CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

2

Bibliografie
1-internet, google (imagini) 2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie 1. Procurarea materialului saditor. Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si se recomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate: - lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm; - sudura in punctul de altoire sa fie perfecta; - sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurul butasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de cel putin 2 mm in diametru; - sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim 15 cm. Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5

3

. intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1. Plantarea vitelor se face adesea primavara. Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm. iar vitele se planteaza in randuri. Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan. al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului. 4. In groapa pregatita. .5 m.pentru nisipurile nesolificate si mai groase. iar groapa se astupa treptat cu nisip. la 50 cm distanta una de alta. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. mai rar toamna. preparata din apa. si cu ochiul terminal langa varful primului butas. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei. Sortimentul soiurilor nobile 4 . daca exista. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe.in zona Deltei Dunarii.m. se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul. iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus. se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi). cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii. in dreptul tarusului. Pe masura ce coardele se dezvolta. se aseaza vita inspre tarus. 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite. in functie de aceiasi factori. Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. Dupa prindere. pana la 80 cm -1 m. se planteaza in gropi lungi de 1. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus. Pe terenurile plane. Plantarea. dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire. Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se face musuroiul. Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi.5 m. . la 50 cm distanta una de alta.2 m. astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. Unul dintre butasi se aseaza vertical. vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului. Pe rand. daca vita este mai scurta. distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m. distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1. se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel: . cu baza la adancimea de 30 cm. inradacinata. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib. in fiecare an.5 m.pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm . Vitele se fasoneaza normal.pe nisipurile solificate si mai subtiri. daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata.1. distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip. langa tarus. unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm). Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii. balegar proaspat si pamant galben. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. vita nealtoita. care sa depaseasca varful coditei. Se toarna o galeata de apa. largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant. ci pe masura cresterii lastarilor. insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul. vitele se planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m. se folosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m. dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. santurile se umplu cu nisip. Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri. pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei. groapa nu se acopera de tot. coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii. gropile se fac la 60 cm adancime. . se umple groapa pe jumatate cu nisip si se bate bine. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin.5 m).daca grosimea stratului de nisip depaseste 1. bine amestecate.

de obicei. necesitatea în angajati sezonieri etc.05. utilajului.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). practic. 3. Aligoté. aprobat prin Legea nr. Muscat Hamburg. Feteasca alba. masinilor agricole. In anul 2002. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. 5 . Tamaioasa romaneasca. lucrãri nu se executã. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. Cadarca. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. Feteasca neagra. Este infaptuit in mod cronologic. Chardonnay. Tamina. Februarie 1.297/15. Pinot noir. Burgund mare.17 . În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. încãrcãtura butucilor în anul precedent. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. 2.pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului.Cabernet Sauvignon. în afarã de aratul de toamnã. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. amenajarea de constructii antierozionale. 2.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie.25C . Grasa de Cotnari. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. secetã. grindinã. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. numãrul de butuci.). Afuz Ali. Riesling italian. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. timpul se mai încãlzeste. Ianuarie 1.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. in special dupa anul 5 de la plantare. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . Italia. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . pînã la dezmuguritul vitei de vie. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. inclusiv legatul în uscat. Victoria. fisurarea adîncã a solului. Greaca precum si alte soiuri.Muscat Ottonel. * se determinã cum au iernat butucii. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. · pregãtirea inventarului. printre care soiul. Pinot gris.2002. luna de luna. În decada a 2-3-a a lunii februarie. Sauvignon. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. pe toata perioada anului. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. Babeasca neagra .

Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Se propune o metodã practicã si simplã. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. cresterea boabelor. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). Aligoté etc. Codreanca.încãrcãtura butucului a fost mare. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. Alb de Suruceni. Leana. Regina viilor. Printre altele. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. medii.) . Sauvignon. precum si o parte din cei sterili). încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.2.6-12 mm). 6 . cresterea lãstarilor si inflorescentelor. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm .Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Traminer roz.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. Startovîi. iar diametrul mediu la bazã . b. mici. 13-18 cm . Muscat de Hamburg. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. cu lungimea de 16-18 ochi. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea . Saperavi. Feteascã albã. de obicei. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. vãtãmati (mugurele central este pierit.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.0. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. Merlot. plînsul . Riesling.5 lãstari. Rkaþiteli etc. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. Cardinal.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la bazã. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. utilizînduse urmãtoarele procedee: a. mari. mai mult de 18 cm .0 m. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. 3.) . Rannii Magaracia. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Tine-ti minte! În timpul tãiatului. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati .încãrcãtura butucului a fost micã. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Coarnã neagrã. c. Muscat alb. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). Malbec. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel.3 lãstari. Ialovenschii ustoicivîi etc. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. Silvaner. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Chasselas doré. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. Ponot.75-2. Moldova. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Frumoasa albã. iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. Cabernet Sauvignon. Muscat Ottonel.

Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Traminer roz. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Chardonnay. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. Muscat de Hamburg. indiferent. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Cabernet Sauvignon. Chasselas doré. Merlot. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). Lidia. Muscat Perlã de Csaba. Muscat iantarnîi. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. se adaugã sîrma care s-a rupt în anul precedent.se schimbã toti stîlpii deteriorati. soiurile de selectie nouã. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. Cabernet Sauvignon. Malbec. Rarã neagrã etc. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. La determinarea lungimii corzilor de rod. 4.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. Pinot. 3. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. 7 . Feteascã albã.Mai întîi se taie plantatiile pe rod. Noah. Bastardo Magaraceski etc. apoi cele tinere. Rkaþiteli. Rkatiteli etc. Aligoté. la determinarea lungimii corzilor de rod . Muscat Ottonel. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. . Martie 1. Reparaþia spalierului . Muscat alb. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Traminer. Ranii Magaracia. Moldova etc.4-7 ochi. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. Aligoté. Feteascã albã. Silvaner. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. Sauvignon. Tine-ti minte! De obicei. 2. Regina viilor.6-10 ochi. Vita de vie se taie dupã principiul . Copcitul . 2. 3.pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.. Sauvignon.5-9 ochi. Isabella. Continuã tãiatul vitei de vie. Coarnã neagrã. Irsai Oliver. apoi se întind toate firele de sîrmã. . Riesling. grosimea coardelor. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã.veriga de rod.

1/3 a pãrtii superioare a vitei. în ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. se tin sub apã timp de 1-2 zile. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. bãligar fermentat + sol de pãdure . dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). . se umple groapa cu sol. · În cazul în care. este important ca acestea sã fie formate din lãstari 8 . Moldova. Completarea golurilor din vii. se mocirlesc . dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. se umecseazã . fãrã a fi clintit din loc. se parafineazã . pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . rãdãcinile se scurteazã la10-12cm.). se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm.prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . · Plantarea . se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. Marcote aeriene. în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. cît si în rînduri foarte calitativ. Baco 1 etc. 4). astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. Negru de Ialoveni etc. iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm).1:1). se taseazã cu picioarele(b). pe care.aeriene . în plantatiile cu soiuri europene. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului).5. vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). unii hibrizi de selectie nouã . totul se amestecã. bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului.

trebuie îngrijite în mod special primii 1. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. 9 . iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . Marcotã cu cãlcîi. iar în locul lipsã lãtimea . vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent.38-40 cm.4 ani (irigatul. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. Marcotã prin arcuire. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. lãtimea .Pe parcursul primilor 4 ani. operatiile în verde etc. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. lucrarea solului. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. cu exceptia ultimilor 2-3. majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. care va fi utilizat primavera urmãtoare pentru marcotaj. Pentru grãbi a formarea butucilor. prin care se trece acest lãstar. lãþimea .). care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. În acest caz. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. cotorîtul. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele.un hîrlet. amplasate bine în spatiu. 40 cm). tratarea contra bolilor si dãunãtorilor.normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm). butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului.

cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. se instaleazã spalierul. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. butucii trateazã contra bolilor dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. dacã pe brate (mai jos 10 .sul ani se si Peparcur acestor se lucreazã exemplar solul. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi.

· Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. practic. 11 . astfel.. cîrceii.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. Legatul în uscat . care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. prin lemn multianual . copilitul. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). coardele de rod. ciuntitul. 3. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. Dacã lungimea corzilor de rod permite.0 cm deasupra nodului. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor.de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari.se lasã un ciot de 5-6 mm.1. nuiele etc. cópilii etc. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie.se utilizeazã piloni din lemn. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. în ultimul rînd. pe lîngã fîsiile de protectie. bratele si. stîlpi de spalier deteriorati.5-2. 2. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. afectati de îngheturile de iarnã. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.5B). pe parcursul unui an. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1. Aprilie 1. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. ciupitul. industria de mobilã. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. 6. rãmãsitele de struguri. se poate distruge aceastã buruianã. La finele lunii. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. Pe drumurile centrale si magistrale. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T70V+ UGPV + BDV-2.

