Sunteți pe pagina 1din 14

1.

Enumerai principalele regiuni viticole ale rii noastre i prezentai Regiunea Viticol a

Dealurilor Banatului.
2. Precizai sortimentul vechi i nou al podgoriei Dealu-Mare.
3. Podgoria Drgani amplasare, centre viticole, particulariti ecopedoclimatice, sortimente,
direcia de producie.
1. Regiunile viticole din Romania
Tara noastra prezinta importante deosebiri sub raport ecoclimatic. Datorita acestor deosebiri,
maturarea strugurilor, pentru acelasi soi, se realizeaza cu circa 45 saptamani mai devreme la Greaca
(jud. Giurgiu), comparativ cu Cluj-Napoca. Unele diferente snt generate, si de altitudine, expunere,
panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc. Pe acest fond se instaleaza deosebirile ecopedologice
care fac ca la Dabuleni (jud. Dolj), pe nisipurile ameliorate, la soiul Muscat Perla de Csaba maturarea
strugurilor sa se realizeze cu 45 zile mai devreme, fata de Zimnicele (jud. Teleorman).
n
habitate

acest
ntinse,

fel,

rezulta

denumite

unele
regiuni

viticole care, n general, se suprapun


pe

provinciile istoriceste formate, ce

prezinta unele particularitati privind


conditiile ecologice, soiurile cultivate,
tehnologiile aplicate, nivelul productiilor
obtinute

si

nsusirile

calitative

ale

produselor viti-vinicole rezultate.


Potrivit particularitatilor de mai sus, au
rezultat urmatoarele regiuni viticole:
I.

Podisul Transilvaniei (Translivania)

II.

Dealurile Moldovei (Moldova)

III.

Dealurile Munteniei (Muntenia)

IV.

Dealurile Olteniei (Oltenia)

V.

Dealurile Banatului (Banat)

VI.

Dealurile Crisanei si Maramuresului (Crisana-Maramures)


1 REFERAT AMPELOGRAFIE

VII.

Colinele Dobrogei (Dobrogea)

VIII. Terasele Dunarii (VIII), precum si a nisipurilor si alte terenuri favorabile din sudul tarii (IX).
Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei (I) cuprinde plantatiile viticole ncepand de la
Apold (jud. Sibiu), pana la Bistrita-Nasaud si Dej. Aceasta regiune viticola se caracterizeaza prin
resurse heliotermice moderate (puse in evidenta cu ajutorul radiatiei globale, IH si IAOe), pe fondul
unor resurse hidrice bogate (rezultate din valorile CH si a Ibcv). Temperatura din timpul infloritului
(17,0-17,8C), temperatura medie multianuala a lunii iulie (19,6C), media temperaturilor maxime din
luna august (25,7C), media umiditatii atmosferice de la ora 13 a aceleiasi luni (54%) etc., indica
prezenta unui climat racoros. Aceasta caracteristica se conjuga cu numarul relativ scazut al zilelor fara
nghet (-2C), a celor privind intervalul cu temperaturi medii diurne active (> 10C), lungimea perioadei
de vegetatie si numarul zilelor cu temperaturi maxime >30C. Iernile sunt cele mai aspre (cu media
extremelor minime de -32,6C), ajungnd la Dej pna la -35,2C.
n ansamblul lor, conditiile ecoclimatice satisfac cerintele obtinerii unor produse vinicole de
calitate superioara, date fiind toamnele lungi si nsorite precum si frecventa mare a putregaiului nobil n
timpul maturarii boabelor la unele soiuri.
Relieful este alcatuit din dealuri si terase cu altitudinea medie de 411 m.
Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei (II) include plantatiile de pe plaiurile moldave, incepand
de la Hlipiceni (jud. Botosani) pana la Timboiesti (jud. Vrancea) si Smirdan (jud. Galati). Ca urmare,
intre ecoclimatul din partea de nord si partea de sud exista diferente apreciabile care se reflecta n
cantitatea si calitatea productiei viti-vinicole obtinute.
n ansamblul sau, ecoclimatul, cu puternice influente est-europene, este caracterizat prin resurse
heliotermice cu valori superioare, comparativ cu cele ale regiunii viticole precedente, in timp ce resursele
hidrice sunt evident mai mici. Resursele heliotermice superioare se conjuga, de asemenea, cu nivelurile
mai mari pentru mediile multianuale privind temperaturile de la inflorit (18.5 - 19,5C), temperatura
medie a lunii iulie (21,4C), media maximelor din luna august (26,7C) etc.
Diferente in plus, comparativ cu regiunea viticola a Podisului Transilvaniei, se inregistreaza
si in ceea ce priveste numarul zilelor fara nghet (214 zile), a celor ce definesc intervalul cu temperaturi
medii diurne active (183 zile), perioada de vegetatie (171 zile), sau numarul zilelor cu temperatura
>30C. Asprimea iernilor este mai mica decat in regiunea
viticola precedenta, prezentand totusi niveluri destul de scazute (media temperaturilor extreme minime 29,1C)) ajungand pana la - 32,5C, la Racaciuni. Altitudinea medie a versantilor ocupati de catre
2 REFERAT AMPELOGRAFIE

