CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

2

Bibliografie
1-internet, google (imagini) 2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie 1. Procurarea materialului saditor. Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si se recomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate: - lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm; - sudura in punctul de altoire sa fie perfecta; - sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurul butasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de cel putin 2 mm in diametru; - sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim 15 cm. Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5

3

1. 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. . ci pe masura cresterii lastarilor. . se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi). 4. In groapa pregatita. gropile se fac la 60 cm adancime. Unul dintre butasi se aseaza vertical. in dreptul tarusului. Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm. care sa depaseasca varful coditei.pe nisipurile solificate si mai subtiri. insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor. iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus.5 m. dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse.pentru nisipurile nesolificate si mai groase. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Dupa prindere. Se toarna o galeata de apa. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m. iar groapa se astupa treptat cu nisip. pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei.5 m. se aseaza vita inspre tarus. . Pe rand. iar vitele se planteaza in randuri. in functie de aceiasi factori. distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m. coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii. langa tarus. cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii. pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite. Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan. astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1. Pe terenurile plane. mai rar toamna. se planteaza in gropi lungi de 1. Pe masura ce coardele se dezvolta. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul.5 m. Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri. intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata. se umple groapa pe jumatate cu nisip si se bate bine. Plantarea.m. bine amestecate. dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei. si cu ochiul terminal langa varful primului butas. Plantarea vitelor se face adesea primavara. la 50 cm distanta una de alta. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire. unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm). Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. in fiecare an. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib. al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel: . Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se face musuroiul. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus. . santurile se umplu cu nisip. la 50 cm distanta una de alta. vita nealtoita. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip. daca exista. vitele se planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m.2 m. preparata din apa. se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi.5 m). se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul. se folosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m. Sortimentul soiurilor nobile 4 . pana la 80 cm -1 m.in zona Deltei Dunarii. cu baza la adancimea de 30 cm. largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant.daca grosimea stratului de nisip depaseste 1. vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului. balegar proaspat si pamant galben. Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. Vitele se fasoneaza normal.pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm . daca vita este mai scurta. inradacinata. groapa nu se acopera de tot. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe. Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii.

modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Ianuarie 1.05. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. secetã. Aligoté.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual.Cabernet Sauvignon. printre care soiul.Muscat Ottonel. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. de obicei. În decada a 2-3-a a lunii februarie. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927.25C . temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.2002. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. luna de luna. în afarã de aratul de toamnã. Muscat Hamburg. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. lucrãri nu se executã. In anul 2002.). Chardonnay. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. practic. grindinã. Feteasca neagra. Grasa de Cotnari. Februarie 1. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . Italia. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. încãrcãtura butucilor în anul precedent. 2. numãrul de butuci. necesitatea în angajati sezonieri etc. Sauvignon. Cadarca. pe toata perioada anului. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. Tamina. in special dupa anul 5 de la plantare. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. Greaca precum si alte soiuri. masinilor agricole. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. fisurarea adîncã a solului. · pregãtirea inventarului.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor.297/15. Feteasca alba. 5 .pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . Tamaioasa romaneasca. inclusiv legatul în uscat. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori.17 . Riesling italian. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. utilajului. pînã la dezmuguritul vitei de vie. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. aprobat prin Legea nr. 2. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. Afuz Ali. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. Pinot gris. Pinot noir. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. amenajarea de constructii antierozionale. timpul se mai încãlzeste. Babeasca neagra . Victoria. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Burgund mare. * se determinã cum au iernat butucii. 3. Este infaptuit in mod cronologic. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan .

cresterea boabelor. Muscat Ottonel. precum si o parte din cei sterili). iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Feteascã albã. c.) . Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. 13-18 cm . Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. Cardinal. cu lungimea de 16-18 ochi. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati .2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. Sauvignon. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. Ialovenschii ustoicivîi etc. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu.0 m. Riesling.încãrcãtura butucului a fost mare. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. Rannii Magaracia.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. mai mult de 18 cm . Frumoasa albã. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel.6-12 mm). Aligoté etc. Silvaner. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. Chasselas doré. Muscat alb. Se propune o metodã practicã si simplã. Printre altele.0. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Ponot. medii. utilizînduse urmãtoarele procedee: a. Alb de Suruceni. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. Startovîi. 3. Moldova.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). Cabernet Sauvignon. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Codreanca. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. 6 . atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã.75-2. plînsul . Coarnã neagrã. iar diametrul mediu la bazã . Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Tine-ti minte! În timpul tãiatului. Merlot. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Traminer roz. Rkaþiteli etc. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent.5 lãstari.încãrcãtura butucului a fost micã. vãtãmati (mugurele central este pierit. Saperavi. Regina viilor. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Coardele se taie de la bazã. Malbec. b. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie.3 lãstari. Muscat de Hamburg. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Leana. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . mici. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea . încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului .Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. mari. de obicei.) .2.