salpetru de amoniu. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi. 12 . În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. basta 3-5 l/ha. · Împotriva la pir. Vasele sã nu fie din metal.0% . de obicei dimineata sau seara. cu preparate sistemice (mical. sulf etc. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. glifosat 360 .5% .superfosfat simplu.raundop .8 l/ha. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).uragan . Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%).03-0. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. Prima si a treia datã . adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale.0.2-4 l /ha.) iar a doua oarã . Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm .Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. 2.acid boric sau sulfat de zinc. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori. fosulen. 7. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0.3-0. indiferent de conditiile climatice ale anului.6-0. pir gros etc.8 ..) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în solutia de var si se amestecã permanent. monocotilidonate si bicotiledonate . care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. baileton etc. Erbicidele utilizate contra pirului. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). mana vitei de vie si oidiumul). cidocor .3-4 l/ha etc.clorurã de potasiu. Mai 1.2-4 l/ha. pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide.7-1. se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. cu preparate de contact (zeamã bordolezã. 4 l/ha. 0. 0. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. milkagro .1% . 3-5% .2 kg /ha. 2. · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.

transferînd.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. Ceaus) majoreazã roada la butuc. nivelul agrotehnicii etc. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. Iunie 1. R=86but. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. Însã.s. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. cu un pãmãtuf din blãnitã. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. x 24str. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact./but x 0. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. care va fi roada pe sectorul dat. 3. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele.4 m). Ei sunt slab dezvoltati. Legatul lãstarilor verzi .31. destinat polenizãrii. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. se usucã la umbrã. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. 1. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. strugurii au un aspect mai frumos. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor de sîrme . atunci manual. 4. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. 2. pentru ultima datã. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. depunerea inflorescentelor. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos.195 kg.). dupã înflorit (cînd boabele au în diametru .195kg/strg=402.5 mm) se corecteazã. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). Toti lãstarii (dupã legat). inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. 3.b. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. într-un loc uscat. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. dupã terminarea înfloritului. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte).48kg 6.5-2. 5. Greutatea medie a unui strugure este de 0. amelioreazã aspectul strugurilor etc.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme. starea iernãrii. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). 13 . Ceaus etc. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict. timp de 1-2 zile.În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri).

Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii .5-2. Cu cît mai mult. 7. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. BDV-2. lungimea . Iulie 1.4.3-1. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. în toate cazurile lãstarii verzi. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati . · se va lãsa pînã la 2.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). transport etc. eventual. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.0-1.Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. 6. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati.0-1. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii. · se va lãsa pînã la 1. 14 . 1. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi. În legãturã cu faptul. 5. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.acum se face al 2-lea ciuntit. 3. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol.5 m). cu atît mai bine. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . 4. · se va lãsa pînã la 1. 8. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. 2.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori.

12C). adicã selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). Strugurii se recolteazã atent. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. curate.· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. la soiurile pentru struguri de masã. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. 3.5 (cu picioruse).6 grade alcool. Dacã sunt struguri cu boabe afectate. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. 2. din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. 2. 4. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). 50 g/m3). · Se niveleazã drumurile. dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. fãrã curenti de aer. Fumegarea dureazã 30-36 ore.în frigidere. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. Octombrie 1. Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. De obicei. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. August 1. 2. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. 15 . În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. 3.

Muscat de Hamburg etc. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. 4. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.cel putin 170g/l). Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. Se face fumegarea conform recomandãrilor. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. 3. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. 5. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. În scopul completãrii golurilor (primãvara). Decembie 1.). umeditatea relativã a aerului . dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã.Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . fosfor si potasiu). Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. 5. Dacã nu e posibil de procurat. 2.o datã în 3-4 zile. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm.5g/m3). 3. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. 3. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: 16 . atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an. Noiembrie 1. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. acestia se comercializeazã urgent. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. 2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Continuã aratul solului între rînduri.94%. Caraburnu. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Regina viilor. cã se terminã anul. În legãturã cu faptul. cu toate boabele sãnãtoase.3-1. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Se culeg atent. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. Spre finele lunii. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere.92 . 4.

cca 40 kg /ha · Var nestins .3 191.Regiunea viticola a Banatului .9 238. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate.Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei .5 4 0 3 2 3 7 7 4 17 . 1060. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu . cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . 1102. cca 30 kg /ha · Insecticide . 1121. 1117.Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii . 251. hîrlete etc. ferestree. 1179.) Se procurã si inventarul mic.8 9 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 1431. cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni.Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului .4 242.Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Specificar UM 1995 e Suprafata mii 248.8 255.Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei . Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile cca 20 kg /ha.5 244. 1295.Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila .8 vii pe rod ha Propductie Kg/h 5281 medie a Productia mii 1313. Zona foarte favorabila . 1076. rafie .Îngrãsãminte minerale: · Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã .cca 25 kg /ha etc. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã .1 247. sape. de struguritone 9 totala 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 251.0 253. 874.Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei .

A. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540 S.Viticola srl Asociatia Caritas S.C.P.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043 SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063 Ramna SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791 MEDGIDIA SCPVV 688 S Basarabi 234105 MURFATLAR SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta. Gh.R.Sadoveanu 238876 SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 18 Denumirea exploatatiei S.Romagribuz 83 S Sos. Vultureni S. COMAGRIM 341 M COM.C.Viteazu 257991 SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda.Ciumbrud tel.A.Pietroasa 401 P com.C. 157 P Com.str.Cerchez Iz. Baritiu nr.Rovinsah 621 S com.V.C.L.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou .A.A.2 tel 711623 90 P Aiud tel.Rovinsah 621 S com.C.Rahau 0744527314 140 GHIOROC –str6 Martie nr 6 S.Dulce 70 P com.Pietroasele S.C. AFOR S.C.C.Merei S.A. S.C. DUDESTI 39663528 S. 39684700 S.Merei 0755155070 S.C.V. 9 tel.a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha Suprafata Forma de Adresa Tel_fax ha proprietate 907 P Jidvei str.Merei S. S.M. Aleea Mecaniz.Romagribuz 263 S com.Vitis srl SCVV MINIS .Mircea Voda 852605 SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M.Republicii nr.865216 51 P Blaj. S.8 50 P Sebes.Rimnicului Vl. DROPIA S.C. Unirii nr.Vl.Jidvei srl SCPVV Blaj S.C.A.861283 75 P Aiud.Papadia srl S.Rimnic.A. VINALCOOL 465 n P BRAILA.Brailei Km 3 Rm.Merei 0755155070 S.C.Sarat S.881881 427 S Blaj str.

nr. Afinului jud.Ivesti jud. 71.jud Galati com.C. Agrimat SC Pontenegro SC Prodvinalco SC Prowine Tanase Ion SA Zori Noi Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola S. CALARASI NR.1 0244/236690 Valea Calugareasca jud Prahova 459 S str. Horincea S.Fundac Plopii fara sot 0744/632945 18-22 Iasi Iasi. Cudalbi. B-dul Metalurgiei.7 0232/132700 . Cudalbi.Cochirleni 1 237222 Mangalia 0722344081 Constanta Nazarcea C-va.C.C VITIPOMICOLA FETESTI S. B-dul Cosbuc nr. Tecuci Marasesti km. Cl. Galati com. Sl. Bucuresti nr.C.5 Tecuci jud.jud Galati com.44 Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 036/820404 036/330408 036/342314 036/496682 036/862372 036/867491 036/860421 036/331805 862024 036/823737 390 111 S P 369175 0243/251277 778 612 567 P M P 19 com.Muncii nr. 264 255161 925 400 P S str.Beresti jud. 036/495759 Galati Valea Mantei nr. Matca. Nicorvin Tecuci SA Dealul Covurlui S.33. jud.A. Galati com. Grigorescu nr. jud. 5 Galati jud. Galati com.C. Tg. Er.SC GRAMED SRL SC FAMILIA AGRO SRL SC SALPREST SP SRL SC NAZARCEA SA STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE SC Romnef Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru S.Nicoresti.256 com.-Jiu STR.A.Conachi Galati com. Baleni. 100 81 51 50 178 P P P M M Cernavoda. AGROINDUSTRIALA URZICENI SC Cotnari SA SC Agroindustrial Bucium SA SC Vinia SA 165 162 115 93 91 75 73 55 52 94 P P P P P p P P P S str. 65 036/344640 283 211 180 S P S SC Pimland SA 1 Martie S.Galati Calea Severinului. Galati com.Pacii nr. Vladesti jud. Viitorul S.os.Galati Galati. Cotnari 0232/730396 Str.Galati str. Galati str.