plantatiile viticole este de 179 m, ceea ce reprezinta circa 44% din altitudinea regiunii viticole
precedente.
Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei (III si IV) aduna la un loc
plantatiile viticole din sudul tarii ncepand de la Ramnicu Sarat pana la Halanga (jud. Mehedinti) si
Segarcea (jud. Dolj).
Datorita pozitiei sale sudice fata de regiunile viticole prezentate mai sus, resursele heliotermice
sunt evident mai ridicate, n conditiile n care resursele hidrice sunt mai scazute, mai cu seama in raport
de regiunea viticola a Podisului Transilvaniei.
Datorita aceleiasi cauze, diferente pozitive apreciabile se inregistreaza si in ceea ce priveste
higroscopicitatea aerului, deficitul de saturatie cu vapori de apa a aerului, regimul termic din lunile iunieaugust, cat si intinderea mai mare a perioadei de vegetatie (185 zile), a intervalului cu temperaturi medii
diurne active (195 zile), a numarului de zile cu temperaturi maxime mai mari de 30 C ('18 - 41) si a
celui dintre ingheturile de primavara si de toamna (235 zile).
Desi situata mult mai la sud comparativ cu regiunea viticola a Dealurilor Moldovei, asprimea
gerurilor este aici ceva mai mare (cu valoarea medie a extremelor minime de -29,9C) ajungand pana la
-35C la Banu Maracine.
Altitudinea medie a plantatiilor viticole desi ridicata (242 m), nu reprezinta decat aproximativ
60% din altitudinea medie ce caracterizeaza Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei.
Regiunea viticola a Dealurilor Banatului (V) cuprinde plantatiile viticole cu caracter insular,
ncepand de la Moldova
Noua (jud. Caras Severin) pana la Teremia Mare (jud. Timis).
Aceasta regiune viticola se caracterizeaza prin resurse heliotermice comparabile cu cele ale
regiunii viticole din Moldova luata in ansamblul sau, insa in conditiile unor resurse hidrice superioare. Se
constata insa ca, dupa media temperaturilor maxime din luna august si umiditatea relativa de la ora 13 a
acestei luni, ca si dupa datele care se refera la lungimea perioadei fara inghet, a celei cu temperaturi
active si a lungimii perioadei de vegetatie, aceasta regiune viticola se apropie mai mult de cele
nregistrate in Regiunea viticola a Munteniei si Olteniei.
Spre deosebire de aceasta, temperaturile extreme minime din timpul iernii se apropie foarte mult
de cele nregistrate in regiunea viticola a Dealurilor Moldovei, cu toata diferenta mare de pozitie
geografica.