Regina viilor. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. Muscat Perlã de Csaba. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Feteascã albã. Sauvignon. apoi cele tinere. Ranii Magaracia. Silvaner. Muscat alb. Noah. La determinarea lungimii corzilor de rod. Cabernet Sauvignon. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. 3. 2. Tine-ti minte! De obicei. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Cabernet Sauvignon. Copcitul . Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã.6-10 ochi. se adaugã sîrma care s-a rupt în anul precedent. Muscat iantarnîi.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. Rarã neagrã etc. Pinot. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. indiferent. Sauvignon. Aligoté.5-9 ochi. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. Aligoté. Muscat de Hamburg. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii).4-7 ochi. Reparaþia spalierului . toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1.Mai întîi se taie plantatiile pe rod. Riesling. . Merlot. Lidia. Continuã tãiatul vitei de vie. grosimea coardelor. Malbec. la determinarea lungimii corzilor de rod . Martie 1. Muscat Ottonel. apoi se întind toate firele de sîrmã. Rkatiteli etc.se schimbã toti stîlpii deteriorati. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Coarnã neagrã. Chasselas doré. Traminer roz. soiurile de selectie nouã. Bastardo Magaraceski etc. Traminer. 2. Chardonnay.veriga de rod. Rkaþiteli.pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.. Vita de vie se taie dupã principiul . Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. 3. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Moldova etc. . 4. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. Feteascã albã. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. 7 . Isabella. Irsai Oliver. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus.

1:1). iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã.5. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. bãligar fermentat + sol de pãdure . Marcote aeriene. pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. Baco 1 etc. se parafineazã . groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. totul se amestecã. 1/3 a pãrtii superioare a vitei. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. cît si în rînduri foarte calitativ. vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. Completarea golurilor din vii. se tin sub apã timp de 1-2 zile. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. în plantatiile cu soiuri europene. în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. în ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii.). fãrã a fi clintit din loc. . se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. · În cazul în care. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. unii hibrizi de selectie nouã . se umecseazã .prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . se taseazã cu picioarele(b). Moldova. dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. se mocirlesc . se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). · Plantarea . Negru de Ialoveni etc. 4).aeriene . este important ca acestea sã fie formate din lãstari 8 .în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. pe care. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). se umple groapa cu sol. pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã.

Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . amplasate bine în spatiu. care va fi utilizat primavera urmãtoare pentru marcotaj. iar în locul lipsã lãtimea . Pentru grãbi a formarea butucilor. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. lãþimea . apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor.normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm).38-40 cm. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele. care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. prin care se trece acest lãstar. Marcotã prin arcuire. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele.). cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. lucrarea solului. operatiile în verde etc. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. Marcotã cu cãlcîi. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm.4 ani (irigatul. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. cu exceptia ultimilor 2-3. lãtimea . În acest caz. trebuie îngrijite în mod special primii 1. cotorîtul. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. 40 cm). butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. 9 .Pe parcursul primilor 4 ani.un hîrlet.

lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. butucii trateazã contra bolilor dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini.sul ani se si Peparcur acestor se lucreazã exemplar solul. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. se instaleazã spalierul. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. dacã pe brate (mai jos 10 . Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.

coardele de rod. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor.5-2.5B). Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. 6. ciuntitul. practic. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. Pe drumurile centrale si magistrale. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi.de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. Dacã lungimea corzilor de rod permite. industria de mobilã. ciupitul. stîlpi de spalier deteriorati. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. 11 . Legatul în uscat . cópilii etc. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. astfel.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1. pe parcursul unui an. prin lemn multianual . · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. La finele lunii. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T70V+ UGPV + BDV-2. 2. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. se poate distruge aceastã buruianã. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari.1. în ultimul rînd.se utilizeazã piloni din lemn. nuiele etc. afectati de îngheturile de iarnã. pe lîngã fîsiile de protectie.0 cm deasupra nodului. Aprilie 1. cîrceii. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile.se lasã un ciot de 5-6 mm. copilitul. bratele si.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie.. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). rãmãsitele de struguri. 3.

