Sunteți pe pagina 1din 65

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT DE AN LA
VITICULTURĂ

Îndrumător Student
Asist. univ. Mihaela Savu
An III Gr. 2304
2004

TEMA PROIECTULUI

ÎNFIINŢAREA UNEI PLANTAŢII DE VIŢĂ DE VIE


PENTRU VINURILE ALBE DE CALITATE
SUPERIOARĂ ÎN CENTRUL VITICOL VALEA
CĂLUGĂREASCĂ DIN PODGORIA DEALUL MARE

2
MEMORIUL DESCRIPTIV

Scurt istoric
Pe teritoriul ţării noastre viţa de vie se cultivă din comuna primitivă şi anume din neoliticul
mijlociu. În antichitate geto-dacii de la nord de Dunăre au extins mult cultura viţei de vie, care, în
secolul II-I î. Hr. era răspândită pe întreg teritoriul ţării noastre de astăzi. Situaţia înfloritoare a
viticulturii şi comerţul dezvoltat cu vin presupune existenţa unor soiuri valoroase şi a unor podgorii
capabile să valorifice însuşirile calitative ale soiurilor cultivate. În decursul timpului sortimentele s-
au statornicit pe podgorii, ajungându-se ca, în momentul invaziei filoxerei, ele să fie reprezentate în
fiecare areal viticol printr-un număr restrâns de soiuri, care imprimau un specific deosebit calităţii
vinurilor.
În Dealul Mare era împământenit sortimentul constituit din Băşicată, Gordin, Braghină şi
Tămâioasă Românească, precum şi cel pentru vinuri roşii format din Negru Moale şi Negru Vârtos
(Gh. Nicoleanu 1900). Ca urmare a dezvoltării impetuoase a forţelor de producţie, capitalismul a
înviorat extinderea viticulturii şi în ţara noastră, stimulând precuparea pentru introducerea în cultură
a unor soiuri stăine, recunoscute pentru calitatea producţiei. În aceste condiţii (începând cu anul
1860) în viticultură şi-au făcut apariţia unele soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum sunt:
Aligoté, Cabernet Sauvignon, Chasselas Doré, Chasselas Roz, Muscat Hamburg şi altele. În cadrul
soiurilor pentru vin, la nivelul anului 1979, cea mai mare pondere o deţinea soiul Fetească Albă
(16,9 %), apoi Riesling Italian (15,1 %), Fetească Regală (11,1 %) şi Aligoté (7,6 %), care
însemnau cca. jumătate (50,7 %) din suprafaţa ocupată de soiuri în plantaţii pure. În cadrul
raporturilor dintre diferitele direcţii de producţie, soiurile pentru vinuri albe deţineau 67,3 %.

Podgoria Dealul Mare

Podgoria Dealul Mare are o veche şi o bogată tradiţie viticolă. Ocupă zona dealurilor
Carpaţilor Meridionali, delimitată de apa Teleajănului şi de cea a Buzăului. Include cel mai mare

3
număr de centre viticole, care sunt: Boldeşti (322 m), Valea Călugărească (224 m), Urlaţi-Ceptura
(244 m), Tohani (222 m), Cricov (353 m), toate situate în judeţul Prahova şi centrele din Breaza şi
judeţul Buzău: Pietroasa (226 m), Merei (192 m), Zoleşti (191 m). Deţine un număr mare de plaiuri
cum sunt: Seciu (centrul viticol Boldeşti), Valea Popii, Valea Săracă, Valea Mantei, Valea Poenii,
Valea Nicovani, Valea Ursoi, Valea Largă, Valea Mieilor, Chiţorani, Valea Orlei (centrul viticol
Valea Călugărească), Orzoaia, Valea Nucelului, Valea Crângului, Valea Seiman, Malu Roşu,
Soimeşti, Rotari (centrul viticol Urlaţi-Ceptura), Gura Vadului, Peruşani, Vârful cu Dor, Jugureni,
Călugăreni, Greceanca, Năieni, Finteşti (centrul viticol Breaza), Dealu Istriţa, Sarânga, Cîrleşti
(centrul viticol Pietroasa), Dealul Viei, Izvorul Dulce, Valea Teancului, Gura Săreţii (centrul viticol
Merei), Verneşti, Niscov (centrul viticol Zoreşti).
Lungimea acestei podgorii (aproape 70 km), cât şi orografia variată generează numeroase
diferenţieri ecoclimatice. Ca linie generală, resursele termice cresc către Pietroasa-Buzău, atât spre
Boldeşti, cât şi dinpre Zoreşti. Această dinamică se corelează negativ cu resursele hidrice,
conferând centrului Pietroasa-Buzău o situaţie cu totul specifică. La aceasta contribuie varietatea
mare a condiţiilor orografice, cu un număr mare de văi (Valea Călugărească, Valea Poenii, Valea
Mieilor, etc), care prezintă versanţi protejaţi împotriva temperaturilor scăzute din timpul iernii. În
aceste conditii, după datele de la Valea Călugărească şi Pietroasa-Buzău, frecvenţa temperaturilor
minime absolute nocive pentru viţa de vie este una dintre cele mai mici.
Litologia este variat alcătuită din marne sarmaţiene şi helveţiene, calcare oolitice sarmaţiene,
argile livantile şi depozite loessoide pleistocene. Sedimentele de solificare rezultate din debrarea ”in
situ” sau din remanierea materialelor parentale sunt în cea mai mare parte argiloase sau luto-
argiloase, carbonatice, exceptând depozitele de terasă din partea de vest a podgoriei. Solurile
reprezentate pentru această podgorie sunt: cernoziomurile, cernozimurile cambice, cernoziomurile
argiloiluviale, solurile brun-roşcate, solurile brun-luvice, planosolurile, regosolurile, caluvisolurile
şi solurile antropice (C. Oancea şi colab. 1983/a). Toate aceste tipuri şi subtipuri de sol au, in
general, o favorabilitate ridicată pentru viticultură. Fac excepţie solurile cu un conţinut mai mare de
5% în carbonat de calciu (Ca CO3) activ, de tipul regosolurilor, solurilor antropice regosolice sau
depozite litologice excesiv carbonatice scoase la suprafaţă.
Exceptând centrele viticole Boldeşti, Cricov şi Breaza, toate celelalte şase centre prezintă
condiţii foarte fvorabile privind cultura soiurilor pentru vinuri roşii superioare (Cabernet Sauvignon,
Fetească Neagră, Pinot Gris, Merlot şi Burgund mare). În afară de centrul viticol Cricov, în toate

4
celelalte opt centre viticole se cultivă soiuri pentru vinuri albe de calitate superioară (Fetească Albă,
Riesling Italian, Pinot gris, Sauvignon, Fetescă Regală şi Muscat Ottonel). Un loc aparte revine
soiului Grasă de Cotnari, cultivat la Pietroasa-Buzău, unde şi-a găsit o a doua patrie. Centrele
viticole Pietroasa-Buzău şi Breaza se remarcă, de asemenea, prin condiţiile foarte favorabile privind
cultura soiurilor pentru vinuri aromate de calitate superioară (Tămîioasă Românească, Busuioacă de
Bohotin şi Muscat Ottonel). Un singur centru viticol (Cricov) este producător al unor vinuri albe de
consum curent (din soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel). Cele nouă centre ale
acestei regiuni viticole deţin aptitudini diferite privind cultura soiurilor pentru masă cu maturarea
boabelor I epocile II–IV. Astfel, la Boldeşti şi Cricov dau rezultate bune numai la soiurile din
epocile de maturare III-IV (Chasselas doré + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Coarnă
neagră), ultimul fiind renumit şi pentru cultura soiulul Bicane, destinat păstrării în timpul iernii. La
Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura şi Tohani condiţiile ecologice sunt propice pentru cultura
soiurilor din epocile III-IV (Chaseelas doré + roz, Muscat Hamburg, Muscat de Adda, Afuz Ali);la
Zoreşti se adaugă soiul Coarnă Neagră; la Merei spectrul conveierului varietal s-a extins cu soiul
Italia, iar la Breaza şi Pietroasa-Buzău se cultiva soiul timpuriu Cardinal.

Scopul înfiinţării plantaţiei

Înfiinţarea unei plantaţii de viţă de vie se încadrează în tendinţele şi orientările de viaţă şi de


viitor ale viticulturii româneşti impuse de conjucturile social-economice, pe care le parcurgem,
obiectivele urmărite în etapele următoare fiind menite să contureze viticultura începutului celui de-
al treilea mileniu.
Din prognoze se conturează că in ţara noastră, unde producţia viticolă este rămasă în urmă
faţă de cerinţele de consum, se impune iniţierea de măsuri menite să favorizeze creşterea recoltei de
struguri până la dublare, aceasta fiind motivată de nevoile de consum intern şi de crearea unor
disponibilităţi mai mari pentru relaţiile de schimb internaţional.
Aprecieri de dată mai recentă arată că la sfârşitul mileniului doi se propusese ca patrimoniul
viticol naţional va trebui să ajungă la cca 300 000 ha, din care 250 000 ha pe rod.
Realizarea unor asemenea obiective asociate, cu rată medie de înlocuire a suprafeţelor de
defrişat, face necesară înfiinţarea anuală a câte 15 000 ha plantaţii noi. În felul acesta la o producţie

5
anuală de cca 8t/ha ar fi posibil de obţinut, la nivel naţional, o recoltă de 2 000 mii tone (N.
Pogorievici).
Pentru concentrarea şi specializarea pe mai departe a producţiei viticole, urmează a se
înfiinţa plantaţii noi numai în areale delimitate, cu respectarea structurii sortimentale şi folosirea de
material săditor cu valoare biologică ridicată.
După orientările viticulturii pe plan mondial şi locul pe care trebuie să-l ocupe cultura viţei
de vie ca ramură de producţie în cadrul economiei naţionale din ţara noastră, atunci când se pune
problema restructurării şi extinderii pe mai departe a patrimoniului viticol trebuie avute in vedere
consecinţe de ordin tehnico-organizatoric şi social-economic realizată, dimensionarea şi
specializarea unităţilor de producţie viticolă, alegerea justicioasă a amplasamentelor pentru
înfiinţarea de noi plantaţii.
Prin întocmirea acestui proiect de organizare şi de înfiinţare a unei plantaţii noi, trebuie
precizată organizarea interioară, felul şi amplasarea pe teren a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, de
precizat direcţia de producţie, structura sortimentelor de soiuri, altoi-portaltoi, a sistemului de
cultură şi firmei de conducere a butucilor şi nivelul agrotehnic ce trebuie aplicat începând cu
pregătirea terenului, plantarea viţelor de vie şi întreţinere lor până la intrarea pe rod.
Prezentul proiect s-a realizat în urma unor studii privind favorabilitatea zonei, condiţiile
pedoclimatice şi ecologice, respectiv socio-economice, ceea ce a dus la concluzia că in zona
respectivă, din podgoira Dealul Mare, centrul viticol Valea Călugărească, se poate înfiinţa o
plantaţie, a cărei direcţie de producţie să fie obţinerea de vinuri albe de calitate superioară.

Analiza factorilor climatici

Influenţa temperaturii
Influenţa temperaturii interesează atât sub aspectul sumei gradelor de temperatura (bilanţ
termic), cât şi a unor niveluri de temperatură. La rândul său bilanţul termic poate fi global, activ sau
util. Bilanţul termic global rezultă din însumarea temperaturilor medii diurne mai mari de 0° C din
timpul perioadei de vegetaţie sau din cadrul unor fenofaze. Între 1 aprilie şi 30 septembrie el variază
în limitele 2 700 şi 3 600° C, valorile mai mici de 2 700 fiind restrictive. Bilanţul termic activ se
obţine prin însumarea temperturilor medii diurne mai mari de 10° C, considerat ca prag biogic al
creşterii viţei de vie. Acest indicator variază intre 2 600 şi 3 500° C, în condiţiile în care valorile

6
mai mici de 2 600° C sunt restrictive. Bilanţul termic util se calculează prin însumarea
temperaturilor diurne, din care, în prealabil, s-a scăzut pragul biologic de 10° C. El preia valorile de
1 000-1 700° C, cele mai mici de 1 000° C sunt restrictive. Aciditatea totală a mustului este
influenţată piternic de către resursele termice sporite. Creşterea până la o anumită limită a bilanţului
termic util, ca cea a bilanţului termic activ determină, de asemenea, o creştere a conţinutului în
substanţe aromatice şi în substanţe antocianice.
Temperatura medie din decadele I şi a II-a ale lunii iunie condiţionează data declanşării
înfloritului (de pragul inferior de 15.17° C) şi durata acestei fenofaze (până la realizarea unui bilanţ
termic util de 120° C).
Temperatura medie a celei mai calde luni (iulie) constituie un criteriu orientativ de apreciere
a condiţiilor de calitate ale strugurilor. Limita inferioară este de 18,5° C, iar cea superioară de
23,2°C. Pe măsura creşterii acestui indicator termic, pot fi obţinute concentraţii mai ridicate în
zaharuri, arome, culoare, substanţe fenolice.
Media temperaturilor maxime din luna august constituie un factor restrictiv numai atunci
când depăşeşte 34° C. Temperatura maximă absolută din luna august este restrictivă dacă depăşeşte
valoarea de 42° C.
Influenţa luminii
Influenţa luminii este exercitată prin intemediul sumei orelor de insolaţie, duratei zilei de
lumină, intensităţii (măsurată in lucşi) şi calităţii luminii rezultată din diferitele radiaţii ale
spectrului solar. Suma orelor de insolaţie poate fi globală sau reală. Cea globală rezultă din
însumarea zilnică a orelor de stălucire a soarelui, de la răsărit şi până la apus, făcându-se abstracţie
de numărul zilelor sau orelor cu cer acoperit. Insolaţia reală rezultă din acumularea orelor de
strălucire efectivă a sosrelui. În intervalul 01 aprilie-30 septembrie insolaţia reală este cuprinsă între
1 200 şi 1 600 ore. Durata zilei de lumină interesează ca urmare a faptului că, în condiţii de zi lungă
din ţara noastră soiurile de zi scurtă prezintă unele neajunsuri cum sunt: diferenţiere slabă a
mugurilor de rod, producţie mică şi sensibilitate mare la temperaturile scăzute din timpul iernii.
Influenţa umidităţii
Influenţa umidităţii interesează sub raportul nivelului precipitaţiilor şi a higroscopicităţii
aerului. Precipitaţiile sunt cuprinse între 400 şi 700 mm, dintre care 250 mm în timpul perioadei de
vegetaţie (01 aprilie-30 septembrie).
Accidente climatice

7
In general condiţiile ecoclimatice sunt favorabile, fără producerea unor adversităţi climatice
pregnante. Totuşi, pericolul gerurilor mari este mereu actuală. Procentul de producere a grindinei
este foarte redus în această zonă.
Factorul edafic
Podgoria vitcolă Dealul Mare se cracterizează din punct de vedere edafic prin prezenţa solurilor
cernoziomuri, brune, planosoluri. Însuşiri morfologice:
Orizontul Ao: prezintă grosimi de 20-25 cm, de culoare brun cenuşiu sau brun cenuşiu
închis, cu o structură medie sau mică, moderat diferenţiată, afânat in stare umedă şi dur in stare
uscată.
Orizontul Bt: prezintă grosimi de peste 60-160 cm, de culoare brun-gălburie, în stare umedă,
culoare ce este caracteristică şi pentru interiorul elementelor stucturale; stuctură nuciformă sau
prismatică, bine definită, compactă în stare uscată şi plastică în stare umedă.
Orizontul C sau Cca: apare la adâncimi de 160 cm, de culoare brun-gălbuie în stare umedă şi
brun pal în stare uscată, cu numeroase acumulări calcaroase.
Când oriontul Cca lipseşte, apare un orizont de tranziţie BC, la adâncimi mai mari de 160 cm.

