri: cernoziomurile (cambice si argiloiluviale), solurile cenusii de padure, solurile
brunde luvice si solurile cenusii, rendzine si pseudorendzine, soluri negre clinohidromorfe,
solurile gleice molice, psamosolurile in diferite satii de humificare.
In lunci si vai inguste se gasesc o serie de soluri mai tinere ca: soluri aluviale, soluri
coluviale, soluri aluvio-coluviale, lacovisti si soluri salinizate.
Pe terenurile cu pante mai mari se gasesc soluri foarte puternic erodate si complexe de
soluri in zonele de alunecare.
a) Soluri zonale
Cernoziomurile cambice sau format in conditii de stepa semiumedaunde au avut loc
procese intensive de bioacumulare humico-calcica, care au dus la aculularea unei cantitati
ridicate de humus prin descompunerea partiala a resturilor organice lasate in sol de asociatiile de
graminee bine incheiate. Roca mama este formata din loessuri si materiale loessoidale. Datorita
precipitatiilor mai reduse care au cazut si cad in aceasta zona, carbonatii sunt mai putin levigati
ceea ce a dus la o buna structurare a solului, solurile avand o structura glomerulara-pulverulenta,
cu o buna stabilitate hidrica si mecanica.
Cernoziomurile obisnuite cu profil normal s-au fomat pe interfluvii si platouri, iar
cele carbonatice coluvionate, la baza pantelor si vailor inguste. Roca mama este alcatuita din
nisipuri loessoidizate, nisipuri cu intercalatii de marne, nisipuri si marne. Solurile au o textura
mijlocie si o structura glomerulara.
Cernoziomurile argiloiluviale s-au format pe interfluvii si pe platouri slab inclinate, iar
cele coluviale la piciorul pantei si in mici depresiuni. Roca mama este formata din material
loessoid, nisipuri loessoidizate si luturi. Textura solurilor este mijlocie pana la grea, iar structura
este glomerulara prafuita si grauntoasa pulverulenta.
Solurile cenusii de padure ocupa interfluviile mai joase si versantii acestora. Rocile
mama de solidificare sunt: marnele, nisipurile leossoidizate, nisipuri si luturi leossoidizate. S-au
format sub influenta unei cantitati ceva mai mari de apa si vegetatiei lemnoase.
Luvisolurile s-au format pe paltouri slab inclinate si pe crestele mai inguste sub
influenta unei cantitati ceva mai mari de apa. Rocile mama sunt alcatuite din marna, nisipuri,
luturi si materiale loessoide.
Soluri luvice si soluri cenusii sunt raspandite pe interfluvii, platouri si versanti cu
altitudine ceva mai mare. Rocile de solidificare sunt: nisipuri, luturi, marne, argile si marne cu
nisipuri.
Rendzinele si pseudorendzinele sunt soluri intrazonale care s-au format pe roci mama,
bogate si foarte bogate in calciu cu marne calcaroase, argile marnoase in zona solurilor brune
cenusii de padure, pe latitudini ce depasesc 300 m. Acestea au o textura argiloasa si o structura in
glomerule compacte si cu muchii.
Soluri negre clinohidromorfe apar intrazonal sub forma de pete pe suprafete reduse in
zona cernoziomurilor levigate, pe forme de relief depresionare cu drenaj slab, unde apa freatica
se gaseste la mica adancime. Roca mama este formata din marne si argile. Textura solurilor este
luto-argiloasa pana la argiloasa.
b) Soluri azonale
Solurile gleice molice raspandite pe versanti s-au format pe marne si argile in urma
umectarii indelungate a rocilor si apoi a solului de catre apa. Excesul de apa provine in unele
cazuri din apa freatica cu nivel hidrostatic ridicat, in altele el este cauzat de existenta unui strat
argilos impermeabil, care favorizeaza formarea unui strat acvifer superficial lenticluar, in
inzeriorul zonei, precum si pe pante in jurul izvoarelor de coasta. In unele cazuri proceul de
gleizare este insotit si de saraturare, fie din cauza marnelor salifere, fie din cauza apei izvoarelor
cu un continut ridcat in saruri. Solurile gleice molice se gasesc sub forma de mici petece, in
special in zona cernoziomurilor levigate.