se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. monocotilidonate si bicotiledonate . cu preparate sistemice (mical. Vasele sã nu fie din metal..salpetru de amoniu. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei. cidocor . mana vitei de vie si oidiumul).8 .2-4 l/ha.3-0.0. pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). Erbicidele utilizate contra pirului.) iar a doua oarã . În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. pir gros etc. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare. · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori.clorurã de potasiu.2-4 l /ha. 2. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.6-0.0% .raundop . fosulen.1% . Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. 12 . Mai 1. indiferent de conditiile climatice ale anului.3-4 l/ha etc. glifosat 360 .5% . Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm . 3-5% . 2. Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. sulf etc.acid boric sau sulfat de zinc. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. cu preparate de contact (zeamã bordolezã. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. de obicei dimineata sau seara.2 kg /ha.8 l/ha. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. 0.Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului.superfosfat simplu.) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în solutia de var si se amestecã permanent. baileton etc.uragan . 7. milkagro . Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. Prima si a treia datã . adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). 0. · Împotriva la pir.7-1.03-0. basta 3-5 l/ha. 4 l/ha. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale.

Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. R=86but. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. într-un loc uscat.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme. 13 . polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. cu un pãmãtuf din blãnitã. dupã terminarea înfloritului. strugurii au un aspect mai frumos. Iunie 1.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie.195kg/strg=402. Ceaus etc. Ei sunt slab dezvoltati. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. 1. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. Însã. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . pentru ultima datã. 3. timp de 1-2 zile. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. 5. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. starea iernãrii. depunerea inflorescentelor.31. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor de sîrme . dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. atunci manual. 3.5 mm) se corecteazã. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. x 24str.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã./but x 0. 2. transferînd. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. Ceaus) majoreazã roada la butuc. se usucã la umbrã. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). Greutatea medie a unui strugure este de 0. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. nivelul agrotehnicii etc. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.5-2. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate.b. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. destinat polenizãrii. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.s.În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. 4. amelioreazã aspectul strugurilor etc. Toti lãstarii (dupã legat).195 kg. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. Legatul lãstarilor verzi . în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic.48kg 6. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. care va fi roada pe sectorul dat. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare.4 m).).

0-1.5-2. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . în toate cazurile lãstarii verzi. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. 2. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. eventual. BDV-2.5 m). care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . 5. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. 6. În legãturã cu faptul. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. 8.3-1. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati .0-1. 4. 3. Cu cît mai mult. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. · se va lãsa pînã la 1. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. transport etc. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.acum se face al 2-lea ciuntit. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. 1. · se va lãsa pînã la 2. cu atît mai bine.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. Iulie 1. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi. 14 . · se va lãsa pînã la 1. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. lungimea . Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol.4.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. 7.

6 grade alcool. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . · Se niveleazã drumurile. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. 2. 2. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. August 1. din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 .· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. Fumegarea dureazã 30-36 ore. 2.12C). fãrã curenti de aer.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . 15 . 3. 50 g/m3). Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. Strugurii se recolteazã atent. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. 3. la soiurile pentru struguri de masã. Dacã sunt struguri cu boabe afectate. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. De obicei. Octombrie 1. se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1.5 (cu picioruse). dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. 4. adicã selectiv . încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. curate. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului.în frigidere.

Caraburnu. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Muscat de Hamburg etc. 2.). În scopul completãrii golurilor (primãvara). acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. 5. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere .o datã în 3-4 zile. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului.94%. 2. fosfor si potasiu). Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. Se face fumegarea conform recomandãrilor. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. 4. umeditatea relativã a aerului .5g/m3). Spre finele lunii. 3. Noiembrie 1. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. Se culeg atent. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. Regina viilor. 4. 3. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an. Continuã aratul solului între rînduri. 5. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci.Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. Decembie 1. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. cã se terminã anul. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. acestia se comercializeazã urgent. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. În legãturã cu faptul.3-1. cu toate boabele sãnãtoase.cel putin 170g/l).92 . Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. 3. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: 16 . Dacã nu e posibil de procurat.

Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii .9 238.Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila . 1102.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã .Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei .5 4 0 3 2 3 7 7 4 17 . cca 30 kg /ha · Insecticide . 1060.3 191. ferestree.8 255.1 247. 1179.) Se procurã si inventarul mic.Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului . 1117.4 242.Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei . Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile cca 20 kg /ha.8 9 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 1431. 1076. cca 40 kg /ha · Var nestins . Zona foarte favorabila .0 253.5 244.Îngrãsãminte minerale: · Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . hîrlete etc. 1295.Regiunea viticola a Banatului . cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu . sape. 874. 251.8 vii pe rod ha Propductie Kg/h 5281 medie a Productia mii 1313.cca 25 kg /ha etc. 1121. rafie . de struguritone 9 totala 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 251. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) .Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei .Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Specificar UM 1995 e Suprafata mii 248. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Unirii nr.M.P.Rimnic.Republicii nr.861283 75 P Aiud.L.C. COMAGRIM 341 M COM.C.Rovinsah 621 S com.C.A.8 50 P Sebes. VINALCOOL 465 n P BRAILA.Mircea Voda 852605 SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M.Vl. Aleea Mecaniz.V. DUDESTI 39663528 S.Vitis srl SCVV MINIS .A.2 tel 711623 90 P Aiud tel.Pietroasa 401 P com.Dulce 70 P com.A. S. Gh.Ciumbrud tel.Romagribuz 83 S Sos. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540 S. S. 9 tel. S.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou .Brailei Km 3 Rm.Viteazu 257991 SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda.Merei S.A.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043 SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063 Ramna SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791 MEDGIDIA SCPVV 688 S Basarabi 234105 MURFATLAR SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta.R.Rovinsah 621 S com.a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha Suprafata Forma de Adresa Tel_fax ha proprietate 907 P Jidvei str.Merei S.Viticola srl Asociatia Caritas S.Rahau 0744527314 140 GHIOROC –str6 Martie nr 6 S.C.A.Merei 0755155070 S.C. AFOR S.C.C.C.Romagribuz 263 S com.V. DROPIA S.str. 39684700 S.C.Merei 0755155070 S.C.Pietroasele S.C.C.Sarat S. Vultureni S.A.Jidvei srl SCPVV Blaj S.Rimnicului Vl.C. 157 P Com. Baritiu nr.865216 51 P Blaj.A.Sadoveanu 238876 SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 18 Denumirea exploatatiei S.Cerchez Iz.881881 427 S Blaj str.Papadia srl S.

Matca.Cochirleni 1 237222 Mangalia 0722344081 Constanta Nazarcea C-va.C. B-dul Cosbuc nr. Horincea S.Muncii nr. Viitorul S. Galati str. Tg. Cudalbi.C. 264 255161 925 400 P S str. Galati com. Agrimat SC Pontenegro SC Prodvinalco SC Prowine Tanase Ion SA Zori Noi Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola S.C VITIPOMICOLA FETESTI S. Baleni. 71.Galati Galati.Beresti jud. Nicorvin Tecuci SA Dealul Covurlui S. 036/495759 Galati Valea Mantei nr. B-dul Metalurgiei. 5 Galati jud.1 0244/236690 Valea Calugareasca jud Prahova 459 S str. Galati com. Galati com.-Jiu STR. Cudalbi.7 0232/132700 .Nicoresti. nr.256 com.44 Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 036/820404 036/330408 036/342314 036/496682 036/862372 036/867491 036/860421 036/331805 862024 036/823737 390 111 S P 369175 0243/251277 778 612 567 P M P 19 com.A.SC GRAMED SRL SC FAMILIA AGRO SRL SC SALPREST SP SRL SC NAZARCEA SA STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE SC Romnef Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru S.Galati Calea Severinului.Fundac Plopii fara sot 0744/632945 18-22 Iasi Iasi. Vladesti jud.jud Galati com. Galati com. jud.C. Bucuresti nr. Tecuci Marasesti km. 100 81 51 50 178 P P P M M Cernavoda. Sl. Cl. Cotnari 0232/730396 Str. Afinului jud. CALARASI NR.Ivesti jud.5 Tecuci jud. Grigorescu nr. Er.Galati str. 65 036/344640 283 211 180 S P S SC Pimland SA 1 Martie S.A. jud.os.33. AGROINDUSTRIALA URZICENI SC Cotnari SA SC Agroindustrial Bucium SA SC Vinia SA 165 162 115 93 91 75 73 55 52 94 P P P P P p P P P S str.Pacii nr.Conachi Galati com.C.jud Galati com.