Însuşiri chimice
Influenţa humusului
În general, se consideră că solurile cu un conţinut bogat în humus (4-6 %) sunt pozitive
pentru soiuri de masă. Aprovizonarea slabă cu humus (1-2 %) a solurilor nu este considerată un
neajuns, ci dimpotrivă. În vederea obţinerii unor soiuri de calitate se consideră ca fiind potrivită
folosirea solurilor cu un conţinut mic în humus (1 %).
Influenţa texturii solului
Viţa de vie se poate cultiva în condiţiile tuturor variantelor texturale. În condiţiile de la
Valea Călugărească valorile restrictive sunt cuprinse între 10 şi 20 % argilă fină, în timp ce valorile
maxime restrictive variază între 45 şi 50 %.
Influenţa porozităţii totale
L. Dejeu (1984) a arătat că lungimea de creştere a lăstarilor este influenţată negativ de către
valorile mai mici de 40-44 %, respectiv de cele mai ridicate de 52 %. În cadrul porozităţii totale, o
anumită importanţă revine raportului dintre porozitetea capilară şi cea necapilară (aerul din sol).

8
Acest raport devine optim atunci când preia valori de 60 % pentru porozitatea capilară şi de 37 %
pentru porozitatea necapilară.
Influenţa CaCO3
Influenţa CaCO3 este pozitivă asupra calităţii vinurilor. Excesul de CaCO3 determină apariţia
clorozei fero-calcice a plantaţiei în toată podgoria Dealul Mare. S-a constatat că adaosul de Fe
reduce influenţa negativă a carbonatului de calciu activ.

Factorii social-economici

Sistemul socio-economic înglobează interesul societăţii pentru producţia viticolă, concepţia


şi nivelul de dezvoltare a ştiinţei, în general şi de bază a celei viticole în special, a condiţiilor
materiale şi de bază energetică existentă utilizată pentru controlul şi menţinerea echilibrului în
cadrul ecosistemului viticol.
La conturarea şi dezvoltarea viticulturii în Centrul Viticol Valea Călugărească un rol
deosebit l-au avut condiţiile social-economice prin tradiţia existentă şi experienţa dobândită, prin
lucrarea viţei de vie şi în tehnologia producerii vinului, creşterea consumului şi a cererii faţă de
calitatea vinului şi a strugurilor pentru vin, intervenţia statului şi în extinderea plantaţiilor viticole,
pe terenuri profunde şi în ameliorarea calitativă a soiurilor cultivate.
Cultura viţei de vie, prin caracterul său intensiv, necesită un volum de muncă sporit, cu
consum ridicat de materiale şi transport. De aceea, la înfiinţarea plantaţiilor se ţine cont de existenţa
forţei de muncă în zonă, apropierea de căile de comunicaţie, apropierea de centre populate pentru
absorbirea producţiei viticole, posibilităţi de racordare la unităţile obligatorii (energie electrică, apă,
canalizare), depărtarea de zone populate. Forţa de muncă se asigură datorită tradiţiei pentru cultura
din zonă atât local, cât şi din zonele apropiate, forţă de muncă, calificată cu o bună pregătire
profesională.Căile de comunicaţie existente asigură atât accesul în plantaţie, în tot timpul anului, cât
şi posibilităţile de transport ale recoltei sau ale materialelor necesare.
Piaţa de desfacere se asigură prin centrele urbane din judeţ: Ploieşti, Boldeşti, Urlaţi, Mizil.

9
Stabilirea sistemului de cultură şi a tipului de plantaţie

La alegerea terenurilor pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie se au în vedere factorii de


biotop şi cei social-economici.
Pentru Podgoria Dealul Mare, Centrul Viticol Valea Călugărească aceşti factori au
următoarele valori:
• durata perioadei de vegetaţie – 187 zile
• bilanţul termic global - 3996° C
• bilanţul termic activ - 3246° C
• bilanţul termic util - 1376° C
• temperatura medie a celei mai calde luni – iulie: 34° C
• durata de strălucire a soarelui – 1461,7 h
• înclinarea versanţilor – 8 %
• expoziţia versanţilor – sudică, sud-estică
• altitudinea – 350 m
• textura solului – argiloasă, luto-argiloasă
• grosimea solului – 40-45 cm
• reacţia solului – 6-6,5
Stabilirea sistemului de cultură în Centrul Viticol Valea Călugărească este determinat de
factorii naturali de mediu, de soiurile cultivate, formele de conducere practicate şi lucrările de
întreţinere care se aplică în plantaţie, În funcţie de aceşti factori, sistemul de cultură în această zonă
este semiprotejată.
Sistemul de cultură semiprotejată se caracterizează prin folosirea soiurilor cu rezistenţă
sporită la ger, a formelor semiînalte de conducere a butucilor, care oferă condiţii pentru
mecanizarea integrală a lucrărilor solului şi realizarea unor randamente mari. Acest sistem de
cultură este generalizat în zonele climatice în care temperaturile minime absolute, care pun în
pericol cultura viţei de vie, au o frecvenţă de 2-4 ani din 10. Pierderile de muguri pot ajunge până la
40-60 % şi sunt greu de compensat prin tăieri. Protejarea în timpul iernii se realizează prin
acoperirea parţială cu pământ a unor elemente situate la baza butucului. La baza tulpinii, începând
cu anul al treilea de la plantare, se păstreză la tăiere în fiecare an 1-2 cepi de siguranţă a câte 2 ochi.

10
Coardele anuale care se formează pe aceşti cepi sunt conduse toamna pe direcţia rândului şi
acoperite cu un strat de pământ pentru a fi priotejate peste iarnă. În raport cu condiţiile de iernare a
viţei de vie, primăvara la tăiere, coardele de la baza butucului pot fi înlăturate prin trasformarea lor
în cepi sau folosite ca elemente de rod pentru compensarea pierderilor de ochi înregistrate în partea
superioară a butucului, sau chiar pentru refacerea tulpinilor afectate de geruri.
Tipurile de plantaţii exprimă gradul de intensivizare a culturii viţei de vie şi sunt determinate
de panta terenului, distanţele de plantare, densităţile de plantare (numărul de butuci la unitatea de
suprafaţă), forma de conducere a butucilor, posibilităţile de mecanizare a lucrărilor. Plantaţiile
viticole obişnuite sunt amplasate pe terenuri cu pante moderate sub 15 % şi soluri cu fertilitate
mijlocie. Distanţele de plantare folosite sunt de 2,2 m între rânduri şi 1,2 între butuci pe rând,
asigurând densităţi normale de 3787 butuci la ha. Mecanizarea lucrărilor se asigură cu tractoarele V-
445 şi SV-445.

Alegerea soiurilor de viţă roditoare şi a portaltoiurilor

La alegerea soiurilor de viţă roditoare se ţine seama de prevederile Listei soiurilor


roditoare recomandate şi autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979
actualizată în 1984).

Fetească Regală
Origine: Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş (lângă Sighişoara). Se
presupune a fi un hibrid între Grasă de Cotnari şi Fetească Albă.
Sinonime: Galbenă de Ardeal, Dănăşană, Kirayleanka, Königstraube.
Caractere morfologice: la dezmugurire rozeta este pufoasă, verde albicioasă, cu marginea
slab liliachie. În faza de înforire vârful lăstarului este pufos, alb-verzui; lăstarul este scămos
roşietic-verzui. Inflorescenţa este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită cu 5-6 stamine
şi ovar bi- sau tri-ocular, sferic şi stil lung. Prezintă polen fertil. Cârceii sunt glabrii, cafenii. Frunza
adultă este mijlocie, uşor lăţită, întreagă sau trilobată, cu limbul colorat verde-închis, ondulat cu
amprente slabe; pe partea inferioară a limbului este scămos. Sinusurile laterale sunt în formă de liră
sau „V”, iar sinusul peţiolar în formă de liră sau „U”. Nervurile sunt verzi. Dinţii sunt mijlocii, cu

11
baza largă şi laturi uşor cafenii, aproape egal cu nervura mediană. Stugurele este mijlociu, cilindro-
conic, uniaripat, cu boabele aşezate dens. Pedunculul este scurt şi ierbos. Bobul este sferic, mijlociu,
cu pieliţa potrivit de subţire, colorată în galben-verzui, pu punct pistilar persistent, acoperit cu un
strat subţire de pruină. Miezul este suculent, iar sămânţa mare are formă ovoidală, cu şalază bine
conturată, cu marginea uşor ridicată şi rostru scurt şi subţire. Coarda are culoarea cafeniu-gălbuie,
scurtă şi aşezată în zig-zag.
Însuşiri biologice şi agrotehnice: Feteasca Regală este un soi viguros, cu o dezmugurire
timpurie şi cu o perioadă lungă de vegetaţie. Îşi maturează bine lemnul, astfel încât rezistă până la
-22° C şi are o capecitate rapidă de refacere. Soiul este sensibil la secetă şi putregaiul cenuşiu.
Posedă 60-70 % lăpstari fertili şi are coeficienţi de fertilitate cu valori de 0,9-1,2 cel relativ şi 1,8-
2,1 cel absolut. Acest soi se poate tăia în sistem Guyot pe senitulpină, cu încărcături variabile în
funcţie de arealul de cultură sau speronat, întrucât mugurii de la baza coardelor sunt fertili.
Caractere tehnologice: Ajunge la maturitate la două săptămâni după Feteasca Albă.
Greutatea medie a unui stugure variază între 70 şi 150 g, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 g.
Acumulează între 188 şi 215 g/l zaharuri şi are o amplitudine mică se supramaturare, iar aciditatea
este mai ridicată (5,7-6,2 ‰). Producţia variză de la 11t/ha la 27t/ha. Se obţin vinuri de consun
curent, superioare seci, vinuri spumante şi distilate învechite din vin.

Riesling Italian
Originea: nu este bine cunoscută (Germania, Austria sau Italia). Are, însă , o largă
răspândire în toate ţările viticole din Europa. În ţara noastră a fost introdus înainte de invazia
filoxerei, acum fiind cultivat în majoritatea podgoriilor.
Sinonime: Riesling Blanc, Petit Riesling (Franţa), Riesling Italica (Italia), Weisser Riesling
(Germania), Kleinriesler (Austria).
Caractere morfologice: La dezmugurire rozeta este alb-verzuie, cu nuanţe violacee. Frunza
adultă este mijlocie, pentalobată, subţire şi netedă, cu dinţatura foarte proeminentă. Stugurii sunt
mijlocii, de formă cilindrică, frecvent uniaripaţi şi cu boabele dese. Boabele sunt mici, sferice, de
culoare verde-gălbuie, cu stigmatul persistent şi evident.
Însuşiri biologice şi agrotehnice:Este un soi de vigoare mijlocie, cu coardele anuale subţiri
şi de culoare albă-gălbuie. Maturare stugurilor are loc în epocile IV-V, când realizează 190-200 g/l
zaharuri şi 4,4-5 g/l acid sulfuric aciditate; prin supramaturare se pot obţine multuri cu 240-260 g/l

12
zaharuri. Producţia de stuguri variază cu podgoria: de la 7 t/ha la Drăgăşani, până la 15 t/ha la
Odobeşti. Vinificat ca soi pur, se obţin vinuri albe echilibrate şi deosebit de fine. Are o perioadă de
vegetaţie mijlocie spre lungă (166-210 zile) şi prezintă o toleranţă mijlocie la ger (-22 – -20° C) şi la
putregaiul cenuşiu. Deţine o sensibilitate accentuată la secetă, probată uneori de căderea frunzelor
începând din luna august.
Particularităţi de cultură: Soiul Riesling Italian poate fi cultivat în sistem semiprotejat pe
tulpini seniînalte cu o normare atentă a sarcinii de ochi (15-27 ochi/m2). Fiind un soi nerezistent la
secetă, reacţionează favorabil la irigare. Acest soi este cultivat mai mult în Europa Centrală şi cea
Răsăriteană. În ţara noastră a fost introdus înaintea invaziei filoxerei. În prezent are o largă
răspândire în cultură (cca 20 000 ha) fiind extins aproape în toate regiunole ţării.
Pentru alegerea portaltoiului se ţine seama de adaptarea acestora la condiţiile
pedoclimatice, de rezistenţă faţă de nematozi, de afinitatea cu soiurile roditoare, de influenţa lor
asupra calităţii producţiei, de adaptarea lor la condiţiile tehnice culturale.