3 REFERAT AMPELOGRAFIE

Viticultura este practicata pe dealurile piemontane (altitudinea medie 231 m) care fac legatura
intre Muntii Banatului si zona de campie.
Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei si Maramuresului (VI) este delimitata la sud de
Centrul viticol Minis (jud. Arad), iar la nord de Centrul viticol Halmeu (jud. Satu Mare).
Cu toate ca aceasta regiune viticola se intinde la nord pana aproape de paralela 48 (cea mai
nordica limita de cultura a vitei de vie in Romania), datorita influentei ecoclimatului din Europa
Centrala, resursele heliotermice sunt evident mai mari, comparativ cu cele ale regiunii viticole cu care se
invecineaza la est (a Podisului Transilvaniei). La aceasta contribuie si resursele hidrice mai scazute (CH
= 1,3) dar, n acelasi timp, destul de ridicate, n raport de celelalte sapte regiuni viticole.
n mod analog, sunt mai mari si nivelurile termice din lunile iunie, iulie si august, precum si
lungimea perioadei de vegetatie. Influenta pozitiva a ecoclimatului mai cald din Europa Centrala se
resimte si n timpul iernii, care este mai favorabila decat n oricare alta regiune viticola prezentata pana
aici, media pe regiune a temperaturilor extreme minime fiind de -27,2C, cu extrema minima cea mai
scazuta de - 30,1C la Maderat.
Viticultura ocupa dealurile piemontane dintre Mures si Tisa, la contactul acestor dealuri cu
Campia Tisei si, respectiv, cu zona de campie dintre Oradea si Halmeu (altitudinea medie 222 m).
Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei (VII) se intinde de la Mangalia pana la Tulcea si Macin.
Aceasta regiune detine unele dintre cele mai mari resurse heliotermice carora le corespund cele
mai scazute resurse hidrice. Conditiile din timpul nfloritului sunt dintre cele mai favorabile, atat sub
raportul temperaturilor ridicate (18,9 -20,3C), cat si a precipitatiilor scazute (15,9 -19,5 mm).
Ca urmare a inertiei termice generate de prezenta Marii Negre, temperatura medie a lunii iulie,
media temperaturilor maxime diurne din august, temperatura maxima absoluta a aceleiasi luni etc., sunt
mai mici comparativ cu valorile nregistrate n celelalte regiuni viticole din sudul tarii.
lernile sint mai putin aspre (cu media extremelor minime de - 26,6C); ele cuprind nsa centre
viticole n care extrema minima coboara pana la - 33.0C la Murfatlar.
Caracteristica este altitudinea medie relativ mica (71 m) la care se gasesc plantatiile cu vii din
aceasta regiune viticola.
Regiunea viticola a Teraselor Dunarii (VIII) urmeaza, ca o banda, cursul marelui fluviu,
de la Zimnicea (jud. Teleorman) pana la Fetesti (jud. Ialomita).
Datorita pozitiei sale geografice, aceasta regiune viticola detine cele mai mari resurse
heliotermice (IH = 2,50), n conditiile unor resurse hidrice modeste (CH = - 0,8). Toate acestea se
4 REFERAT AMPELOGRAFIE

conjuga cu conditiile foarte favorabile din timpul nfloritului, atat ca temperatura cat si ca umiditate (luna
iunie), din fenofazele cresterii boabelor (luna iulie) si a maturarii strugurilor (luna august).
Altitudinea medie scazuta a plantatiilor viticole, de 72 m in conditiile in care viticultura foloseste
terenurile cu micropanta si microrelief este un inconvenient important, intrucat, desi este situata in partea
cea mai de sud a tarii.
2. Regiunea Viticola a Dealurilor Banatului (a IV-a)
Regiunea viticola a Dealurilor Banatului este specializata n producerea de vinuri albe si roze de
masa si in mai mica masura a vinurilor albe si rosii de calitate superioara.
Soiurile reprezentative pentru aceasta regiune sunt cele albe - Creata de
Banat, Majarca alba, Steinschiller, Riesling italian, Sauvignon, dar si
soiuri pentru vinuri rosii - Cadarca, Burgund mare, Merlot si Pinot noir.
Cultura soiurilor pentru struguri de masa are o pondere mai redusa, iar
soiurile intalnite sunt cele cu maturare mijlocie: Chasselas dor, Muscat de
Hamburg si Muscat dAdda.
Limite geografice: Plasata n sud-vestul Romaniei, aceasta regiune
ntruneste, ntr-o oarecare masura, conditiile unei singure podgorii.
Plantatiile de vii, care ocupa actual circa 3.000 hectare, au un caracter insular, constituindu-se n mai
multe centre viticole.
Regiunea viticola a Dealurilor Banatului se aseamana cu regiunea viticola Crisano Maramuresana de la nord de Mures, de care se deosebeste prin resurse termice mult mai bogate,
datorita pozitiei latitudinale mai sudice si a climatului submediteranean mult mai clar exprimat aici
dect n oricare alta parte a tarii.
Caracteristicile climatului: Climatul este moderat continental cu nuanta submediteraneana, cu
ierni blande, veri calde si toamne prelungi, deci conditii optime pentru dezvoltarea vitei-de-vie.
Resursele heliotermice sunt ridicate si relativ omogene pe cuprinsul regiunii, conducnd la o buna
maturare si chiar supramaturare a strugurilor, iar resursele hidrice sunt superioare celor din Moldova.
Precipitatiile atmosferice prezinta o medie anuala de 650 mm (550 mm n campia joasa si 750
mm in dealurile piemontane), iar evapotranspiratia potentiala anuala atinge valoarea de 700 mm, fapt
care conduce la un regim hidric echilibrat pentru cea mai mare parte a regiunii, exceptie facand
campia vestica (centrul viticol Teremia). Media precipitatiilor din perioada de vegetatie se apropie de
valoarea de 395 mm.
5 REFERAT AMPELOGRAFIE