Psamosolurile se gasesc raspandite in cea mai mare parte pe pante tinere. Roca mama
este formata din nispip. Procesele de solidificare constau aproape numai din acumulare
humusului. Textura este nisipoasa.
c) Soluri intrazonale
Soluri aluviale si coluviale s-au format in luci si la partea bazala a versantilor prin
depunerea materialului transportat de catre ape. Obisnuit, ele nu prezinta orizonturi distinctive
deoarce procsul de solificare este frecvent intrerupt de noi depuneri de materiale, el rezumandu-
se aproape numai la gradul de solificare, in care se gaseste materialul transporat si depus. Atunci
cand aceste soluri sunt scoase de sub influenta inundatiilor, ele evolueaza catre tipul genetic
zonal. Caracteristica acestei grupe de soluri este ca apa freatica influenteaza de la slab la puternic
procesele pedogenetice, ajungand la fenomenul de gleizare. Aceste soluri ocupa in general forme
depresionare care acumuleaza si retin la suprafata vreme indelungata apele provenite din
precipitatii si scurgeri de pe versanti. Excesul de apa, cauzat de apa freatica a atras dupa sine
procesul de gleizare, care mai peste tot se interfereaza cu pseudogleizarea cauzata de stagnare
timp mai indelungat a apelor de inundatii sau a apelor provenite din precipitatii.
Erodisolurile sunt soluri foarte puternic erodate si excesiv erodate si ocupa versantii
puternic inclinati, apoi unele creste si cornise. Roca mama este formata din marne si material
loessoid succesiuni de marne, nisipuri, argile si gresii calcaroase, sucesiuni de material lessoid si
nisipuri. Textura solurilor este foarte variata.
Reteaua hidrografica teritoriul judetului Vaslui este drenat de raul Prut si Barlad, carora
li se adauga o retea hidrografica autohtona, reprezentata de afluentii lor.
Prutul, pe teritoriul judetului Vaslui isi desfasoara cursul pe o distanta de cca. 160 km de
la est de satul Ghermanesti in N si pana in amonte de confluenta cu Elanul in S. Principalii
afluenti sunt paraul Soparleni, Sarata, Floreni, Hulubat. Prutul la Bumbata (comuna Vetrisoaia)
are un debit de 82,1 mc/s., iar debitele maxime corespund lunii martie.
Lacurile in cuprinsul judetului Vaslui se afla un numar insemnat de lacuri formate fie
natural sau artificial. Pentru regularizarea scurgerilor si pentru alimentarea cu apa a localitatilor
au fost executate numeroase baraje ce s-au constituit intr-o salba de lacuri, numite in zona
iazuri, in numar de 44, carora li se adauga cateva elestee si pepiniere piscicole.
Suprafata productiva este de peste 800 ha, iar volumul de apa acumulat anual depaseste
21 mil. mc. Acumularile de apa cele mai importante de pe teritoriul judetului Vaslui sunt:
Barajul Moara Domneasca, situat pe raul Feresti, ocupa o suprafata de 31,74 ha si are un
volum total de 1,8 milioane mc;
Barajul Tacuta, situat pe raul Rediu, ocupa o suprafata de 28 ha si are un volum total de
2,7 milioane mc;
Barajul Rediu Galian, situat pe raul Rediu, ocupa o suprafata de 35,3 ha si are un volum
total de 3,76 milioane mc.
Vanturile
Pozitia si intensitatea centrilor barici, care dirijeaza circulatia maselor de aer la suprafata
continentului, determina, in raport de asezare geografica si de aspectul morfohidrografic al
suprafetei bazinului Vaslui, variatia directiei si vitezei vantului.
1.7 Vegetaia