Selecţia Oppenhein 4. Clonul „Crăciunel 4”


Sinonime: SO-4
Este selecţie obţinută din portaltoiul Berlandieri + Riparia Selecţia Oppenhein 4, la Staţiunea
Viticolă Crăciunel (Blaj). A fost omologată ca portaltoi în anul 1974.
Caractere ampelografice: Vârful lăstarului şi primele frunzuliţe sunt scămoase, de culoare
verde-arămie, frunza adultă este mare, cuneiformă, întregă, cu uşoară tendinţă de trilobie. Limbul
frunzei este asimetric, gofrat, cu sinusul peţiolar asimetric descgis, în formă de „V” sau de liră.
Lăstarul este striat cu noduri violacei şi pubescente. Floarea hemafrodită, funcţional masculă,
ginosterică (gineceul este atrofiat). Coarda de culoare maro-deschis, fin stiată şi cu peri scurţi la
noduri.
Însişiri agrobiologice: SO 4-4 asigură o bună maturare a lemnului coardelor şi producţii
mari la butaşi (190-200 mii/ha). Are rezistenţă bună la ger, ţesuturile coardelor îşi păstează
viabilitatea fără a se necroza. În pepinieră asigură randamente mari, în medie de 43 % viţe altoite
stas. Preferă soluri uşoare, cu conţinut mijlociu în calcar, maxim 17 %, I.P.C. în valoare de 30.
Zonare: SO 4-4 este recomandat ca portaltoi în toate podgoriile şi centrele viticole, atât
pentru soiuri de masă, cât şi pentru struguri de vin. Plantaţiile mamă vor fi înfiinţate cu prioritate în
regiunile sudice ale ţării.

13
MEMORIUL JUSTIFICATIV

Organizarea terenului

Folosinţa propusă a se da terenului:


Suprafaţa totală a terenului de 20 ha se va împărţii astfel:
• cultivat cu viţă de vie: 18,24768 ha = 91,238 %;
• zone de întoarcere, drumuri şi alei: 1,74336 ha = 8,7168 %;
• remize, magazii: 0.00896 ha = 0,0448 %
Împărţirea terenului în unitaţi de exploatare
Unităţile teritoriale de exploatare sunt: parcela, tarlaua, trupul viticol. Mărimea acestora este
condiţionată de panta terenului.
Parcela este cea mai mică unitate de exploatare, recomandabil de formă dreptunghiulară.
Lăţimea parcelei măsoară 72 m şi este egală cu lungimea rândului. Lungimea parcelei este de 211,2
m. Asfel parcela are o suprafaţă de1,52064 ha. Ea curinde 96 de rânduri şi 60 butuci pe rând, cu
distanţele de plantare D/d =2,2 / 1,2. În funcţie de aceste dimensiuni o parcelă cuprinde un număr de
5760 butuci.
Tarlaua este unitatea de bază pentru executarea lucrărilor cu mijloace mecanizate şi este
constituită din mai multe parcele. Tarlaua este orientată cu lungimea pe direcţia N-S şi paralel cu
curbele de nivel. În cazul de faţă tarlaua are o lătime de 438,4 m, o lungime de 456 m (nu s-a
adăugat lungimea şi lăţimea remizelor) şi o suprafaţă de 20 ha. Tarlaua conţine un număr de 12
parcele şi 69 120 butuci.
Trupul viticol este unitatea de exploatare constituită din mai multe tarlale. El cuprinde
elementele necesare unei exploatări raţionale: drumuri, canale pentru evacuarea apelor, reţea de
alimentare cu apă, de irigare, construcţii tehnologice şi social-gospodăreşti.

14
Stabilirea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere
Reţeaua de drumuri urmăreşte deservirea tuturor unităţilor teritoriale şi asigură depasarea
maşinilor şi utilajelor, transporturile de materiale şi a producţiei de stuguri. Amenajarea lor trebuie
făcută judicios pentru a evita transformarea lor in drumuri impracticabile, stăbătute di ogaşe.
Zonele de întoarcere au lăţimea de 6m şi se amplasează pe linia de cea mai mare pantă, la
capetele tarlalelor. Ele sunt în număr de două. Suprafaţa ocupată de zonele de întoarcere este de
0,50688 ha.
Drumurile principale urmăresc firul văilor şi cumpăna apelor, având o lăţime de 6m. Ele fac
legătura cu centrele de prelucrare a strugurilor, cu sediile fermelor şi cu reţeaua de drumuri
comunale. Pentru a fi practicabile se recomandă a fi pietruite. Ele ocupă o sprafaţă de 0,5472 ha.
Drumurile secundare au o lăţime de 4m şi delimitează tarlalele şi parcelele pe direcţia
curbelor de nivel. Ele trebuie să fie prevăzute cu canale de colectare şi evacuare a apelor. Legătura
dintre drumurile secundare se face prin alei şi poteci. Suprafaţa lor este de 0,35136 ha.
Aleile separă parcelele între ele pe direcţia deal-vale şi au o lăţime de 2m. Ele permit
circulaţia maşinilor şi scoaterea producţiei la drumurile de exploatare. Aleile în tarla se menţin
înierbate. Aleile sunt întinse pe o suprafaţă de 0,33792 ha.
Suprafaţa totală ocupată de zone de întoarcere, drumuri şi alei este de 1,74336 ha.

Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi tipului de tăiere


Distanţele de plantare determină densitatea de plantare, numărul de butuci pe unitatea de
suprafaţă. Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiului, a portaltoiului, de fertilitatea soiului,
de condiţiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de ochi atribuită la tăiere şi
de direcţia de producţie. Recomandările privind distanţele de plantare pentru plantaţiile podgoriei
Dealul Mare, Centrul Viticol Valea Călugărească sunt următoarele: distanţa dintre rânduri este de
2,2m, iar distanţa dintre butuci pe rând este de 1,2m, cu un număr de viţe la hectar de 3787.
Forma de conducere recomandată este semiînalt, iar ca sistem de tăiere se aplică sistemul
scurt.
Tipul de tăiere: Cordon speronat. Tăierea cu tulpini poate fi practicată în ţara noastră numai
în zonele de cultură semiprotejată sau neprotejată. În tehnologia de formare a tulpinii trebuie
precizată înălţimea ei. În condiţiile ţării noastre s-a generalizat, până în przent, înălţimea de 60-80

15
cm, fiind considerată o tulpină semiînaltă. Calitatea strugurilor şi conţinutul în zaharuri scade
treptat, odată cu mărirea înălţimii tulpinii. În anul al II-lea de la plantare, din cele 1-2 coarde se lasă
o singură cordiţă de 4-5-6 ochi şi se leagă cu 1-2 legături de tutore cât mai drept. CÂnd lăstarii au
lungimea de 8-10 cm se aleg 3-4 cu creştere normală, iar ceilalţi se înlătură. Lăstarii rămaşi se leagă
în poziţie verticală de tutore, prin 2-3 legături, ocazie cu care se îndepărtează şi copilii. În această
fază lucrarea de copilit este obligatorie. În anul al III-lea se proiectează tulpina din coarda cea mai
de jos, normală ca grosime şi se scurtează sub nivelul primei sârme, la lungimea de cca 75 cm. Cu
excepţia a 3-4 ochi din vârful tulpinii, ceilalţi ochi se îndepărtează, sau după pornirea în vegetaţie se
plivesc lăstarii. Cu anul al III-lea se încheie formarea semitulpinii. La tipul de tăiere Vordon
speronat elementele de rod sunt cepii de rod , care se formează pe cordoane uni- sau bilaterale. se
preferă formarea butucilor cu două cordoane, deoarece în caz de accidente sau degarnisire,
înlocuirea lor se poate face alternativ, cu realizarea unei părţi de producţie. În anul al IV-lea ,după
formarea tulpinii, din două coarde cu poziţie superioară se formează cele două cordoane, pe direcţia
rândului, scurtându-se fiecare la jumătatea distanţei dintre butuci pe rând (cca 60 cm).În anul al V-
lea se încheie formarea butucilor, coardele crescute pe cele două cordoane se scurtează la 3 –
maxim 4 ochi, formând cepi de rod. Pentru a realiza încărcătura de ochi dorită, cepii pot fi formaţi şi
din coardele laterale crescute pe cordon.

MEMORIUL TEHNIC

Lucrări de înfiinţare a plantaţiei


Pregătirea terenului
Lucrările de pregătire a terenului în vederea plantării viţei de vie se referă la: defrişarea şi
nivelarea, asigurarea perioadei de odihnă a solului, fertilizarea de bază, desfundarea terenului.
Defrişarea
Defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase de pe teren: arbori, arbuşti, pomi,
butuci. La defrişare este necesară scoaterea din sol a cioatelor şi rădăcinilor groase care rămân în

16
sol, ce pot duce la deteriorări ale utilajelor de lucrare a solului folosite în viitoarea plantaţie.
Lucrarea de defrişare se execută cu tractoare grele, dotate cu instalaţii speciale (lama buldozer,
gheare de scarificare, grebla de adunat cioate).
Nivelarea
Nivelarea se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relif, de sistemul de
amenajare, de amenajarea parcelelor şi configuraţia terenului, pentru a prevenii mişcarea unui
volum prea mare de sol. În cazul terenurilor cu pante sub 12 %, care nu se terasează, prin lucrarea
de nivelare se urmăreşte aplatizarea unor ridicături de pământ cu scopul repartizării unor pante
continue necesară atât pentru uniformizarea scurgerii apelor de suprafaţă, cât şi pentru deplasarea
normală a agregatelor în viitoarea plantaţie.
Asigurarea perioadei de odihnă a solului
În cazul înfiinţării plantaţiilor viticole pe terenuri eliberate prin defrişarea plantaţiilor vechi,
este necesară asigurarea unei perioade de repaus a solului, timp de 3-5 ani, când se recomandă
cultivarea unor plante furajere (graminee şi leguminoase) anuale sau perene. Asigurarea perioadei
de odihnă se inpune atât pentru refacerea structurii şi fertilităţii solului, cât şi pentru a prevenii
creşterea slabă, intrarea mai târzie pe rod sau chiar pierderea viţelor nou plantate.
Fertilitatea solului
Viţa de vie se cultivă, în general, pe terenuri în pantă, afectate de eroziune, pe nisipuri,
inproprii altor culturi, pe soluri sărace în elemente nutritive.
Fertilizarea de bază
Fertilizarea de bază urmăreşte îmbunătăţirea aprovizionării solului cu materie organică cu
rol important în ameliorarea proprietăţilor fizice şi chimice, biologice ale solului. În acest scop se
încorporează în sol la desfundat îngrăşăminte organice şi chimice. Stabilirea dozelor de
îngrăşăminte chimice se face prin analiza chimică a solului, conţinutul optim în elemente nutritive
fiind următorul: Ntotal 0,1-0,2 %, Pmobil 30-50 ppm, Kmobil 120-220 ppm.
Fertilizarea organică constă în administrarea unor doze de gunoi de grajd semifermentat,
care variază în raport cu conţinutul solului în materie organică şi se diferenţiază în funcţie de
cantitatea de argilă din sol, de indicele de azot. În general, în sol se încorporează cantităţi mari de
îngrăşăminte organice 30-80 t/ha, iar împrăştierea în teren se face mecanizat cu MIG-5.
Suprafaţa de fertilizat = 18,5856 ha. Această suprafaţă include suprafaţa totală a parcelelor +
suprafaţa totală a aleilor.

17
Necesar gunoi de grajd: 60 t/ha × 18,5856 ha = 1 115,136 t/teren
• Cod 306001776 : Încărcat gunoi de grajd în remorcă.
P.U. = Ct × Val hantru + Tp
P.U. = 0,046 × 550 000 + 500 000 = 525 300 lei/t
P.T. = 525 300 lei/t ×1 115,136t = 585 780 940,8 lei
• Cod 300006184: Administrat gunoi de grajd cu norma de 60 t/ha.
P.U. = 4,28 × 550 000 + 500 000 = 2 854 000 lei/ha
P.T. = 2 854 000 × 18,5856 = 53 043 302,4 lei
Fertilizarea chimică este obligatorie, deoarece rezervele solului în elemente nutritive sunt
insuficiente, mai ales pemtru terenurile în pantă, terase.
Necesar superfosfat:
22 % s.a.→ doza 120 kg P
120 kg P s.a. =120 × 100/22 = 545 kg/ha (superfosfat substanţă brută)
545 kg/ha × 18,5856 ha = 10 129,152 kg = 10,129 t/teren
Necesar sare potasică:
40 % s.a. → doza 220 kg K
220 kg K s.a. = 220 × 100/40 = 550 kg/ha (sare potasică substanţă brută)
550 kg/ha × 18,5856 ha = 10 222,18 kg = 10,222 t/teren
Necesar total substanţe chimice: 10,129 + 10,222 = 20,351 t/teren
• Cod 3246: Încărcat sau descărcat îngrăşăminte chimice în / din autovehicule (saci).
P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă
P.U. = 130 000 × 1 / 18 = 130 000 / 18 = 7 222 lei/t
P.T. = 7 222 × 20,351 = 146 974,922 = 146 975 lei
• Cod 3467: Transport cu căruţa îngrăşăminte chimice pe distanţa de până la 2 km.
P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă
P.U. = 130 000 × 1 / 4,44 = 130 000 / 4,44 = 29 280 lei/t
P.T. = 29 280 × 20,351 = 595 878 lei
• Cod 3246: Încărcat sau descărcat îngrăşăminte chimice în / din autovehicule.
P.U. = Categoria de salarizare × nr. muncitori în formaţie / normă
P.U. = 130 000 × 1 / 18 = 130 000 / 18 = 7 222 lei
P.T. = 7 222 × 20,351 = 146 974,922 = 146 975 lei

18
• Cod 300273: Împrăştiat îngrăşăminte chimice.
P.U. = 0,19 × 550 000 + 500 000 = 604 500 lei / ha
P.T. = 604 500 × 18,5856 = 11 234 995 lei
Desfundarea terenului
Lucrarea constă în mobilizarea profundă a solului cu inversarea şi amestecarea orizonturilor
în scopul asigurării unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea rădăcinilor. Prin desfundat se
măreşte capacitatea de acumulare a apei din precipitaţii, se îmbunătăţeşte regimul termic şi de
aeraţie, se asigură condiţii prielnice pentru activitatea biologică din sol şi se încorporează în
adâncime îngrăşăminte organice şi chimice. Epoca de desfundare depinde de cea în care se face
plantarea viţelor, de condiţiile climatice, de o serie de factori organizatorici. Desfundarea se execută
mecanizat cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PDB–60 sau PDB–80 acţionate de
tractoare grele pe şenile S–1500 cu o productivitate de 1,0 – 1,25 ha / zi.