Solurile predominante n aceasta regiune sunt cele de tip terra rossa (pe solurile calcaroase),
solurile brune-eumezobazice (pe versanti), brune-argiloiluviale si regosolurile. Se ntlnesc si
cernoziomuri si chiar cernoziomuri levigate, putin favorabile culturii vitei de vie, n centrul viticol
Teremia.
In podgoriile din vest se cuprind viile din: podgoria Aradului si bazinele ei principale , Minis ,
Siria Maderat; podgoriile Recas, Buzias, Silagiu , care incheie sirul dealurilor ce intretaie aproape
perpendicular Muresul si Timisul, mergand de la Mocrea prin Pancota la Lipova, iar de aici la Recas
Silagiu Buzias si mai departe spre sud-vest pana la podgoria Moldova Noua, creind ultimele
trepte de coborare de la munti spre Campia Banatului, unde ne intalnim cu marele bazin viticol de la
Teremia Mare Tomnatic.
Podgoria Aradului este asezata pe dealurile care formeaza ultimele ramificatii ale Muntilor
Zarandului. Ea formeaza o zona naturala, care apare ca o fasie aproape continua ce se intinde pe o
lungime de cca 35 km, de la Radna pana la Pancota, cu o latime de 500 1500 m. Dealurile ocupate
de viile din aceasta podgorie au expozitie vestic, iar climatul acestei podgorii are o pronuntata nuanta
submediteraneana.
Solul , clima si microrelieful creeaza conditii de microclimat foarte prielnic pentru cultura vitei de
vie. In interiorul podgoriei exista doua bazine mari :
Bazinul Minis, situat intre Radna si Cuvin, cuprinde viile din Minis, Paulis, Baratca, Ghioroc si
Cuvin. Sarcina acestui bazin este de a se specializa in producerea vinurilor rosii de masa , superioare.
Ca sarcina secundara, se produc aici si vinuri albe curente de masa, iar in completare si struguri de
masa, cu coacerea timpurie si semitimpurie.
Bazinul Siria Maderat, situat intre Cuvin si Pancota, cuprinde viile de la Covasint, Siria, Galasa,
Maderat, Pancota, Misca. Bazinul este specializat in producerea vinurilor albe, curente de masa,
destinate in mare parte pentru sampanizare. Tot aici se vor produce si struguri de masa din soiurile cu
coacerea mai timpurie. Suprafata agricola a podgoriei Aradului este de cca 37 500 ha, din care peste
10 % este plantata cu vii. In perspectiva se prevede ca suprafata ocupata cu vii sa se dubleze.
Podgoria Recas este situata pe ultimele dealuri ale podisului Lipovei, terasate in trepte, care
coboara spre sesul Banatului. De aceasta podgorie tin localitatile: Recas, Bencecu de Sus, Bencecu de
Jos, Iosifalau, Ghizela, Izvin si Giarmata.
Suprafata agricola a podgoriei este de aproximativ 16 500 ha, din care peste 8% sunt ocupate cu
vii. Productia podgoriei Recas este orientata spre obtinerea vinurilor de masa superioare, rosii.
Podgoria produce si vinuri de masa curente, rosii si albe. In secundar, poate produce si struguri de
masa cu coacere timpurie.
6 REFERAT AMPELOGRAFIE