Nationala. 0744/889716 39 com.A. 34 0745/096234 Sibiu.Principala 0256/330296 nr.46 SC Agrozooviticola 280 Seuca SC Agrocomplex 205 Cuci STAT. Iasi Comuna Rogova 052352206 Ganesti.C.C.DE CERC. nr. Dragasani mun. 0232/219500 Iasi Iasi . Independenta 271581 Valea Calugareasca 235286 Ceptura 445201 Iacobeni nr. M.Principala 265 Bozieni STREJESTI 49472036 Gura Vadului 251231 Urlati. Stefanesti mun Dragasani mun.Vintners 668 Transilvanian SC POSTA Aegyssus 943 SCA NICULITEL 853 SC SILEX IMPEX 530 SC INTER-REG 300 SC SOFAX 229 SC VITIS Babadag 180 SCPC TULCEA SC NUFARU SCV SARICA NICULITEL EXP. Sadoveanu. Str Cabanei 561946 nr. 0232/740234 com Pd. MIXTAPODGORIA DRAGASANI SC Vidisamp SA 110 106 85 505 228 192 89 Al. Al M. nr.322 Tulcea 511948 NICULITEL 540092 OSTROV 0744354167 Tulcea 533010 Valea Teilor 52 Babadag. sat Valea Lupului.C. 39 Iasi.SI 127 PROD.VITICOLA DRAGASANI S. Sadoveanu nr.PVV S. 0722/549583 com Rediu Iasi.SCPVV Iasi SC Podgoria Copou SC Agromixt Iasi 311 308 201 S S P P P S P S M S P P P S P P P S S S S P P S S P P S P P SC Vinifruct Copou 72 SA SA Ceres Boureni 59 Statiunea Agricola 55 r Pd. nr. Salajului nr.str.POMICOLA SC TOHANI SA 1314 SC VIDELMAR SA 1020 SC ROVIT SA 951 SC DIONYSOS SA 504 SC Ela Servcom SRL 77 SC Hoser SRL 60 S.Al.Frumos 0232/710460 Sos. str. str. 2 534244/25 Recas. Mihail 0745/663841 Sadoveanu.PAROHIA STEFANESTI S. Iloaiei. 48.3 Tulcea 515540 Tulcea 511902 Niculitel 540092 com. Tg. Dragasani 250810340 250810640 250810571 778 P 20 Calea Basarabiei nr.1-3 235471059 .AGR. 87.Iloaiei SC VINARTE SRL 161.

24 Com.Vrancea 235450138 235361569 235361784 0237/635511.Mitopolit 0723377320 Varlam nr. Viti-vinicola SC Romvitis SA Odobesti SC Vincon SA Vrancea SC Agroindustriala SA Marasesti SC Est Vitis Cirligele SC Aispa Stars 95 SA SC Dionysos SA Cotesti SA Viticola Cotesti Axente Dan A.91. nr.Stefan cel 0237/676623 Mare nr.si prod.Vitis Suletea Ghenghea Eugen SA Agroind Berezeni Soc.Avintului 0237/222100 nr. Bunesti Averesti 235471194 Str.Tataru Constantin SC MTR END PROD SRL 570 407 316 170 144 143 P P M P P P Husi Com.Vrancea 0237/252102 Odobesti jud. 1 Decembrie nr.Brailei nr.125 0237/675217 Focsani str.Vrancea Focsani Str.Nationala 0237/630363.17 21 .fam.61 Odobesti str. Agricola Munteni SC Vascovin SA SC Veritas SA Panciu SC Rovinco SA Cotesti Statiunea de cerc.Maresal 0237/675354.4 Focsani Str.Vrancea Focsani Str.Cotesti jud. Antonescu nr.Cotesti jud. Dranceni 235482527 Com. Kogalniceanu nr.Cirligele 0237/25 3141 jud.121 0237/231938 bis Com.Stanilesti Com Suletea 235471006 235426921 110 100 91 1440 956 453 406 350 285 127 112 91 83 68 55 52 34.Vrancea 0237/252020 Com. 0237/635713 0237/252018 Odobesti str. Munteni de Jos str. Stefan cel Mare 276 235315211 Vaslui Com.Stefan cel Mare 275 Vaslui Panciu str.22 0237/630775 Com.Berezeni Com. M.12 Marasesti Sos.703.SC Vinicola Averesti 2000 SC Fructera SA Barlad Sc Vitipomicola SA Dumbrava SC Viticola Sa Rasesti SC Podgoria SA Husi Asoc. 0744964831 Barlad str.46 P P P P P P P P P P P P P P P P com.F.Anul 1948 0237/229112 nr.Cotesti jud.