• Cod 38001903: Desfundat mecanizat la 60 cm.


P.U. = 8,33 × 550 000 + 500 000 = 5 081 500 lei / ha
P.T. = 5 081 500 × 18,5856 = 94 442 726,5 lei
• Cod 300001651: Nivelarea terenului (desfundăturii).
P.U. = 0,35 × 550 000 + 500 000 = 692 500 lei / ha
P.T. = 692 500 × 18,5856 = 12 870 528 lei
• Cod 2335: Parcelare şi trasare de drumuri pe teren plan un muncitor fixează reperul.
P.U. = Categoria de salarizare × nr muncitori în formaţie / normă
P.T. = P.U. = 140 000 × 1 / 20 = 7 000 lei / ha.
Pichetarea terenului
Pichetarea terenului reprezintă lucrarea prin care se marchează pe teren, cu ajutorul
picheţilor, locul pe care îl va ocupa fiecare viţă din viitoarea plantaţie. prin executarea corectă a
aceatei lucrări se urmăreşte obţinerea unor rânduri drepte, în continuare de la o parcelă la alta,
pentru asigurarea unor lungimi mari de lucru a agregatelor destinate exploatării mecanizate a
plantaţiilor, precum şi atribuirea unor suprafeţe de nutriţie egale fiecărui butuc. Marcarea locului
destinat fiecărei viţă de vie se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime, numiţi picheţi. Înainte de
pichetare este necesar să se stabilească distanţele de plantare, orientarea făcându-se după rânduri şi
sistemul de pichetat.

19
Orientarea rândurilor
Rândurile se orientează în aşa fel încât să fie satisfăcute cerinţele plantei faţă de lumină, iar
terenurile în pantă se contribuie la prevenirea eroziunii solului. Pe pante, rândurile se orientează pe
direcţia curbelor de nivel (la nevoie cu abateri de 3-4 %) pentru evitarea eroziunii solului.
Sistemul de pichetat
Forma geometrică determinată de pe un rând, în raport cu cele de pe rândurile învecinate,
definesc sistemul de pichetat. În prezent, în viticultură, este generalizat sistemul de pichetat „în
dreptunghi” la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa dintre viţe pe rând.
Aparatura şi materiale necesare
Lucrarea de pichetat se execută cu următoarele: teodolitul, cu care se lucreză pe distanţe
mari, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârme
marcate, picheţi pentru marcarea locului viţelor, maiuri de lemn armate la ambele capete cu un inel
metalic pentru fixarea picheţilor.
Tehnica pichetatului
Lucrarea de pichetat âncepe cu încadrarea terenului şi împărţirea lui în suprafeţe mai mici de
formă pătrată sau dreptunghiulară, care să permită executarea cu uşurinţă a oreraţiilor de aliniere
perfectă a rândurilor. Se alege o linie de bază AB, egală cu multiplul distanţei dintre rânduri. Din
punctele A şi B se ridică două perpendiculare BC şi AD, a căror lungime trebuie să fie egală cu
multiplul distanţei dintre viţe pe rând. Cele două perpendiculare egale ca lungime se unesc prin linia
CD (egală ca lungime cu baza AB).
Pichetarea terenului
Pe laturile lungi ale suprafeţelor astfel delimitate se întind cele două sârme marcate cu
distanţele dintre rânduri, iar cea de-a III-a, marcată cu distanţele dintre viţe pe rând, se întinde
primele, în dreptul semnelor ce indică distanţa dintre rânduri. Apoi, în dreptul semnelor de pe sârma
dintre viţe se înfige câte un pichet, cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte a sârmei şi fără
a o deplasa. Primul şi ultimul rând din parcelă se amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei de
plantare între ele, iar poziţia faţă de marginea parcelei se stabileşte în aşa fel, încât să rămână un
spaţiu de întoarcere pentru agregate de 6m. Se urmăreşte în permanenţă, ca sârmele să fie întinse
foarte bine, iar picheţii să se fixeze cu mijlocul grosimii exact în dreptul semnelor de pe sârme şi de
aceeaşi parte a acestora, pentru a asigura o perfectă aliniere a rândurilor.

20
• Cod 2339: Pichetarea terenului pentru plantat pe pante între 6-12°.
P.U. = 140 000 × 1 / 0,15 = 933 333 lei / ha
P.T. = 933 33 × 20 = 18 666 666 lei

Necesar picheţi = nr but / parcelă + 5% rezervă = 5767 + 288 = 6048 picheţi


Înălţimea unui pichet = 1,2 m
Grosimea unui pichet = 0,05 / 0,05 m
Volumul unui pichet = 0,003 m3
1..........................0,003 m3
6048....................x x = 6048 × 0,003 / 1 = 18,144 m3
1 m3 = 500 kg → 18,144 × 500 = 9,072 t (greutatea totală a picheţilor)
• Cod 3377: Încărcat, transportat cu căruţa şi descărcat araci de vie din descărcătură la 2-5 km.
P.U. = 130 000 × 1 / 2,80 = 130 000 / 2,80 = 46 430 lei / t
P.T. = 46 430 × 9,072 = 421 213 lei

Necesar sârmă pentru pichetat (Ф 2,2 mm)


L parcelei = 211,2m = 212m
m sârmă pentru lungime = 212 + 2 + 2 = 216m + rezervă 5% = 216 + 10,8 = 226,8m (227)
Total sârmă pentru o lungime = 227 × 2 = 454m (2 sârme răsucite)
Total sârmă pentru 2 lungimi = 454 × 2 = 908m
l parcelei = 72m
m sârmă pentru lăţime = 73 + 2 + 2 = 77m + 5% rezervă = 77 + 3,85 = 80,85m
Total sârmă pentru lăţime = 80,85 × 2 = 161,7 (2 sârme răsucite)
Necesar total sârmă pentru pichetat (2L +l) = 908 + 161,7 = 1069,7m
1 000 m sârmă........................29,8 kg
1 069,7 m.................................x x = 1 069,7 × 29,8 / 1 000 = 31,88 kg = 0,03188t
• Cod 3377: Încărcat, transport cu căruţa şi descărcat araci de vie din descărcătură (2-5 km) –
pentru sârmă.
P.U. = 130 000 × 1 / 2,80 = 130 000 / 2,80 = 46 430 lei / t
P.T. = 46 430 × 0,03188 = 1 480 lei

21
Plantarea viţei de vie
Perioada de plantare
Viţa de vie se plantează primăvara, cât mai devreme (martie – începutul lunii aprilie), cu
condiţia ca temperatura solului la adâncimea de 40 – 50 cm să fie de 7 – 10° C. Pe soluri grele, reci,
cu exces de umiditate, plantarea se execută mai târziu (începutul lunii mai) cu folosirea unor viţe
mai scurte (30 – 32 cm) sau prin plantarea oblică a viţelor stas. Plantarea de toamnă se execută
numai pe terenuri bine drenate şi se încheie înainte de înregistrarea temperaturilor negative (luna
noiembrie). Ea reprezintă cea mai bună perioadă de plantare, întrucât până primăvara se cicatrizează
rănile. Viţa intră mai devreme în vegetaţie şi se înlătură pericolul deprecierii viţelor stratificate peste
iarnă. Plantarea de toamnă este, însă, puţin practicată, deoarece viţele se scot cu întârziere din
şcoală.
Pregătirea viţelor pentru plantare
În vederea plantării, viţele sunt supuse unui control riguros, pentru a le depista şi elimina pe
cele necorespunzătoare, admiţându-se la plantare numai viţe sănătoase, cu sudura de jur împrejr,
care au lemnul viabil, liberul de culoare albă-verzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili. Dacă
viţele prezintă defecte de sudură la punctul de altoire, au rădăcinile uscate sau înnegrite, cordiţele
uscate sau ochii neviabili, se înlătură de la plantare. În vederea plantării se face fasonarea viţelor,
operaţie ce constă în scurtarea rădăcinilor şi cordiţei, în suprimarea ciotului de la altoi, eliminarea
rădăcinilor dacă sunt de la nodurile intermediare ale portaltoiului. Cordiţa se scurtează la 3-4 ochi şi
rădăcinile bazale la 8-10 cm. În cazul plantării cu plantatorul sau cu hidroburul, fasonatul se face
scurt: cordiţa la 2 ochi şi rădăcinile bazale la 1 cm. Pregătirea viţelor se face în ziua plantării. Pe tot
timpul plantării, viţele fasonate şi mocirlite se protejează împotriva deshidratării.
Metoda de plantare
Plantarea obişnuită s viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea de
plantare. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o distanţă de 3-5 cm de acesta se
fac, cu cazmaua, gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm. Pe fundul gropii se realizează un
muşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa altoită în poziţie verticală, rezemată de peretele
dinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur pe moviliţa de pământ. Se are grijă ca
punctul de altoire să se găsească cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a prvenii creşterea
rădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ

22
mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 10-20 cm. Se tasează apoi bine cu piciorul, din exteriorul
gropii spre interior, urmând ca viţa să rămână în poziţia iniţială. Se introduce apoi în groapă o
cantitate de 2-6 kg mraniţă. După administrarea mraniţei se udă cu 10l de apă la fiecare groapă.
După infiltrarea apei, groapa se umple până la nivelul solului şi se presară în jur un insecticid (5-6
gr/viţă), dar fără a atinge viţa. Protejarea viţelor după plantare se face prin muşuroaie de pământ
reavăn şi foarte bine mărunţit, grosimea stratului de deasupra cordiţei fiind de cca 5 cm.

• Cod 2340: Făcut gropi în desfundătură pentru plantarea viţei de vie.


P.U. = 140 000 × 1 / 0,25 = 560 000 lei / 1 000 buc
P.T. = 69,120 × 560 000 = 38 707 200 lei
• Cod 2346: Plantat viţă de vie, lucrare completă.
P.U. = 140 000 × 3 / 0,39 = 1 076 923 lei/ 1 000 viţe
P.T. = 69,120 × 1 076 923 = 74 436 923 lei
Necesar viţe altoite: 69120 + 5% rezervă = 69120 + 3456 = 72 567 viţe
P.U. = 50 000 lei / viţă
P.T. = 72 567 × 50 000 = 3 628 350 000 lei
1 viţă = 50 g
Greutatea totală a viţelor = 72 567× 50 = 3 628 800 g = 3 628,8 kg = 3,6288 t
• Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport de până
la 2 km – pentru viţe.
P.U. = 0,18 × 550 000 + 500 000 = 99 000 + 500 000 = 599 000 lei / t
P.T. = 599 000 × 3,6288 = 2 173 651,2 lei
• Cod 2342: Fasonat şi verificat calitatea viţelor.
P.U. = 140 000 × 1 / 2.50 = 56 000 lei / 1 000 viţe
P.T. = 56 000 × 72,567 = 4 063 752 lei
• Cod 2343: Mocirlitul viţelor.
P.U. = 120 000 × 1 / 27,00 = 4 444,4 lei / 1 000 buc
P.T. = 4444,4 × 72,567 = 322 517 lei
• Cod 2344: Trasportat viţe cu targa pe rând la locul de plantare.
P.U. = 120 000 × 2 / 20,00 = 12 000 lei / 1 000 fire
P.T. =12 000 × 72,567 = 870 804 lei

23
Necesar mraniţă pentru plantat 3 kg / groapă
69 120 gropi × 3 kg = 207 360 kg = 207,36 t (207,5 t)
• Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport de până
la 2 km – pentru mraniţă.
P.U. = 0,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei / t
P.T.= 599 000 × 207,5 = 124 292 500 lei
Necesar apă pentru plantare 10 l / groapă
69 120 × 10l = 691 200 l apă = 691,200 t apă
• Cod 3451: Transportat cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km
P.U. = 130 000 × 2 / 6,75 = 38 518,5 lei / t
P.T. = 38 518,5 × 691,200 = 26 623 987 lei
• Cod 2347: Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l apă.