Podgoria Buzias Silagiu este situata pe piemontul dintre Timis si Barzava. Ea se intinde pe o
suprafata de peste 14 000 ha teren agricol, din
care peste 9% este ocupata cu vii. Localitatile
care se includ in aceasta podgorie sunt: Buzias
oras, Silagiu sat si Bacova.
Podgoria este specializata in producerea
vinurilor de masa superioare, rosii si albe. Intr-o
mai mica masura se produc vinuri aromate si
struguri de masa.
Podgoria Moldova Noua ocupa ultimele ramificatii ale Carpatilor sudici, cu pante joase,
orientate catre sud si sud-vest. Altitudinea dealurilor plantate cu vita de vie variaza intre 180 450 m.
Localitatile principale care apartin de aceasta podgorie sunt: Moldova Noua, Moldova Veche,
Belobresca, cu o suprafata agricola de cca 5 500 ha, din care peste 260 ha sunt ocupate cu vii.
Podgoria are sarcina de a produce vinuri de masa superioare, albe si rosii deosebit de apreciate.
3. Podgoria Dealu Mare
Podgorie de calitate, aezat n inima rii cu o istorie bogat, ce-i are nceputul n epoca getodacic i care prin surafa, denstate i potenial formeaz masivul viticol cel mai deseam al rii,
ocupnd dealurile si colinele ce se ntind de la apa Teleajenului pn la apa Buzului.
Ocup o suprafa de 30.000 ha., reprezentnd cca. 10 % din suprafaa de vii a rii, avnd o
lungime de 60 km i, foarte important, cu o expoziie sudic.
Microclimatul si factorii edafici sunt dintre cei mai favorabili, asigurnd producii ridicate de
struguri i produse de calitate. Sortimentul acestei podgorii cuprine o gam variat de soiuri, n
prezent fiind orientat mai ales spre vinuri roii (Cabernet sau Sauvignon i Merlot) i vinuri aromate
(Tmioase) sau demiseci (Gras de Pietroasele).
Dintre cellalte soiuri cultivate sunt de menionat Rieslingul italian ce ocup o suprafa destul de
mare, soiurile vechi romneti Gordinul i Baicata de Dealu Mare .a..
Sunt bine reprezentate i soiurile pentru strugurii de mas cu deosebire Muscat de Hamburg, Afuz
Ali, Coarn neagr, Razachie roz i alb. n persepctiv se prevede o extindere a soiurilor negre
(Cabernet Sauvignon i Merlot) ce gsesc condiii eco-fiziologice foarte bune pentru producerea unor
vinuri de mare marc. Podgoria Dealu Mare d toat gama de vinuri curente de mas, vinuri de
calitate superioar albe i roii, caracterizate printr-o anumit pesonalitate. Astfel, cele roii sunt
intens colorate, extractive, acumulnd maximum de caliti dup o nvechire prelungit. Vinurile albe
7 REFERAT AMPELOGRAFIE

sunt parfumate, onctuase, suave si fine la gust.


Producia ambundent este valorificat de marile
centre industriale i staniunile balneo-climatice
de pe Valea Prahovei. Podgoria cuprinde
urmtoarele bazine principale:
- Bazinul Dealu Mare Ploieti cu centrele:
a) Valea Clugreasc cu viile de pe plaiurile
Gura Vii, Valea Popii, Valea Zidului, Valea
Mantei, Valea Poenii, Valea Srac, Valea Urloi,
Valea Nicovan, Valea Larg, Valea Meilor, Dealul cheaul i Dealul Cernteti.
b) Bucov cu viile de la Chiorani, Dealul Bighiliu, Valea Orlei, Pleaa, Sceni, Seciu, Boldeti.
- Bazinul Urlai Ceptura cu viile de la Valea Pietrii, Valea Boului, Orzoaia, Valea Nucetului, Valea
Crngului, Mrunii, Ceptura de Sus i Ceptura de Jos.
- Bazinul Buzului cu urmtoarele centre mai importante:
a. Tohani-Jugureni ce cuprinde viile de la Vadu Spat, Mizil, Tohani, Jugureni, Fineteti,
Perunari.
b. Braza-Vispeti Istria, specializat mai ales pentru soiuri de struguri de mas cu viile din
satele Greceanca, Breaza, Vispeti, Neni.
c. Pietroasele-Gura Srii cu viile de la Pietroasa de Sus i Pietroasa de Jos, Ochiul Boului,
arnga, Gura Srii.
n perspectiv se prevede o concentrare a plantaiilor de soiuri roii n jurul centrului Gura-Srii
i a soiurilor Tmioas si Gras n mprejurimile centrului viticol Pietroasa.
d. Valea Teancului Ssenii Noi, cuprinznd viile de la Merei, Valea Teancului, Monteoru,
Ssenii Noi, Gura Nicovului.
n aceast podgorie, ai precis la valea Clugreasc se afl amplasat I.C.V.V., iar Pietroasele
staiune experimental viticol.
4. Podgoria Dragasani
Aria geografic
Podgoria Dragasani se intinde ntre Subcarpaii Getici la nord si Campia Romana la sud i sudest, fiind situate ntre paralele 4430-4455 latitudine i meridianele 2355-2415 longitudine estic.
Podgoria are o lungime de cca 50 km. intre localitaile Strejeti, n sud i Ioneti, n nord, cu o
dezvoltare n adincime, pe latura est-vest pe o distanta ce ajunge la cca 30km.
8 REFERAT AMPELOGRAFIE

Administrativ, podgoria se afl localizat n judeele Vlcea i Olt.