datorita insusirilor sale de liana.Ingrijirea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate. numite conventional corcani. mai aspectuosi. grindina. intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). furtuni etc. rezultate prin taierile din anii anteriori. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. asezate mai rar pe ciorchine. peste 50 cm lungime. se ingroasa. Prin executarea incorecta a taierilor. cu boabe mai mici. poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. purtand denumiri conventionale: . Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare.90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. Lasata liber.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. cu continut mai scazut de must si zahar. dar mai ales taierile. de 5 . cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului. Comparativ cu vita netaiata. gros si rigid. variate ca lungime. ca si cu diferite accidente climatice (inghet. fara a interveni prin taieri anuale.ramificatii in varsta de 3 . Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. cu continut mai ridicat in must si zahar. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). Aceste formatiuni sunt de diferite varste. asociate cu alte lucrari neadecvate. micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. cu boabe de dimensiuni mai mari. care zdruncina cel mai puternic viata plantei. . pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 . pe ele se gasesc coarde de 2 ani. de diferite lungimi.brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). subtiri si flexibile. Ramificatiile mentionate (cotor. seceta indelungata. vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie. care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. elastic. dar de dimensiuni mai reduse. rar toate pe acelasi butuc. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere. corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri. cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. taierea de Husi). semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. ca si la unii hibrizi producatori direct. urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga).brat lung.6 ani. chiar la mai putin.4 ani. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale. . se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. 22 . formandu-se un numar mai mare de struguri. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. brat lung. durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani.

se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. formatiunea lemnoasa multianuala.2 ani mai putin. la formele de conducere semiinalte si de 1. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod. Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci. de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual). neporniti in vegetatie in anul anterior. din care. Dupa formarea lor. in schimb o data cu trecerea anilor. mugurii au insusiri diferite. butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului).4 elemente multianuale scurte. pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 . de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. Numai in cazul unor accidente. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. Urmeaza apoi tulpina. brate. La capatul superior al tulpinii.1. mugurul secundar poate deveni de baza 23 . in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani. Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie. In unele situatii. Coarda de 1 an. cu pozitie verticala de 0. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare.Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. continuata cu scaunul butucului. palmela etc.care este tot o formatiune multianuala. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna.00 . roditoare.0. ca si grosimea de 7 . realizata in perioada de vegetatie a unei coarde. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. cand poarta denumirea de coarda lacoma. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. se considera optima pentru productia de struguri. in loc de cordon. in principal. se numesc punti de rod. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. in primavara vor creste lastari fara rod. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti). Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. La taierile anuale. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. cresterea in lungime nu se mai continua. La unele forme artistice (bolta. viguroase.80 m. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata. Uneori acesta poate lipsi. 2 . in pozitie orizontala se distinge cordonul . chiosc.80 cm lungime. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. cand acesta este distrus. mai redus ca dimensiuni. formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului. lacome. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. secundari. scaunul butucului).12 mm (diametru). Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. determinata prin taierea de formare.1. cordoanele se ingroasa. tertari). butucii prezinta in capatul tulpinii.60 . Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani. lungimea de 1.50 m la formele inalte.20 . Productia de struguri se sprijina.

In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. Se administreaza insecticide. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. cu exceptia ultimului copcit din august.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. dr.pentru realizarea productiei. dupa care musuroaiele se refac. cu sapa sau prin aratura. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. se desfac musuroaiele. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii... iar lastarii nu 24 . univ. in cazul atacului de viermi. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. Liviu DEJEU Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. etc.7 m) si inalte (1-1. Vita de vie condusa clasic. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate.20 grade Celsius. Dupa copcit. ele sunt repede distruse si. Prof. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. in general de -18. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. Practic. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare.22 grade Celsius. cand e prea mare. aparitia golurilor in plantatii. cand vita de vie se lasa "descaltata". gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. copcitul se efectueaza astfel: . facand exceptie anul intai si doi de la plantare. adica necacoperite la punctul de altoire. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm... fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. de aici. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm.se face o gropita (copca) in jurul vitei. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. .