Extras de materiale

Nr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea


1 Gunoi de grajd t 1 115,136
2 Îngrăşăminte chimice t 20,351
3 Picheţi mii buc. 72,567
4 Sârmă t 0,0157
5 Viţe altoite stas mii buc. 72,567
6 Mraniţă t 207,5
7 Apă t 691,2

Antemăsurătoare
Nr. COD Denumirea lucrarii U.M. Cantitatea
Crt.
1 306001776 Încărcat gunoi de grajd in t 1 115,136

24
remorcă
Administrat mecanic gunoi de
2 300006184 ha 18,5856
grajd
Încărcat/ descărcat 20,351
3 3246 îngrăşăminte chimice în/din t
autovehicol (saci)
Transport cu căruţa
4 3467 îngrăşăminte chimice pe t 20,351
distanţa de până la 2km
Încărcat sau descărcat
5 3246 îngrăşăminte chimice în/din t 20,351
autovehicule
Împrăştiat îngrăşăminte
6 3000273 ha 18,5856
chimice
7 38001903 Desfundat la 60 cm ha 18,5856
Nivelarea terenului
8 ha 18,5856
(desfundăturii)
Parcelarea si trasarea de
9 2333 ha 20
drumuri
Pichetarea terenului pe pante
10 2339 ha 20
de 6-12%
Transportat araci de viţă de vie
11 3377 t 9,072
cu căruţa
Încărcat, transport cu căruţa şi
12 3377 descărcat araci de vie în t 0,03188
descărcătură – pentru sârmă
Făcut gropi în desfundătură Mii
13 2340 69,120
pentru plantarea viţei de vie buc.
Plantatul viţei de vie lucrare Mii
14 2346 69,120
completă buc.
Încărcat gunoi de grajd în
remorcă şi descărcat în câmp
15 3223 t 3,6288
pe distanţa de transport de
până la 2km – pentru viţe
Fasonat si verificat calitatea Mii
16 2342 72,567
viţelor buc.

25
Mii
17 2343 Mocirlitul viţelor 72,567
buc.
Transportat viţe cu targa pe Mii
18 2344 72,567
rând la locul de plantare buc.
Încărcat gunoi de grajd în
remorcă şi descărcat în câmp,
19 3223 t 207,5
distanţa de transport de până la
2km – pentru mraniţă
Transportat cu căruţa apă sau
691,200
20 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t
de până la 2km
Udatul fiecărei viţe cu 10 l apă
21 2347 (transportul apei cu găleata ha 18,5856
50m)

Deviz

26
Nr.
COD Denumirea lucrării UM Total
Crt Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val.
Încărcat gunoi de
1 306001776 t 1115,136 525 300 585 780 941
grajd în remorcă
Administrat mecanic
2 300006184 ha 18,5856 2 854 000 53 043 303
gunoi de grajd
Încărcat îngrăşăminte
3 2346 t 20,351 7 222 146 975
chimice autovehicol
Transport cu căruţa
îngrăşăminte chimice
4 3467 t 20,351 29 280 595 878
până la o distanţă de 2
km
Descărcat
5 3246 îngrăşăminte chimice t 20,351 7 222 146 975
din autovehicol
Împrăştiat
6 3000273 ha 18,5856 604 500 11 234 995
îngrăşăminte chimice
Desfundat mecanizat
7 38001903 la adâncimea de 60 ha 18,5856 5 081 500 94 442 727
cm
Nivelarea terenului
8 3400001651 ha 18,5856 692 500 12 870 528
(desfundăturii)
Parcelarea şi trasarea
9 2333 ha 20 7 000 7000
de drumuri
Pichetarea terenului
10 2339 pentru plantat pe ha 20 933 333 18 666 666
pante între 6 şi 12%
Încărcat şi transportat
cu căruţa şi descărcat
11 3377 araci de vie din t 9,072 46 430 421 213
descărcătură, la 2-5
km
Încărcat şi transportat
cu căruţa şi descărcat
12 3377 araci de vie din t 0,03188 46 430 1480
descărcătură, la 2-5
km – pentru sârmă
Făcut gropi şi
mii
13 2340 desfundat pentru 69,120 560 000 38 707 200
buc
Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole în anul I
Controlul viţelor
La viţele muşuroite, cu ocazia plantării se execută controale periodice (de 2-3 ani) în cursul
lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmării pornirea în vegetaţie a lăstarilor. În cazul în care
lăstarii întârzie să apară la suprafaţa moşuroiului, acesta se desface începând de la bază către vârf
până sub punctul de altoire. Întârzierea apariţiei lăstarilor de sub muşuroi se poate datora fie
atacului de larve (cărăbuşul de mai, viermi sârmă, cărăbuşul marmorat), care rod lăstarii fragezi,
care ulterior se veştejesc, distrug scoarţa şi rădăcinile, fie prezenţa unui strat prea gros de pământ
sau a crustei, lăstarii întâmpinând rezistenţă la ieşirea din muşuroi. Muşuroiul se reface cu pământ
bine mărunţit şi reavăn, acoperind viţa cu un strat de 3-5 cm sau mai mult, în condiţii de secetă.
Copcitul viţelor
La viţele altoite se manifestă tendinţa altoiului de a forma rădăcini şi portaltoiul lăstari
proprii, putând avea ca efect despărţirea celor doi parteneri, sau dezvoltarea rădăcinilor superficiale
în dauna celor bazale. Rădăcinile superficiale sunt foarte sensibile la ger şi secetă.Neglijarea lucrării
de copcit în plantaţiile tinere poate duce la despărţirea celor doi parteneri, debilitarea viţelor şi în
final la apariţia golurilor. Lucrarea constă în suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul
superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi. Pentru executarea copcitului
muşuroaiele se desfac atent, de jos în sus şi de la exterior spre centru, până sub punctul de altoire.
Cu ajutorul unei copcitori se realizează o copcă în jurul viţei, adâncă până aproape de nodul
superior al portaltoiului. Se examinează atent viţa pentru a se depista toate rădăcinile pornite din
altoi, din partea superioară a portatoiului, precum şi lăstarii daţi din portaltoi, suprimarea acestora se
va face exact de la punctul de inserţie, cu foarfeca (având lama tăietoare orientată spre viţă). La al
doilea copcit se procedează la fel, cu deosebirea că muşuroiul nu se mai desface, lăstarii rămânând
expuşi la lumină pentru realizarea maturării lemnului.
Legatul lăstarilor
Lucrarea se execută în momentul în care lăstarii au atins lungimea de 30-40 cm. Dacă sunt
lăsaţi în stare liberă, lăstarii se întind pe suprafaţa solului, împiedicând efectuarea celorlalte lucrări,
şi atacul bolilor este favorizat. În mod practic, lăstarii se orientează vertical şi se leagă de pichet cu
rafie sintetică sau deşeuri textile, în formă de „8”, având grijă ca legătura să fie lejeră, pentru a se
evita ştrangularea lăstarilor.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Viţele tinere sunt sensibile faţă de boli (în special mană şi făinare) şi dăunători. Pentru a
preveni atacurile de mană, în cazul perioadelor ploioase, se aplică tratamente săptămânal şi mai rar,
iar în cazul atacului de făinare, specific perioadelor secetoase, se aplică tratamente la avertizare.
Tratamentele se aplică începând cu momentul când frunzele ating 4-5 cm în diametru (în a doua
jumătate a lunii mai) şi durează până la sfârşitul lunii august.
În viile tinere se recomandă folosirea substanţelor: Ridomil 48 WP – 0,15% (2,25 kg/ha);
Dithane M-45 – 0,2% (3kg/ha); Captadin 50 PU – 0,2 (2kg/ha); Zeamă bordeleză – 0,5-0,75% (5-
7,5 kg/ha); Sulfat de cupru şi 2,5-3,75 kg/ha var nestins, Turda cupral – 0,4% (6kg/ha).
Împotiva făinării se recomandă sulful muiabil, în concentraţie de 0,3-0,4% (4,5-6 kg/ha)
adăugat în soluţia folosită pentru combaterea manei, ţinându-se seama de recomandările staţiilor de
prognoză şi avertizare.
În ultimii ani s-au manifestat în vii atacuride acarieni, de omida păroasă a dudului, dăunători
care distrug frunzişul viţei de vie. Pentru a preveni atacul de acarieni se recomandă adunarea
resturilor vegetale din vii, efectuarea obligatorie a arăturii adânci în toamnă, şi distrugerea
buruienilor în timpul perioadei de vegetaţie.
Ca măsură de combatere se recomandă stropiri de iarnă cu cel puţin 10-12 zile înainte de
pornirea viţelor în vegetaţie (Ditubox 25 EC – 1%) sau în timpul perioadei de vegetaţie cu un
acaricid (Omite 30 W, Omite 57 E în doză de 2 kg/ha).
Irigarea şi fertilizarea
La apariţia unor perioade secetoase îndelungate este necesară udarea localizată, cu cca 10 l
de apă într-o copcă deschisă la fiecare viţă sau, în condiţiile existenţei unui sistem de irigare,
aplicarea unor norme de udare de 350-400 m3 apă/ha. În anul întâi după plantare nu se recomandă
aplicarea îngrăşămintelor; viţele care au rădăcini slab dezvoltate vor profita numai de îngrăşarea
localizată, din groapa de plantare.
Pentru ameliorarea fertilităţii solului, în special pe solurile sărace, se recomandă folosirea
îngrăşămintelor verzi (însămânţarea unor specii care cresc repede, produc o masă vegetativă bogată
sau cele care sintetizează azotul atmosferic, cum ar fi leguminoasele).
Completarea golurilor

29
Pe timpul iernii au loc pierderi de până la 5% din totalul viţelor plantate. Această lucrare, de
completare a golurilor, este obligatorie şi se execută toamna înainte de apariţia îngheţurilor. Viţele
nou-plantate manifestă o sensibilitate sporită faţă de temperaturile scăzute din timpul iernii. Astfel,
este necesară asigurarea protecţiei împotriva gerurilor prin muşuroire. Se are grijă ca porţiunea
bazală a cordiţei să fie bine acoperită cu pământ.

• Cod 300001623: Arătura de primăvară


P.U.= 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha
P.T.= 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei
• Cod 2349: Săpat după plantare
P.U .= 120 000 / 0,06 = 2 000 000 lei/ha
Suprafaţa pentru prăşit manual = 0,5 (lăţimea de prăşit pe rând) × 72 (lungimea rândului) ×
1152 (nr rânduri / tarla) = 4,1472 ha
P.T. = 2 000 000 x 4,1472 = 8 294 400 lei
• Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an)
P.U. = 0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000 lei/ha
Suprafaţa pentru cultivat solul = (2,2 – 0,5) × 72 = 112,4 m2
112,4 × 95 ×12 = 128 136 m2 = 12,8136 ha
P.T. = 775 000 x12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei
• Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an)
P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha
P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 793 x 3 = 8 531 379 lei
• Cod 2351: Ruperea crustei şi refacerea muşuroiului.
P.U. = 80 000 / 0,80 = 100 000 lei/1000 buc.
P.T. = 100 000 x 69,120 = 6 912 000 lei
• Cod 2358: Desfacerea muşuroiului primăvara
P.U. = 100 000 / 1,3 = 76 923 lei/1000 buc.
P.T. = 76 923 x 69,120 = 5 316 918 lei
• Cod 2356: Muşuroitul viţei de vie
P.U .= 100 000 / 1,3 = 76 923 lei/1000 buc.

30
P.T .= 76 923 x 69,120 = 5 316 918 lei
• Cod 2352: Copcit via în primul an de la plantare (lucrarea se face de 2 ori / an).
P.U. = 120 000 / 0,5 = 240 000 lei / 1 000 buc.
P.T. = 240 000 x 65,664 x 2 = 31 518 720 lei
• Cod 2353: Legatul viţei de vie şi plivit în anul I
P.U. = 120 000 / 1 = 120 000 lei/1000 buc.
P.T. = 120 000 x 65,664 = 7 879 680 lei
Necesar deşeuri textile: 2 legături/viţă ; 1legătură=2g
Greutate deşeuri textile = 65 664 x 4/10³ = 0,262656 kg
• Combaterea bolilor şi dăunătorilor
-împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha
M sulf muiabil = 50 x 18,5856 / 10³ = 0,92928 t
-împotriva manei:6 tratamente = 4 cu Ridomil 48 Wp
2 cu zeamă bordeleză
Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15%
M Ridomil = M aracet = 2,25 x 18,5856 = 41,8176 kg/tratament
Mt Ridomil = Mt aracet = 46,41 x 4=185,64 kg
V soluţie = 2,25 x 100 / 0,15 = 1 500 l/ha
Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 4 = 111 513,6 l
Vt apă = 111 513,6 – 1 500 = 111 363,6 x 4 = 445 452 l
Zeamă bordeleză 5kg/ha CuSO4, 2,5kg/ha var nestins, 0,2% aracet
400 l soluţie/ha
M CuSO4 = 5 x 18,5856 = 92,928 kg/1 tratament
Mt. CuSO4 = 92,928 x 2 = 185,856 kg
M var nestins = 2,5 x 18,5856 = 48,464 kg
M t. var nestins = 48,464 x 2 = 96,928 kg
V soluţie = 400 x 18,5856 = 7 434,24 l/1 trtament
Vt. Soluţie = 7 434,24 x 2 = 14 868,48 l
M aracet = 7 434,24 x 0,2/100 = 14, 86848 kg/1 tratament
M t.aracet = 14,86848 x 2 = 30 kg
V apă = 7 434,24 -14,86848 – 96,928 -48,464 = 7 274 l/1tratament

31
Vt. apă = 7 274 x 2 = 14 548 l
V tot. apă pt. toate tratamentele = 14 548 +445 452 = 460 000 l = 460 t

• Cod 8002007: Transport apă pentru preparat soluţii


P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t
P.T. = 433 000 x 460 = 199 180 000 lei
• Cod : Pregătit soluţie (Ridomil)
P.U. = 120 000 / 10 = 12 000 lei/t
P.T. = 12 000 x 445,452 = 534 543 lei
• Cod : Pregătit zeamă bordeleză
P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t
P.T. = 24 000 x 14,86848 = 356 844 lei
• Cod : Stropit cu vermorelul
P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie
P.T. = 300 000 x 460 = 138 000 000 lei
Completatul golurilor goluri 5%
- necesar viţe = 69 120 x 5% = 3 456 viţe
- preţul tot. = 3 456 x 50 000 = 172 800 000 lei
- necesar apă = 34 560 l = 34,560 t
• Cod 2418: Făcut gropi pentru plantat viţa în goluri
P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc.
P.T. = 800 000 x 3,456 = 2 764 800 lei
• Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi
P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc.
P.T. = 4 706 x 3,456 = 16 264 lei
• Cod 2363: Plantatul viţei în goluri
P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000/1000 buc.
P.T. = 1 200 000 x 3,456 = 4 147 200 lei
• Cod : Transport apă
P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t