Cadrul natural
Relieful este caracterizat prin culmi interfluviale cu versani abrupi , paralele cu rul Olt i
orientate de la N la S . Altitudinea dealurilor din podgorie creste de la S ( Oporelu 193 m) la N
( Scundu 463 m ) dand natere la diferite expoziii, favorabile culturii de vi de vie.
Litologia , roca mama este reprezentata n general dintr-o alternan de argile , marne i nisipuri teriare
pe pantele i cumpenele dealurilor i aluviuni de diferite texturi n Lunca Oltului.
Solurile de pe terenurile de platform sunt caracterizate prin prezena luvisolurilor albice,
planosolurilor i solurilor brune luvice (podzolite). Pe culmile nguste, bine drenate, n partea superioar
a versanilor i pe terase s-au format soluri brune argiloiluviale. Pe versani sunt soluri brune eumezobazice i regosoluri. Solurile brun-rocate apar pe terase, n partea sudica a podgoriei.
Hidrografia este dominata de rul Olt, principalul colector care aduna surplusurile de
precipitaii ce se scurg de pe dealuri, n vile adinci ce le despart.
Climatul este temperat continental, cu ierni reci si veri calde, dar cu o mai atenuata excesivitate
est-europeana, cu usoare influene mediteraneene. Temperatura medie anuala(11,3C), precipitatiile
moderate (642mm anual)

alaturi

de insolatia din perioada de vegetatie(1520 ore) induc conditii

climatice favorabile culturii vitei de vie cu influenta directa asupra calitatii recoltei .
Acest ansamblu de condiii pedo-climatice favorizeaza cultivarea vitei de vie si crearea vinurilor
de calitate deosebit, cu caracteristici tipice pentru podgoria Drgani. Produciile de struguri prin
intermediul cuplurilor, vinifera/portaltoi amplasate raional, potrivit ,,vocaiei terenurilor, pot conduce
la rezultate remarcabile n obinerea de vinuri cu denumire de origine controlat.
Urcnd pn la altitudini ce depesc 400 m, plantaiile sunt asezate pe soluri brune i brun rocate
de pdure unele mediu podzolite, bogate n calcar si situate pe pietriuri aluvionare.
Vinurile obtinute pe plaiurile

Dealul Olt, Dobrua, uteti, Mitrofani, Clina, Prundeni, Orleti,

Guoeni sunt recunoscute prin calitatea exceptionala a vinurilor aromate de Tmioas romneasc i de
Sauvignon. De asemenea s-au remarcat i vinurile roii de Pinot Noir .
Solurile dominante: luvisolurile, brune luvice impreuna cu conditiile termohidrice permit si
recomanda cultura soiurilor pentru vinurile albe, in mod special: Sauvignon, Crmpoie
selecionat, Tmioas romneasc iar pentru vinurile roii: Negru de Drgani, Novac i Pinot noir.
Podgoria Drgani are rdcini adnci n trecut, nc din perioada geto-dacic, de acum 2000 ani.
Legenda spune ca soiul Braghina primit numele dup fiica lui Burebista iar soiul Gordan a fost
denumit dup un brav lupator dac a crui moarte a fost la acea vreme controversat deoarece n timpul
btliei n care i-a pierdut viaa acesta a but i cteva pahare de vin.
9 REFERAT AMPELOGRAFIE

Pentru viile din Drgani exist documente datate nc din secolele 16 i 17, n timpul domniei lui
Mihai Viteazul care a fcut numeroase donaii mnstirilor care aveau n proprietate plantaii de vie.
nainte de atacul de Phylloxera sortimentele de baz n Drgani erau Crmpoie, Braghin i Gordan la
care s-au adugat Tmioas romneasc. Vinurile vechi de Drgani aveau un alcool nu prea ridicat,
n jur de 10% vol alc. i erau cunoscute prin prospimea dat de dioxidul de carbon specific vinurilor cu
fermentaie incomplet, cu un uor gust de copt.
Aceste vinuri erau obinute din struguri culei trziu, dup o lung i uoar fermentaie la
temperatur joas i pstrau caracterul acidulat pn la nceputul primverii.
Podgoria Drgani nu a rmas ancorat n trecut: soiurile noi introduse, tehnologiile noi de cultur ct i
de vinificaie au adus-o n prezent la o reputaie remarcabil.
Delimitarea teritorial pentru producerea vinului cu D.O.C. DRGANI
Arealul

delimitat

pentru

producerea

vinurilor

cu

denumirea

de

origine

controlat DRGANI cuprinde urmtoarele localiti (municipii, orae, comune i sate),


situate n judeele Vlcea i Olt:
Judeul Vlcea:

- Municipiul Drgani - localiti componente Drgani, Zrneni, Zltrei, Valea Caselor;

- Com. tefneti

- satele Dobrua, Condoieti, erbneti, tefneti;

- Com. uteti

- satele Racu, Izvorau, uteti, Mitrofani, Verdea, Mazili, Boroeti;

- Com. Prundeni

- satele Prundeni, Clina, Zvideni;

- Com. Orleti

- satele Orleti, Silea, Scaioi, Procopoaia;

- Com. Creeni

- satele Creeni, Mreneti, Streminoasa, Izvoru;

- Com. Guoeni

- satele Guoeni, Mgureni, Sprleni, Guoianca, Burdleti;

- Com. Lungeti

- satele Lungeti, Carcadieti, Fumureni, Stneti-Lunca.