In cursul verii. dizolvat in apa. Dupa patrunderea apei in sol. pentru a favoriza maturarea lor. pentru fiecare vita. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. in jurul plantei.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea.mai cresc. gaurite la baza . se aseaza in pungi de folie de polietilena. In iunie. ajungand panala la 70 g azot. primavara. aceste vite se 25 . Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. fara a destrama blocul de pamant. Ele se administreaza in stare solida. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4.3-0. dupa care se uda. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. pentru a stimula coacerea lemnului. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. 50 g potasiu si 60 g fosfor. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. In cursul verii. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. Aceste vite. dizolvate in apa. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. fosfor si potasiu. ca si celor plantate la locul definitiv. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi.5 g. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. Aceste vite. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. acestor vite li se dau toate ingrijirile. la marginea lotului de vie. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie.pentru scurgerea apei si aerisire . Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). la marginea lotului de vie. In iunie. din surplusul rezervat la plantare. tot in gropi. dupa care se refac din nou musuroaiele. var nestins (sau dublu . In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). din surplusul rezervat la plantare. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. acestor vite li se dau toate ingrijirile. fara sa se calce. Se umple apoi groapa cu pamant. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. cu grija. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. primavara.4%). substanta bruta (din comert). scotand punga perforata. spre a favoriza maturarea lor. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. umplute cu pamint. la 100 litri apa. cate 2-3 kg pentru fiecare vita. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. se aseaza in pungi de folie de polietilena. ca si celor plantate la locul definitiv. in copci. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. cand depasesc circa 1 metru.si se planteaza intr-un sant. sau se dau sub forma lichida. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. in situatia cand seceta se prelungeste. cind depasesc cea 1 m. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). inlaturandu-se cei mai slabi. piatra vanata (sulfat de cupru) 150250 g. si se uda cu apa pe marginea gropii. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. umplute cu pamant. ca adeziv.

in anul I mi se practica ingropatul total. scotind punga perforata. in afara de cei 2-3 din virf. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. Se astupa groapa cu pamirit. la care se adauga dezmusuroitul. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. sau primavara. la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. mareotajul se numeste "in verde". mareotajul se face in iulie-august. Aratura adinca sau sapa mare.planteaza in locul celor neprinse. si se uda cu apa pe marginea gropii. Marcota se asaza pe fundul santului. Obisnuit. efectu-indu-se omobilizare adinca a solului. ramine in brazda cruda (nemaruntita. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. devreme . urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. fara sa se calce. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. Se umple apoi groapa cu pamint. la adinci-mea de cea 30-40 cm. marcotaj "mixt".cind se numeste marcotaj "in uscat". asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . tot in gropi. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. cu grija. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. constituind viitorul butuc. de 18-22 cm adincime. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. Sapa mare se face tot toamna. in timpul verii. fara a destrama blocul de pamant. numai intoarsa). Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. completarea golurilor se face prin marcotaj. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. cu vite altoite. 26 . Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. ci musuroitul. Altoirea se face in perioada infloritului. in primul caz. Musuroitul vitelor Se face toamna. dupa caderea frunzelor. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. care vor fi la suprafata solului. iar in al doilea. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. mareotajul se realizeaza toamna.

Ele se inlatura. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod.denumite coarde.0-1. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. acestea sint cele mai lungi.5 m. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). compus din mai multe ramificatii . Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. Cele de pe lemn mai batrin sint. Datorita virstei. in functie de dimensiuni. de regula. mai subtiri si mai elastice. vom trata . acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. 4). prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. evitind ruperea vitelor.Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. de obicei. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. fiind totodata cele mai importante pentru productie. Coardele de un an. butucului de vita). re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. 3). si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. intrucit servesc. cu dimensiuni si rol specific. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod.60-0. de obicei. exprimate in numar de ochi. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. Comparativ cu celelalte doua categorii. Deci. la 1. Coardele de 2 ani. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana.80 m. iar la cele inalte. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Astfel.mai intii . de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. 27 . Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale .

In unele regiuni. in functie de sistemul de taiere aplicat. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. scurtata. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. formeaza veriga de rod. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. butucului . intre 8-10 ochi. El se rezerva. ceea ce o face apta pentru fructificare. pe lemn de 2 ani). Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . Dupa functia pe care o au de indeplinit. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). la 8-20 ochi. Coarda de rod propriu-zisa. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". fiind situat in spatele unei coarde. intre 10-15 ochi . In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. dar de o lungime mai mica decit aceasta. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi.mijlocii si de cea 15-20 ochi . de inlocuire si de rezerva. 28 . se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. coardele de rod sint considerate scurte . pot fi de rod. cuplata cu un cep de inlocuire. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator .lungi. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. de numai 4-7 ochi. cum i se mai spune in practica.cordon uni -si bilateral.

sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. dirijindu-se (virinduse) printre ele.2 mm).2 mm in diametru cintaresc 3 kg. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. 29 . Prima sirma de jos este mai groasa. spalierul are 3 rinduri de sirme. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". la distante de cea 10 m. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulamacului. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte.8 mm. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. facutul gropilor. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. poate fi dublat.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. se fixeaza pe directia rin-dului. La cultura clasica a vitei de vie. rareori 4. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. in medie. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). Fiecare rind de sirme. din fier cornier.8 mm in diametru. in acest caz. in dreapta si in stinga butucului. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. teava si adesea din prefabricate (beton armat). la cea 15-20 cm de butuc. stejar sau brad. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. iar cea de 2. Ei se instaleaza pe linia rindului. plantarea bulamacilor in gropi. este de 2 m. Pentru marirea durabilitatii. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. 5 kg. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. spre a fi ferita de rugina. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. de 2. primavara sau toamna. Lungimea lor. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. mai rar cel de jos.