32
P.T. = 433 000 x 34,560 = 14 964 480 lei
Înlocuit tutori 2%
Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383
Volum tutori = 1 383 x 0,003 = 4,149 m³
Greutate tutori = 4,149 x 500 = 2074,5 kg = 2,0745
• Cod :Încărcat transportat şi descărcat tutori
P.U. = 100 000 / 1,9 = 52 631 lei/t
P.T. = 52 631 x 2,0745 = 109 183 lei
• Cod 2395: Bătut tutori
P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc.
P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei
• Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi
P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc.
P.T. = 133 333 x 1.383= 244 000 lei
• Cod 300001765: Arătura de toamnă
P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha
P.T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 606,4 lei

Extras de materiale

Nr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea


1 Apă t 494.56
2 Deşeuri textile kg 0,262656
3 Viţe altoite stas mii buc. 3 456
4 Mraniţă t 10,368
5 Substanţă pentru stopit kg 371,496

33
Antemăsurătoare

Nr crt Cod Denumirea lucrării UM Cantitatea


1 300001623 Arătura de primăvară ha 18,5856
2 2349 Săpat după plantare ha 4.064
3 300001603 Cultivat solul ha 12,8136
Prăşitul pe rând după
4 2482 ha 4,1472
prăşitoare
Ruperea scoarţei muşuroiului Mii
5 69,120
si refacerea lui buc.
Copcit via in primul an de la Mii
6 2352 69,120
plantare buc.
7 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
8 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
9 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
10 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
Copcit via în primul an de la Mii
11 2352 69,120
plantare buc.
Legatul viţei de vie şi plivit în Mii
12 2353 69,120
anul I buc.
13 Stropit cu vermorelul Ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
14 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 7,43424
de până la 2km
15 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
16 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
17 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 7,43424
de până la 2km
18 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
19 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
20 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
21 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 27,8784
de până la 2km
22 Pregătit soluţie Ridomil t 27,8784
23 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
24 3451 Transportat cu căruţa apă sau t 7,43424

34
soluţie în butoaie pe distanţa
de până la 2km
25 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
26 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
27 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
28 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 27,8784
de până la 2km
29 Pregătit soluţie Ridomil t 27, 8784
30 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
31 3451 soluţie în butoaie pe distanţa t 7,43424
de până la 2km
32 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
Făcut gropi pentru completarea Mii
33 2418 3,456
golurilor buc
Încărcat, transport, descărcat
34 3223 t 0,19
viţe altoite stas
Fasonat şi verificat calitatea Mii
35 2342 3,629
viţelor buc
Mii
36 2343 Mocirlitul viţelor 3,629
buc
Încărcat, transport, descărcat
37 3223 t 10,5
mraniţă
Mii
38 2345 Transportat viţe cu găleţi 3,629
buc.
Mii
39 2363 Plantatul viţei in goluri 3,456
buc.
40 3451 Transportat apă t 34,6
Încărcat, transport cu căruţa şi
41 3377 descărcat araci de vie din t 5,184
descărcătură la 2-5km
Mii
42 3295 Bătut tutori 3,456
buc.
Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l Mii
43 2347 3,456
apă buc
44 300001765 Arătura de toamnă ha 18,5856

35
Devizul lucrării

36
Nr
.
COD Denumirea lucrării UM Total
Cr Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val.
t
Arătura de
1 300001623 ha 18,5856 912 500 16 959 360
primăvară
2 2349 Săpat după plantare ha 4.064 2 000 000 8 294 400

3 300001603 Cultivat solul ha 12,8136 775 000 9 930 540


Prăşitul pe rând
4 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 793
după prăşitoare
Ruperea scoarţei
mii
5 2351 muşuroiului si 69,120 100 000 6 912 000
buc.
refacerea lui
Copcit via in primul mii
6 2352 69,120 240 000 15 759 360
an de la plantare buc.
Praşilă manuală pe
7 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 793
rând
8 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 775 000 9 930 540
Praşilă manuală pe
9 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 793
rând
10 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 775 000 9 930 540
Copcit via în primul mii
11 2352 69,120 240 000 15 759 360
an de la plantare buc.
Legatul viţei de vie mii
12 2353 65,664 120 000 7 879 680
şi plivit în anul I buc.
Stropit cu
13 t 7,43424 300 000 2 230 272
vermorelul
Transportat cu
căruţa apă sau
14 8002007 soluţie în butoaie pe t 7,43424 433 000 3 129 026
distanţa de până la
2km
Pregătit Zeamă
15 t 7,43424 24 000 174 576
Bordeleză
Stropit cu
16 t 7,43424 300 000 2 230 272
vermorelul
Transportat cu
38
Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole în anul al II-lea

Dezmuşuroitul şi arătura de primăvară


Dezmuşuroitul se execută primăvara, de timpuriu, după ce a trecut pericolul ca temperatura
aerului să scadă sub -8 – -9° C. Lucrarea se execută manual cu sapa, prin descoperirea viţelor de vie
de pământ, până sub punctul de altoire, cu grijă pentru a nu se produce vătămarea viţelor.
Arătura de primăvară
Această lucrare se execută la „cormană” la o adâncime de 14-16 cm. Arătura de primăvară
poate fi înlocuită prin afânarea solului la aceeaşi adâncime, folosind plugul cultivator echipat cu
gheare de afânare.
Tăierea în uscat şi copcitul viţelor
Începând cu anul al II-lea se aplică tăieri de forme specifice diferitelor tipuri de tăiere
adoptate. În cazul conducerii butucilor în forme semiînalte şi înalte se lasă o cordiţă de 5-6 ochi,
care se leagă în poziţie verticală, restul creşterilor eliminându-se. Tăierea în uscat se execută imediat
după dezmuşuroit şi trebuie încheiată înainte de pornirea în vegetaţie a mugurilor. Odată cu tăierea
se execută şi copcitul viţelor, care se repetă în luna august.
Plivitul şi legarea lăstarilor
În momentul în care lăstarii au atins o lungime de 8-10 cm se îndepărteză cei de prisos,
reţinând numai pe cei corespunzători sub raportul creşterii, în număr de 3-4 la viţele viguroase,
pentru a le asigura o creştere normală şi numai 2 la viţele slab dezvoltate, pentru a favoriza
creşterea. Pe măsură ce lăstarii cresc în lungime vor fi dirijaţi printre rândurile de sârme duble ale
mijlocului de susţinere.
Completarea golurilor
Golurile existente la începutul anului al II-lea vor fi completate cu viţe altoite stas viguroase.
Viţele plantate în goluri vor fi supuse unor îngrijiri atente pentru a reduce decalajul de creştere şi în
final pentru a obţine butuci uniformi ca vigoare. Golurile apărute în cursul perioadei de vegetaţie
vor fi completate în luna august cu viţe de un an, fortificate la ghivece sau toamna după căderea
frunzelor cu viţe viguroase.
• Cod 300001623: Arătură de primăvară
P.U. = 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha
P.T. = 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei
• Cod 2356: Desfăcutul muşuroiului primăvara
P.U. = 100 000 / 1,3 = 761 923 lei/1000 buc.
P.t. = 761 923 x 69,120 = 49 540 813 lei
• Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an)
P.U.=0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000lei/ha
P.t.=775 000 x 12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei
• Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an)
P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha
P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 794 x 3 = 8 531 380 lei
• Cod 2361: Tăiatul şi copcitul viţei de vie în anul 2
P.U. = 120 000 / 0,8 = 150 000 lei/1000 buc
P.T. = 150 000 x 69,120 = 10 368 000 lei
• Cod 2352: Copcitul viţei de vie în august
P.U. = 120 000 / 05 = 240 000 lei/1000 buc.
P.T. = 240 000 x 69,120 = 16 588 800 lei
Completatul golurilor goluri 3%
Necesarul de viţe = 69 120 x 3 % = 2 074
Preţul total viţe = 2 074 x 50 000 = 10 370 000 lei
Necesar apă = 20 740 l
• Cod 2418: Făcut gropi
P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc.
P.T. = 800 000 x 2,074 = 1 659 200 lei
• Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi
P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc.
P.T. = 4 706 x 2,074 = 9 760 lei
• Cod 2363: Plantatul viţei în goluri

40
P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000 lei/1000 buc.
P.T. = 1 200 000 x 2,074 = 2 488 800 lei
• Cod 3452: Transport cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km
P.U. = 130 00 x 2 / 6,75 = 38 518,5 lei/t
P.t. = 38 518,5 x 20,740 = 798 874 lei
Înlocuit tutori 2%
Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383
Greutatea totală a viţelor = 1 383 x 50g = 0,06915 t
• Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa detransportpână la
2 km – pentru viţe
P.U. = 1,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei/t
P.T. = 599 000 x 0,06915 = 41 421 lei
• Cod 2395: Bătut tutori
P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc.
P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei
• Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi
P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc.
P.T. = 133 333 x 1,383 = 184 400 lei
Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha
M sulf muiabil = 50 x 18,5856 / 10³ = 0,929 t
Împotriva manei:8 tratamente = 5 cu Ridomil 48 Wp
3 cu zeamă bordeleză
Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15%
M Ridomil = M aracet = 2,25 x 18,5856 = 41,8176 kg/tratament
Mt Ridomil = Mt aracet = 41,8176 x 5 = 209,088 kg
V soluţie = 2,25 x 100/0,15 = 1 500 l/ha
Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 5 = 139 392 l
Vt apă = 27 878,4 – 83,6352 = 27 794,7648 x 5 = 138 973,824 l

Zeamă bordeleză = 5kg/ha CuSO4

41
2,5kg/ha var nestins
0,2% aracet
= 400 l soluţie/ha
M CuSO4 = 5 x 18,5856 = 92,928 kg/1 tratament
Mt. CuSO4 = 92,928 x 3 = 278,784 kg
M var nestins = 2,5 x 18,5856 = 46,464 kg
M t. var nestins = 46,464 x 3 = 139,3921kg
V soluţie = 400 x 18,5856 = 7 434,24 l/1 tratament
Vt. Soluţie = 7 434,24 x 3 = 22 302,72 l
M aracet = 7 343,24 x 0,2/100 = 14,69 kg/1 tratament
M t.aracet = 14,69 x 3 = 44,07 kg
V apă = 7 434,24 – 14,69 -92,928 – 46,464 = 7 280,158 l/1tratament
Vt. apă = 7 280,158 x 3 = 21 840,474 l
V tot. apă pt toate tratamentele=138 873,824 + 21 840,474 = 160 714,3 l = 160,8 t

• Cod 8002007: Transport apă pt preparat soluţii


P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000 lei/t
P.T. = 433 000 x 160,8 = 69 626 400 lei
• Cod : Pregătit soluţie (Ridomil)
P.U. = 120 000 / 10 = 12 000 lei/t
P.T. = 12 000 x 138 973,824 = 1 667 686 lei
• Cod : Pregătit zeamă bordeleză
P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t
P.T. = 24 000 x 21.841 = 524 184 lei
• Cod : Stropit cu vermorelul
P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie
P.T. = 300 000 x 160,8 = 48 240 000 lei
• Cod 300001765: Arătura de toamnă
P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha
P.T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 607 lei

42
Extras de materiale

Nr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea


1 Substanţă pentru stropit kg 1 416,872
2 Apă t 23,740
3 Viţe altoite stas mii buc. 2074
4 Mraniţă t 6,222
5 Deşeuri textile t 1,9735

Antemăsurătoare

Nr crt Cod Denumirea lucrării UM Cantitatea


Mii
1 2358 Dezmuşuroit 65,664
buc.
Ruperea crustei şi refacerea Mii
2 2351 3,456
muşuroiului buc
Mii
3 2407 Tăierea în uscat a viţelor 65,664
buc
Mii
4 2352 Copcit via 69,120
buc.
5 300001623 Arătura de primăvară ha 18,5856
6 2482 Prăşitul pe rând după prăşitoare ha 4,1472
6 300001603 Cultivat solul ha 12,8136
7 Stropit cu vermorelul Ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
8 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424
până la 2km
9 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
10 Stropit cu vermorelul Ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
11 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424
până la 2km
12 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
13 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
Mii
14 2352 Copcit via 69,120
buc.