Judeul Olt:

- Com. Crlogani

- satul Crlogani, Cepari;

- Com. Strejeti

- satele Strejetii de Sus, Colibai;

- Com. Pleoiu

- satul Schitu din Deal.

Denumirea de origine controlata DRGANI poate fi completata cu urmatoarele denumiri de plai


viticol: DEALUL OLT, DOBRUA, UTETI, MITROFANI, CLINA, PRUNDENI, ZVIDENI,
ORLETI, GUOENI, MGURENI, SPRLENI.
10 REFERAT AMPELOGRAFIE

SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obinerea vinurilor cu D.O.C. DRGANI sunt
urmtoarele:

soiuri albe: Crmpoie Selecionat, Chardonnay, Feteasc Regal, Riesling Italian, Sauvignon,
Pinot gris;

soiuri aromate: Tmioas Romneasc, Muscat Ottonel;

soiuri roii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Syrah, Feteasc Neagr, Novac, Negru de
Drgani, Burgund mare.
PRODUCIA DE STRUGURI (kg/ha)
Soiurile de struguri, respectiv producia de struguri admis pentru obinerea vinurilor cu

denumirea de origine controlat DRGANI, se vor nscrie n urmtoarele limite maxime:

Nr.
crt.

Soiurile de struguri

SOIURI ALBE
1.
Feteasc Regal
2.
Crmpoie
Selecionat
3.
Riesling Italian
4.
Sauvignon
5.
Pinot Gris
6.
Chardonnay
SOIURI AROMATE
1.
Tmioas
Romneasc
2.
Muscat Ottonel
SOIURI NEGRE
1.
Novac
2.
Negru de Drgani
3.
Burgund mare
4.
Merlot
5.
Pinot Noir
6.
Cabernet Sauvignon
7.
Syrah
8.
Feteasc Neagr

Producia maxim de struguri admis , la recoltare


funcie de meniunea traditionala utilizata
kg/haC.M.D.
C.T.
C.I.B.
10.000
10.000

7.000

10.000
9.000
9.000
9.000

7.000
7.000
7.000

6.000
6.000
-

9.000

7.000

6.000

8.000

6.000

10.000
10.000
10.000
10.000
9.000
9.000
9.000
9.000

9.000
9.000
9.000
8.000
8.000
8.000
8.000

11 REFERAT AMPELOGRAFIE

RANDAMENTUL N VIN
Indiferent de meniunea tradiional care va fi utilizat la etichetare, randamentul maxim va fi:

Nr. crt.
Soiurile de struguri
SOIURI ALBE
1. Feteasc Regal
2. Crmpoie Selecionat
3. Riesling Italian
4. Sauvignon
5. Pinot Gris
6. Chardonnay
SOIURI AROMATE
1. Tmaioas Romneasc
2. Muscat Ottonel
SOIURI NEGRE
1. Novac
2. Negru de Drgani
3. Burgund mare
4. Merlot
5. Pinot Noir
6. Cabernet Sauvignon
7. Syrah
8. Feteasc Neagr

C.M.D.

-hl/haC.T.

C.I.B.

65
65
65
59
59
59

46
46
46
46

39
39
-

59
52

52
39

39
-

65
65
65
65
59
59
59
59

59
59
59
52
52
52
52

CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE


Strugurii destinai producerii vinului, materie prim, pentru vinul cu denumire
de origine
DRGANI, trebuie s fie sntoi, cu boabele nezdrobite. Strugurii recoltati trebuie s fie
ct mai urgent introdusi n procesul de fabricaie.
Coninutul de zahr la recoltare trebuie s fie de minim:
- 187 g/l la soiurile Feteasc Regal, Crmpoie selectionat, Riesling italian, Sauvignon,
Chardonnay,

Pinot gris, Tmioas romneasc, Muscat Ottonel, Sortiment alb, daca vor

purta mentiunea D.O.C.-C.M.D.;