30 .3% la substantele acuprice) pentru combaterea manei. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc. Dezgropatul Se face primavara. avind pozitie inferioara corditelor.Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare. 2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi. in celelalte cazuri se procedeaza dupa indicatiile generale de la capitolul respectiv.6).in modul aratat la anul al Il-lea.2-0. cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8. Combaterea bolilor si daunatorilor Combaterea manei se realizeaza prin stropiri cu solutie bordeleza (de sulfat de cupru) sau acuprica (fara cupru) si in concentratie mai mare (0. devreme. se taie la 2 cepi a 2-3 ochi.-22 C). Protejarea vitelor iarna Toamna..7-1. In anul al III-lea. aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea. timpuriu. situate inferior coardelor de rod si care se scurteaza la 2 ochi (fig.. dupa dezmusuroit sau dezgropat . in genere. cu unele deosebiri. socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata.in cazul vitelor mai putin viguroase... coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 . -10 C. legarea lor de mijloacele de sustinere. Taierea vitelor Se face primavara. se aplica. in primavara. sau la un singur cep . cirnitul la cea 20 cm din virf.0% sulfat de cupru si 0. 6). Lucrarile in verde Acestea constau in rezervarea la plivit a unui numar optim de lastari pe butuc (4 . Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare. Taierea de fructificare In anul al IV-lea de la plantare. se lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi. din coardele crescute pe cepii din anul anterior.

se suprima total. iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze. apoi pe ea elementele de rod.3-0. Captan-50 (0. Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul.2 m.a. Deosebiri apar. situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 . spre a nu fi scosi si rupti de vint. in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse.4%). Guyot pe tulpina. dar butucii se pot forma si cu un singur cordon. cu deosebirea ca la combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave.Dirijarea coardelor si legarea lastarilor Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea mari sau prea departati. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta.2%) s. diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor.5%). de 60-80 cm. in cordon speronat etc. la subsuoara frunzelor.7-1. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat. si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) .4-0. 31 . Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1.0%). insa. (in verigi de rod. Cirnitul Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10 frunze din lastari). Dithane M-45 (0. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave. Prezenţa cordoaneior bilaterale.ca la taierea Sylvoz. in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. pergola rationala etc. chiar 1.2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire).2%). Pergola raţionala etc.20 m). Copilii aparuti pe lastari. ca: oxiclorura de cupru (0. Pentru prevenirea manei. lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale. din zona de sub sau de deasupra strugurilor.1. In general. cu cordiţe si cepi). Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Zineb (0. sau cordoanele uni sau bilaterale. amplasaţi cit mai aproape de cordon. in primul rind.50 m (cultura inalta).00-1. cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1. pergola cu streasina simpla sau dubla. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1. lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea. Copilitul Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. Cazenave.20 m. uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi).

avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. restul suprimadu-se. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. Restul coardelor se taie. dreapta. scurtinduse fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. amplasati pe cordoane. se procedeaza la formarea cordonului. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor.Cordonul speroliat (cu cepi. uni sau bilaterale. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. In anul al IV-lea. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. in cazul cind in anul anterior sa format un cordon. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. sub prima sirma. fig. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. 32 .

Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. ca si copilii de pe lastarii palisati. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. lasindu-se 4 verigi de rod. fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. si 4 cepi a 2-3 ochi. in medie. mai viguroasa. respectiv 4 coarde a 12 ochi. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. Restul lastarilor se indeparteaza. in vara se aleg 2-3 lastari. 33 .Taierea Guyot pe semitulpina (fig. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. si se taie sub nivelul sirmei.

In anul al Vl-lea se poate considera. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. in acest an se formeaza primele verigi de rod. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. In anul al V-lea coardele crescute . 34 . daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. restul se orbesc. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. Taierea de fructificare In fiecare an. In anul al II-lea de la plantare. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. daca s-a realizat. Cordonul Cazenave (fig. tulpinile . daca plantele sint uniforme ca vigoare. In aceasta situatie. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. cu cresteri normale.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. in masura posibilitatilor. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau.pot fi realizate inca din anul al II-lea.Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta. rareori mai multe. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.ca si o parte a cordoanelor .

In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. prin acoperire cu pamint. 35 .