43
Mii
15 2353 Legatul viţei de vie 69,120
buc.
16 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
17 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
18 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 27,8784
până la 2km
19 Pregătit soluţie Ridomil t 27,8784
Mii
20 2353 Legatul viţei de vie 69,120
buc.
21 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
22 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424
până la 2km
23 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
24 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
Mii
25 2353 Legatul viţei de vie şi plivit 69,120
buc.
26 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
27 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 27,8784
până la 2km
28 Pregătit soluţie Ridomil t 27,8784
29 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
30 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
31 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,43424
până la 2km
32 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,43424
33 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
Făcut gropi pentru completarea Mii
34 2418 2,074
golurilor buc
Încărcat, transport, descărcat
35 3223 t 0.1037
viţe altoite stas
Fasonat şi verificat calitatea Mii
36 2342 2,074
viţelor buc
Mii
37 2343 Mocirlitul viţelor 2,074
buc

44
Încărcat, transpor, descărcat
38 3223 t 6,222
mraniţă
Mii
39 2345 Transportat viţe cu galeţi 2,074
buc.
Mii
40 2363 Plantatul vitei in goluri 2074
buc.
41 3451 Transportat apă t 20,740
Incarcat, transport cu căruţa şi
42 3377 descărcat araci de vie din t 20,740
descărcătură la 2-5km
Mii
43 3295 Bătut tutori 2,074
buc.
Udatul fiecărei viţe cu câte 10 l Mii
44 2347 2,074
apă buc
45 300001765 Arătura de toamnă ha 18,5856

45
Nr
crt COD Denumirea lucrării UM Total
Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val.
-
mii
1 2356 Dezmuşuroit 65,664 761 923 50 030 912
buc.
Ruperea crustei şi
mii
2 2351 refacerea 3,456 100 000 345 600
buc
muşuroiului
Tăierea în uscat a mii
3 2407 65,664 150 000 9 849 600
viţelor buc
mii
4 2352 Copcit via 69,120 240 000 16 588 800
buc.
Arătura de
5 300001623 ha 18,5856 912 500 16 959 360
primăvară
Prăşitul pe rând
6 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 794
după prăşitoare

6 300001603 Cultivat solul ha 12,8136 775 000 9 930 540


Stropit cu
7 t 7,274 300 000 2 182 200
vermorelul
Transportat cu
căruţa apă sau
8 3451 soluţie în butoaie pe t 7,274 433 000 3 149 642
distanţa de până la
2km
Pregătit Zeamă
9 t 7,274 24 000 174 576
Bordeleză
Stropit cu
10 t 7,43424 300 000 2 230 272
vermorelul
Transportat cu
căruţa apă sau
11 3451 soluţie în butoaie pe t 7,43424 433 000 3 129 026
distanţa de până la
2km
Pregătit Zeamă
12 t 7,43424 24 000 178 422
Bordeleză
Praşilă manuală pe
13 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 794
rând
mii
14 2352 Copcit via 69,120 240 000 16 588 800
buc.
47
Instalarea mijloacelor de susţinere
Datorită crşterilor anuale puternice, ţesuturilor mecanice slab dezvoltate şi necesităţii de a
expune la lumină o parte cât mai mare din suprafaţa foliară a butucilor, viţa de vie reclamă fixarea
părţii supraterestre (a mijlocului de susţinere). Suţinerea viţei de vie se face pe suporţi artificiali:
araci, şpalieri de diferite tipuri.
Aracii constituie mijlocul de susţinere cu mare răspândire în trecut în cultura viţei de vie.
Dintre tipurile de susţinere, şpalierul a căpătat cea mai largă extindere, datorită numeroaselor
avantaje pe care le prezintă:
1. durabilitate mare,
2. posibilitatea asigurării pe butuc a unei încărcături mai mari, ce poate fi repartizată
uniform,
3. expunerea la soare a sistemului foliar,
4. îmbunătăţirea calităţii strugurilor,
5. uşurarea efectuării lucrărilor de întreţinere a plantaţiei viticole,
6. stabilitate mai mare faţă de acţiunea vânturilor.
În general, se recomandă folosirea şpalierului cu sârme duble, de o parte şi de alta a stâlpilor,
pentru a uşura operaţia de dirijare a lăstarilor, în cursul perioadei de vegetaţie şi a coardelor de rod
la cercuire. Pentru conducerea semiînaltă a butucilor, primul rând de sârme se fixează la 0,75m de la
suprafaţa solului, iar următoarele la 1,10 şi 1,15m, respectiv la 1,60 şi 1,65m. În practică,
amplasarea sârmelor de şpalier pe verticală nu este rigidă, ea este în funcţie de vigoarea butucilor,
soi, încărcătura de ochi lăsată la tăiere. În cazul folosirii unui număr restâns de sârme, acestea vor fi
amplasate alternativ, de o parte şi de alta a stâlpilor, distanţate pe verticală.

Pentru instalarea şpalierului sunt necesare următoarele materiale:


1. stâlpi din beton precomprimat de 2,4m lungime sau din lemn,
2. sârmă galvanizată cu diametrul cuprins între 2,2 şi 3,0mm,
3. bride (coliere) din sârmă sau scoabe,
4. contraforţe sau ancore.
5. întinzători.
Stâlpii din beton au o lungime de 2,40m, greutate de 35kg. secţiunea la bază de 10,317cm,
iar la vârf de 7 / 6,3cm. Stâlpii fruntaşi au lungimea de 2,40m, iar cei mijlocaşi de 2,2m.
Contraforţele se folosesc pentru a asigura stabilitatea stâlpilor fruntaşi şi au polul de a mării
stabilitatea întregului rând al şpalierului. Ele sunt amplasate sub un unghi de 45°. Pentru tipul de
tăiere Cordon speronat se foloseşte o singură sârmă portantă. Prinderea sârmelor duble (pentru
etajele II şi III) se face lateral, de o parte şi de alta a stâlpului mijlocaş, cu ajutorul bridelor,
confecţionate din sârmă şi prevăzute cu ochiuri prin care trece sârma.
Instalarea şpalierului cuprinde următoarele succesiuni de operaţii: pichetatul, executarea
gropilor, transportul şi distribuirea stâlpilor în gropi, fixarea şi întinderea sârmelor.
Pichetatul
Prin pichetat se fixează locul pe care trebuie să-l ocupe fiecare stâlp în parte. Se pichetează
apoi locul contraforţelor (la jumătatea distanţei dintre primii şi ultimii doi stâlpi pe rând).
Gropile se execută manual sau mecanizat la adâncimea de 0,6 – 0,7m.
După transportul şi distribuirea stâlpilor urmează fixarea celor fruntaşi în înclinată spre
exterior, sub un unghi de 60 - 65° sau vertical. Pentru asigurarea unei rezistenţe sporite se
recomandă dublarea stâlpilor fruntaşi. După fixarea tuturor fruntaşilor urmează fixarea mijlocaşilor
de pe rândurile marginale. Se continuă, apoi, prin aliniere pe cele două direcţii, fixarea mijlocaşilor
din interiorul parcelei. Urmează amplasarea contraforţelor sau a ancorelor. După această lucrare se
întind sârmele, care se fixează în mod provizoriu cu ajutorul bridelor sau scoabelor. Pentru ceasta,
la unul din capete sârma se înfăşoară stâns în jurul stâlpului fruntaş, iar la capătul celălalt, după
întindere se răsuceşte strâns după stâlp şi se fixează definitiv. Pentru o bună întindere a sârmelor
şpalierului se recomandă folosirea unor întinzători simple pe principiul scripetelor sau al pârghiilor.
Întinzătorile se fixează pe sârmă la unul din capete, după ce sârma a fost fixată de stălpul fruntaş din
celălalt capăt al rândului; cu ajutorul lor se întinde sârma prin înfăşurare.
Pentru formarea şi menţinrea în poziţie verticală a tulpinilor, acestea trebuie tutorate, iar
tutorii viţelor se prind de sârma portantă cu ajutorul rafiei sau a altor materiale de natură textilă.

Necesar stâlpi fruntaşi = Nr. rânduri x 2 = 1 152 x 2 = 2 304 buc.


96 rânduri / parcela x12 parcele = 1 152 rânduri / tarla
Necesar stâlpi mijlocaşi = 10 368 buc.
6 viţe între 2 stâlpi

49
60 viţe / rând → 11 stâlpi / rând – 2 stâlpi fruntaşi = 9 stâlpi mijlocaşi
9 stâlpi mijlocaşi / rând × 1 152 rânduri/ tarla = 10 368 stâlpi mijlocaşi / tarla
Necesar contraforţe = Nr. stâlpi fruntaşi = 2 304 buc.
Nr. total stâlpi = Nr. stâlpi fruntaşi + Nr. stâlpi mijlocaşi + Nr. contraforţe =
= 2 304 + 10 368 + 2 304 = 14 976 buc.
Greutatea unui stâlp = 35 kg
Greutatea totală a stâlpilor = 14 976 x 0,035 = 524,16 t
• Cod 3247: Încărcat şi descărcat şpalieri din beton în autovehicule
P.U. = 130 000 × 2 / 10,0 = 26 000 lei/t
P.T. = 26 000 × 524,16 = 13 628 160 lei
• Cod 3469: Transportat cu căruţa îngrăşăminte chimice pe distanţa de la 5 la 8 km (pentru
şpalieri)
P.U. = 130 000 × 2 / 7,25 = 35 862 lei/t
P.T.= 35 862 × 524,16 = 18 813 205 lei
Necesar picheţi:
Nr. picheţi = Nr. stâlpi = 14 976 buc
Volumul unui pichet = 0,05 × 0,05 × 1,5 = 0,00375m3
Volumul total al pachiţilor = 14 976 × 0,00375 = 56,16 m3
Greutatea picheţilor:
1m3.....................500kg
56,16...................Gt. = 500 × 56,16 / 1 = 28 080 kg = 28,08 t
• Cod 3377: Încărcat, transport şi descărcat araci de vie din descărcătură (2 – 5 km)
P.U.= 130 000 × 1 / 1,5 = 86 666 lei/t
P.T. = 86 666 × 28,08 = 2 433 582 lei
• Cod 2379: Pichetat pentru stâlpi
P.U. = 120 000 / 1,5 = 80 000 lei/ha
P.T. = 80 000 x 18,5856 = 1 486 848 lei
• Cod 2381: Săpat gropi pentru fruntaşi
P.U. = 100 000 / 25 = 4 000 lei/buc.
P.T. = 4 000 x 2 304 = 9 216 000 lei
• Cod 2382: Fixat fruntaşi cu transport pe 50 m

50
P.U. = 100 000 / 70 = 1 429 lei/buc.
P.T. = 1 429 x 2 304 = 3 292 416 lei
• Cod 2386: Făcut gropi pentru mijlocaşi
P.U. = 120 000 / 35 = 3 429 lei/buc.
P.T. = 3 429 x 10 368 = 35 551 872 lei
• Cod 2389: Fixat stâlpi în gropi
P.U. = 100 000 / 90 = 2 222 lei/buc.
P.T. = 2 222 x 10 368 = 23 037 696 lei
Necesar sârma:
Pentru primul etaj: la tipul de tăiere Cordon speronat se foloseşte o singură sârmă portantă
Nec. sârmă = (Lr + 2m) × nr.sârme × nr. rânduri = (72 + 2) ×1 × 1 152 = 74 × 1 152 = 85 248m
Greutatea sârmei pentru etajul I:
1000m…………48,3 kg
85 248m………G t. = 85 248 × 48,3 / 1000 = 4 117,47 kg = 4,11747 t (4,1178 t)
Pentru etajele II şi III: 2 sârme / etaj
Nec sârmă = (Lr + 2) × nr sârme × nr rânduri = (72 + 2) × 2 × 1 152 = 74 ×2 × 1 152 = 148 ×
× 1 152 = 170 496m
Greutatea sârmei pentru etajele II şi III:
1 000m...............29,8kg
170 496m...........G t. = 170 496 × 29,8 / 1 000 = 5 080,7 kg = 5,0807 t (5,1t)
Necesar total sârmă pentru etajele I, II şi III = 9,218 t
Pentru bride:
Nec bride = nr st mijl / rând × nr bride / rând × lung bridei × nr de rânduri = 9 × 3 × 0,5m × 1 152 =
= 15 552m
Greutatea sârmei pentru bride:
1 000m...............29,8kg
15 552m............G t. = 15 552 × 29,8 / 1 000 = 463,44kg = 0,64t
Necesar sârmă pentru etajele I, II, III şi bride = 9,128 + 0,64 = 9,858t
• Cod 3247: Încărcat şi descărcat şpalieri din beton în autovehicule (pentru sârmă)
P.U. = 130 000 × 2 / 10,0 = 26 000 lei/t
P.T. = 26 000 × 9,858 = 256 308 lei

51
• Cod 3469: Transportat cu căruţa îngrăşăminte chimice pe distanţa de la 5 la 8 km (pentru
sârmă)
P.U. = 130 000 × 2 / 7,25 = 35 862 lei/t
P.T.= 35 862 × 9,858 = 353 528 lei
• Cod 2392: Marcat pe stâlpi locul bridelor
P.U. = 80 000 / 2,1 = 38 095 lei/1000buc.
P.T. = 38 095 x 31,104 = 1 184 907 lei
• Cod 2391: Fixat bride ( cuprinde şi confecţionarea lor)
P.U. = 100 000 / 0,7 = 142 857 lei/1000buc.
P.t. = 142 857 x 31,104 = 4 443 424 lei
• Cod 2390: Instalarea sârmelor
P.U. = 100 000 / 30 = 3 333 lei/ buc.
P.T. = 3 333 x 5 x 1 152 = 19 198 080 lei

Extras de materiale

Nr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea


1 Stâlpi din beton mii buc. 14,976
2 Sârmă t 9,858
3 Picheţi mii buc. 14,976

Antemăsurătoare

Nr. Cod Denumirea lucrării UM Cantitatea


crt.
1 3247 Încărcat stâlpi t 524,16
2 3469 Transport stâlpi t 524,16
3 3247 Descărcat stâlpi t 524,16
4 3247 Încărcat sârmă t 9,858
5 3469 Transport sârmă t 9,858

52
6 3247 Descărcat sârmă t 9,858
Încărcat, transport şi descărcat
7 3377 araci de vie din descărcătură t 28,08
(2-5 km)
8 2379 Pichetat pentru stâlpi ha 18,5856
mii
9 2381 Săpat gropi pentru fruntaşi 2,304
buc.
Fixat fruntaşi în gropi cu mii
10 2382 2,304
transport pe 50 m buc.
mii
11 2386 Făcut gropi pentru mijlocaşi 10,368
buc
mii
12 2389 Fixat stâlpi mijlocaşi în gropi 10,368
buc
mii
13 2392 Marcat pe stâlpi locul bridelor 31,104
buc.
Fixat bride (cuprinde şi mii
14 2391 31,104
confecţionarea lor) buc.
mii
15 2390 Instalarea sârmelor 5,760
buc

53
Nr
COD Denumirea lucrării UM Total
crt Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val.
1 3247 Încărcat stâlpi t 524,16 26 000 2 433 582

2 3469 Transport stâlpi t 524,16 35 862 18 813 205

3 3247 Descărcat stâlpi t 524,16 26 000 2 433 582

4 3247 Încărcat sârmă t 9,858 26 000 256 308

5 3469 Transport sârmă t 9,858 35 862 353 528

6 3247 Descărcat sârmă t 9,858 26 000 256 308


Încărcat, transport şi
descărcat araci de
7 3377 t 28,08 86 666 2 433 582
vie din descărcătură
(2-5 km)
Pichetat pentru
8 2379 ha 18,5856 80 000 1 486 848
stâlpi
Săpat gropi pentru
9 2381 buc. 2 304 4 000 9 216 000
fruntaşi
Fixat fruntaşi în
10 2382 gropi cu transport buc. 2 304 1 429 3 292 416
pe 50 m
Făcut gropi pentru
11 2386 buc 10 368 3 429 35 551 872
mijlocaşi
Fixat stâlpi
12 2389 buc 10 368 2 222 23 037 696
mijlocaşi în gropi
Marcat pe stâlpi mii
13 2392 31,104 38 095 1 184 907
locul bridelor buc
Fixat bride
mii
14 2391 (cuprinde şi 31,104 142 857 4 443 424
buc.
confecţionarea lor)
15 2390 Instalarea sârmelor buc 5 760 3 333 19 198 080
55
Lucrări de întreţinere a plantaţiei viticole intrată pe rod timp de un an, în
anul 20 de la plantare

Lucrările aplicate sunt asemănătoare cu cele din anul al II-lea, cu excepţia tăierilor de formare,
completată cu intervenţii în verde necesare realizării tipului de tăiere stabilit.