- 12

- 204g/l la soiurile Novac, Negru de Drgani, Merlot, Feteasc Neagr, Pinot Noir,
Cabernet Sauvignon, Syrah, Burgund mare, Sortiment rou, dac vor purta meniunea D.O.C.
C.M.D.;
- 220 g/l la soiurile albe i 213 g/l la soiurile roii, dac vor purta meniunea D.O.C. C.T..
-240g/l la soiurile albe si aromate , dac vor purta meniunea D.O.C.-C.I.B..
CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAIILOR
In plantatiile nou infiintate densitatea se incadreaza intre: 4.132 si 5.500
butuci/hectar, in restul plantatiilor,densitatea minim acceptata este de: 3.200 butuci/hectar.
Sistemul de cultura este neprotejat sau semiprotejat, pe tulpina cu forma de conducere
recomandata Guyot pe tulpina, cordon uni sau bilateral, brate cu inlocuire periodica. Sistemul de
taiere practicat va fi lung sau mixt cu o incarcatura de rod de 9-13 ochi/mp.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ngrminte chimice n doze moderate in
functie de caracteristicile fizico-chimice ale solului(cartare agrochimica) prin pastrarea unui
raport optim N:P:K cu rol important in formarea diferitelor componene ale recoltei(zaharuri,
aciditate, picmenti antocianici, arome).
Fertilizarea foliar are rol complementar in completarea necesarului plantei de
macroelemente i microelemente si corectiei in caz de carente.
Irigarea este admis numai n anii secetoi cu notificarea O.N.V.P.V. atunci cnd coninutul apei
n sol pe adncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de
udare (420-620 mc/ha).
n plantaii se va asigura o protecie fitosanitar eficient pentru realizarea unei stri de
bun sntate a recoltei. n toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se
recomand aplicarea desfrunzitului parial n zona strugurilor la butucii cu mas foliar bogat,
precum i tratamente cu metabisulfit neutralizat.
In plantaiile din care se obin struguri destinati obtinerii vinurilor cu D.O.C. , butucii
impuriti din aceste plantaii vor face parte numai din soiuri aparinnd speciei Vitis vinifera, iar
strugurii acestor soiuri se vor recolta separat de cei ai soiului de baza ce sta la producerea vinului
pentru care se acord denumirea de origine.
Verificarea condiiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepionrii
strugurilor la cram.

- 13

Strugurii trebuie sa aiba o stare bun de sntate - proporia boabelor avariate nu poate fi
mai mare de 10% la D.O.C.-C.M.D. si maxim 5% la D.O.C.-C.T.
Reducerea numrului de ciorchini la intrarea n prg este obligatorie cnd producia potenial
depete limitele maxime admise prin caietul de sarcini, n caz contrar plantaiile producatoare
de struguri cu D.O.C., nu se autorizeaz, sau dupa caz se retrage autorizatia.
Tehnologiile de cultura aplicate la sol si planta se stabilesc de fiecare producator in
vederea obtinerii de struguri de calitate care sa acumuleze cantitatile de zaharuri si alte
componente(arome, antociani, aciditate etc.) la recoltare pentru obtinerea vinurilor cu D.O.C..
Producatorii vor respecta bunele practici agricole si de mediu.
n plantaiile din arealul D.O.C. DRGANI, productorii au obligaia de a asigura
conservarea amenajrilor pedo i hidroameliorative existente pe suprafeele pe care le
dein. n acest scop ei trebuie s asigure ntreinerea taluzurilor pe terenurile terasate,
curarea i
repararea canalelor de dirijare a apelor pe versani, conservarea cilor de acces, a drumurilor de
exploatare i a zonelor de ntoarcere, protejarea mediului de poluare.
Sursa bibliografica:
-

Olobeanu M., si colab, 1991 Zonarea soiurilor de vita de vie in Romania. Ed. CERES

erdinescu A. si colab., 2003

Teodorescu I.C.,1966; Fregoni M.,1991

Gh. tefanic, I.D. Sndoiu, 1994

Dobrei A., Rotaru, Liliana, Mustea, M., 2005 - Cultura viei-de-vie. Edi tura Solnes,
Timioara.

Olteanu, I., Daniela, Cichi, Daniela, Dolores, Costea, D.C., Mrcineanu, L.C., 2002
-Viticultura special. Zonare, Ampelografie, Tehnologii specifice. Editura Universitaria,
Craiova, 473 p.

Stoian, M. i colab., 2010 - Catalogul de clone cu material biologic certificat. Lucrare


realizat n cadrul proiectului Realizarea coleciei naionale de germoplasm clonal la
via-de-vie i omologarea unor elite finanat de Ministerul Educaiei, Cercetrii i
Inovrii.

rdea C., Rotaru Liliana, 2003.

- 14

S-ar putea să vă placă și