• Cod 300001623: Arătură de primăvară


P.U. = 0,75 x 550 000 + 500 000 = 912 500 lei/ha
P.T. = 912 500 x 18,5856 = 16 959 360 lei
• Cod 300001603: Cultivat solul (lucrarea se face de 4 ori/an)
P.U.=0,5 x 550 000 + 500 000 = 775 000lei/ha
P.t.=775 000 x 12,8136 = 9 930 540 x 4 = 39 722 160 lei
• Cod 2482: Prăşitul pe rând după prăşitoare (lucrarea se face de 3 ori/an)
P.U. = 120 000 / 0,175 = 685 714 lei/ha
P.T. = 685 714 x 4,1472 = 2 843 794 x 3 = 8 531 380 lei
• Cod 2407: Tăiatul şi copcitul viţei de vie
P.U. = 120 000 / 0,8 = 150 000 lei/1000 buc
P.T. = 150 000 x 69,120 = 10 368 000 lei
• Cod 2352: Copcitul viţei de vie în august
P.U. = 120 000 / 05 = 240 000 lei/1000 buc.
P.T. = 240 000 x 69,120 = 16 588 800 lei
Completatul golurilor goluri 3%
Necesarul de viţe = 69 120 x 3 % = 2 074
Preţul total viţe = 2 074 x 50 000 = 10 370 000 lei
Necesar apă = 20 740 l
• Cod 2418: Făcut gropi
P.U. = 120 000 / 0,15 = 800 000 lei/1000 buc.
P.T. = 800 000 x 2,074 = 1 659 200 lei
• Cod 2345: Transportat viţe cu găleţi
P.U. = 80 000 / 17 = 4 706 lei/1000 buc.
P.T. = 4 706 x 2,074 = 9 760 lei
• Cod 2363: Plantatul viţei în goluri
P.U. = 120 000 / 0,1 = 1 200 000 lei/1000 buc.
P.T. = 1 200 000 x 2,074 = 2 488 800 lei
• Cod 3451: Transport cu căruţa apă sau soluţie în butoaie pe distanţa de până la 2 km
P.U. = 130 000 x 2 / 6,75 = 38 519 lei/t
P.t. = 38 518,5 x 20,740 = 798 874 lei
Înlocuit tutori 2%
Necesar tutori = 69 120 x 2% = 1 383
Greutatea totală a viţelor = 1 383 x 50g = 0,06915 t
• Cod 3223: Încărcat gunoi de grajd în remorcă şi descărcat în câmp, distanţa de transport până la
2 km – pentru viţe
P.U. = 1,18 × 550 000 + 500 000 = 599 000 lei/t
P.T. = 599 000 x 0,06915 = 41 421 lei
• Cod 2395: Bătut tutori
P.U. = 100 000 / 0,5 = 200 000 lei/1000 buc.
P.T. = 200 000 x 1,383 = 276 600 lei
• Cod 2369: Fasonat şi ascuţit picheţi
P.U. = 80 000 / 0,6 = 133 333 lei/1000 buc.
P.T. = 133 333 x 1,383 = 184 400 lei
• Cod 2574: Tăieri de rodire pentru tipul de tăiere Cordon speronat
P.U. = 120 000 / 0,3 = 400 000 lei/1000 buc.
P.T. = 400 000 x 69,120 = 27 648 000 lei
• Cod 2417: Scoaterea coardelor la capătul rândului
P.U. = 800 00 / 0,35 = 228 571 lei/ha
P.T. = 228 571 x 18,5856 = 4 248 130 lei
• Cod 2590: Palisat tulpina de tutore şi legat coardele de viţă
P.U. = 120 000 / 0,35 = 342 857 lei/1000 buc.
P.T. = 342 857 x 69,120 = 23 698 276 lei

57
• Cod 2592: Plivit lăstarii de pe tulpină
P.U. = 120 000 / 0,9 = 133 333 lei/1000 buc.
P.T. = 133 333 x 69,120 = 9 216 977 lei
• Cod 2353: Legat şi copilit viţă cu 3-4 verigi de rod
P.U. = 120 000 / 0,5 = 240 000 lei/1000 buc.
P.T. = 240 000 x 69,120 = 16 588 800 lei
• Cod 2610: Cârnit manual viţa de vie
P.U. = 120 000 / 0,7 = 171 429 lei/1000buc.
P. T. = 171 429 x 69,120 = 11 849 173 lei
Necesarul de rafie pentru legat
10 legături/ butuc; 5g/ leg G tot. rafie = 10 x 5 x 69 120 = 3,456 t
Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Împotriva făinării: Sulf muiabil 50 kg/ha
M sulf muiabil =50 x 20,63/10³=1,031t
Împotriva manei:10 tratamente=6 cu Ridomil 48 Wp
4 cu zeamă bordeleză
Ridomil 48WP 2,25kg/ha, 0,15%, aracet 0,15%
M Ridomil = M aracet = 2,25 x 20,63 = 46,41kg/tratament
Mt Ridomil = Mt aracet = 46,41 x 6=278.46 kg
V soluţie = 2,25 x 100/0,15 = 1 500 l/ha
Vt soluţie = 1 500 x 18,5856 = 27 878,4 l/1 tratament x 6 = 167 270,4 l
Vt apă = 27 878,4 – 46,41 = 27 832 x 6 = 166 992 l
Zeamă bordeleză 10kg/ha CuSO4, 5kg/ha var nestins, 0,2% aracet
800 l soluţie/ha
M CuSO4 = 10 x 20,63 = 206.3kg/1 tratament
Mt. CuSO4 = 206.3 x 4 = 825.2kg
M var nestins = 5 x 20,63 = 103.15kg
M t. var nestins = 103.15 x 4 = 412.6kg
V soluţie = 800 x 18,5856 = 14 868,48 l/1 tratament
Vt. Soluţie = 14 868,48 x 4 = 59 474 l
M aracet = 14 868,48 x 0,2/100 = 29,7 kg/1 tratament

58
M t.aracet = 33 x 4 = 119 kg
V apă = 14 868,48 -119 – 29,7 = 14 719,78 l/1tratament
Vt. apă = 14719.78 x 4 = 58 879,12 l
V tot. apă pt toate tratamentele = 59 474 + 58 879,12 = 118,35 t

• Cod 8002007: Transport apă pt preparat soluţii


P.U. = 0,06 x 550 000 + 400 000 = 433 000lei/t
P.T. = 433 000 x 118,35 = 51 245 550 lei
• Cod :Pregătit soluţie (Ridomil)
P.U.= 120 000 / 10 = 12 000lei/t
P.T. = 12 000 x 167,2704 = 2 007 244,8 lei
• Cod : Pregătit zeamă bordeleză
P.U. = 120 000 / 5 = 24 000 lei/t
P.T. = 24 000 x 59,474 = 1 427 374 lei
• Cod : Stropit cu vermorelul
P.U. = 120 000 / 0,4 = 300 000 lei/1000 l soluţie
P.T. = 300 000 x 226,7444= 68 023 320 lei
• Cod 2437: Revizuit spalier cu trei rânduri de sârmă
P.U. =100 000 / 0,3 =333 333 lei/ha
P.T. = 333 333 x 18,5856 = 6 195 194 lei
• Cod 2530: Recoltat la rând struguri pentru vin
P.U. = 120 000 / 0,21 = 571 429 lei/t
P.T. = 571 429 x 7,73 x 18,5856 = 82 095 312 lei
• Cod 300001765: Arătura de toamnă
P.U. = 0,58 x 550 000 + 500 000 = 819 000 lei/ha
P. T. = 819 000 x 18,5856 = 15 221 607 lei

Extras de materiale

Nr. crt. Denumirea materialului UM Cantitatea


1 Sârmă pentru înlocuit m 5 114,88

59
2 Deşeuri textile t 3,456
3 Substanţă pentru stopit kg 1 103,66
4 Apă pentru stropit t 118,35
5 Gunoi de grajd t 743,42
6 Superfosfat t 8,37
7 Sare potasică t 5,58

Antemăsurătoare

Nr. crt. Cod Denumirea lucrării UM Cantitatea


mii
1 2407 Tăierea în uscat a viţelor 65,664
buc
2 2417 Scos coarde la capătul rândului ha 18,5856
Revizuit şpalier (cu înlocuire
3 2437 ha 18,5856
sârmă 2%) 5 sârme
mii
4 2352 Copcit via 69,120
buc.
5 300001623 Arătura de primăvară ha 18,5856
6 2482 Prăşitul pe rând după prăşitoare ha 4,1472
7 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
8 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
9 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
10 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 14, 86848

până la 2km
11 Pregătit Zeamă Bordeleză t 14, 86848
12 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
13 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 14, 86848

până la 2km
14 Pregătit Zeamă Bordeleză t 14, 86848
mii
15 2353 Legatul viţei de vie 69,120
buc.
16 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
17 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
mii
18 2352 Copcit via 69,120
buc.
19 2353 Legatul viţei de vie mii 69,120

60
buc.
20 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
21 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 27 878,4
până la 2km
22 Pregătit soluţie Ridomil t 27 878,4
mii
23 2353 Legatul viţei de vie 69,120
buc.
24 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
25 2482 Praşilă manuală pe rând ha 4,1472
26 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136
mii
27 2353 Legatul viţei de vie şi plivit 69,120
buc.
28 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
29 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,274
până la 2km
30 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,274
31 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
32 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 27 878,4
până la 2km
33 Pregătit soluţie Ridomil t 27 878,4
34 Stropit cu vermorelul ha 18,5856
Transportat cu căruţa apă sau
35 3451 soluţie în butoaie pe distanţa de t 7,274
până la 2km
36 Pregătit Zeamă Bordeleză t 7,274
37 2530 Recoltat struguri t 143,7
38 3246 Încărcat îngrăşăminte chimice t 14,24
39 3467 Transport îngrăşăminte chimice t 14,24
40 3246 Descărcat îngrăşăminte chimice t 14,24
Încărcat gunoi de grajd în remorcă
41 3223 şi descărcat în câmp, pe distanţa t 734,42
de transport de la 2 la 5 km
Administrat mecanic gunoi de
42 300006184 ha 18,5856
grajd
43 3000273 Imprăştiat îngrăşăminte chimice ha 18,5856
44 300001765 Arătura de toamnă ha 18,5856

61
62
Nr
COD Denumirea lucrării UM Total
crt Cant. P.U. Val. Cant P.U. Val. Cant. P.U. Val.
Tăierea în uscat a mii
1 2407 69,120 150 000 10 368 000
viţelor buc
Scos coarde la
2 2417 ha 18,5856 228 571 4 248 130
capătul rândului
Revizuit şpalier (cu
3 2437 înlocuire sârmă 2%) ha 18,5856 333 333 6 195 194
5 sârme
mii
4 2352 Copcit via 69,120 240 000 16 588 800
buc.
Arătura de
5 300001623 ha 18,5856 912 000 16 959 360
primăvară
Prăşitul pe rând
6 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 794
după prăşitoare
Praşilă manuală pe
7 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 794
rând
8 300001603 Praşilă mecanică ha 12,8136 775 000 9 930 540
Stropit cu
9 t 14, 86848 300 000 4 460 544
vermorelul
Transportat cu
căruţa apă sau
10 3451 soluţie în butoaie pe t 14, 86848 38 519 572719
distanţa de până la
2km
Pregătit Zeamă
11 t 14, 86848 24 000 356844
Bordeleză
Stropit cu
12 t 14, 86848 300 000 4 460 544
vermorelul
Transportat cu
căruţa apă sau
13 3451 soluţie în butoaie pe t 14, 86848 38 519 572719
distanţa de până la
2km
Pregătit Zeamă
14 t 14, 86848 24 000 356844
Bordeleză
mii
15 2353 Legatul viţei de vie 69,120 240 000 16 588 800
buc.
Praşilă manuală pe
16 2482 ha 4,1472 685 714 2 843 794
64
Bibliografie

1. Dejeu, L.; Georgescu, M., Tăierea şi conducerea viţei de vie , Editura Ceres, Bucureşti, 2003
2. Dejeu, L.; Severin, V., Bolile şi dăunătorii viţei de vie, Editura Ceres, Bucureşti, 1994
3. Dejeu, L.; Georgescu, M., Înfiinţarea plantaţiilor de vii
4. Dejeu, L.; Ţîrdea, C., Viticultură
5. Oşlobeanu, M. şi colab., Zonarea soiurilor de viţă de vie în România, Editura Ceres, Bucureşti,
1991
6. Oşlobeanu, M. şi colab., Viticultură generală şi specială, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
7. Ţeşu, C., Solurile României, Editura lito-CM al UA, Iaşi, 1982
8. Analele ICDVV Valea Călugărească