Vintners 668 Transilvanian SC POSTA Aegyssus 943 SCA NICULITEL 853 SC SILEX IMPEX 530 SC INTER-REG 300 SC SOFAX 229 SC VITIS Babadag 180 SCPC TULCEA SC NUFARU SCV SARICA NICULITEL EXP.3 Tulcea 515540 Tulcea 511902 Niculitel 540092 com.DE CERC. 87. MIXTAPODGORIA DRAGASANI SC Vidisamp SA 110 106 85 505 228 192 89 Al.1-3 235471059 . Al M. nr. 48.str.PVV S. Str Cabanei 561946 nr. 0232/740234 com Pd.C. Nationala. sat Valea Lupului.Al.322 Tulcea 511948 NICULITEL 540092 OSTROV 0744354167 Tulcea 533010 Valea Teilor 52 Babadag. 34 0745/096234 Sibiu.A. str. Mihail 0745/663841 Sadoveanu. str.PAROHIA STEFANESTI S. 0722/549583 com Rediu Iasi.46 SC Agrozooviticola 280 Seuca SC Agrocomplex 205 Cuci STAT.Frumos 0232/710460 Sos.Iloaiei SC VINARTE SRL 161. 0232/219500 Iasi Iasi .Principala 265 Bozieni STREJESTI 49472036 Gura Vadului 251231 Urlati. 0744/889716 39 com. Sadoveanu. nr.Principala 0256/330296 nr.POMICOLA SC TOHANI SA 1314 SC VIDELMAR SA 1020 SC ROVIT SA 951 SC DIONYSOS SA 504 SC Ela Servcom SRL 77 SC Hoser SRL 60 S. Sadoveanu nr.VITICOLA DRAGASANI S.AGR.SI 127 PROD. Iloaiei. Stefanesti mun Dragasani mun.C. Iasi Comuna Rogova 052352206 Ganesti.SCPVV Iasi SC Podgoria Copou SC Agromixt Iasi 311 308 201 S S P P P S P S M S P P P S P P P S S S S P P S S P P S P P SC Vinifruct Copou 72 SA SA Ceres Boureni 59 Statiunea Agricola 55 r Pd. nr.C. M. Dragasani 250810340 250810640 250810571 778 P 20 Calea Basarabiei nr. Tg. Salajului nr. 39 Iasi. 2 534244/25 Recas. Independenta 271581 Valea Calugareasca 235286 Ceptura 445201 Iacobeni nr. Dragasani mun.

Anul 1948 0237/229112 nr.121 0237/231938 bis Com.F.46 P P P P P P P P P P P P P P P P com. Antonescu nr. 1 Decembrie nr.Cotesti jud.Vrancea Focsani Str. 0237/635713 0237/252018 Odobesti str. Bunesti Averesti 235471194 Str.Stanilesti Com Suletea 235471006 235426921 110 100 91 1440 956 453 406 350 285 127 112 91 83 68 55 52 34.4 Focsani Str. Agricola Munteni SC Vascovin SA SC Veritas SA Panciu SC Rovinco SA Cotesti Statiunea de cerc.si prod.61 Odobesti str.Vrancea 0237/252102 Odobesti jud.Cotesti jud. Kogalniceanu nr.Cirligele 0237/25 3141 jud. Stefan cel Mare 276 235315211 Vaslui Com.Maresal 0237/675354.Vrancea 235450138 235361569 235361784 0237/635511. Dranceni 235482527 Com.fam.Mitopolit 0723377320 Varlam nr.SC Vinicola Averesti 2000 SC Fructera SA Barlad Sc Vitipomicola SA Dumbrava SC Viticola Sa Rasesti SC Podgoria SA Husi Asoc. nr.Vitis Suletea Ghenghea Eugen SA Agroind Berezeni Soc.Stefan cel Mare 275 Vaslui Panciu str.Tataru Constantin SC MTR END PROD SRL 570 407 316 170 144 143 P P M P P P Husi Com.91.Avintului 0237/222100 nr.17 21 . Viti-vinicola SC Romvitis SA Odobesti SC Vincon SA Vrancea SC Agroindustriala SA Marasesti SC Est Vitis Cirligele SC Aispa Stars 95 SA SC Dionysos SA Cotesti SA Viticola Cotesti Axente Dan A.Vrancea Focsani Str. Munteni de Jos str.Brailei nr.703.22 0237/630775 Com.24 Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020 Com.Stefan cel 0237/676623 Mare nr.Berezeni Com. M. 0744964831 Barlad str.125 0237/675217 Focsani str.Nationala 0237/630363.12 Marasesti Sos.

brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). brat lung. asociate cu alte lucrari neadecvate. cu continut mai scazut de must si zahar. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere.ramificatii in varsta de 3 . asezate mai rar pe ciorchine. fara a interveni prin taieri anuale.Ingrijirea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate. pe ele se gasesc coarde de 2 ani. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. . formandu-se un numar mai mare de struguri. poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. grindina.brat lung. se ingroasa. de 5 . care zdruncina cel mai puternic viata plantei. Comparativ cu vita netaiata. 22 . furtuni etc. care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. Prin executarea incorecta a taierilor. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului. subtiri si flexibile. . taierea de Husi). peste 50 cm lungime. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. gros si rigid. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. ca si la unii hibrizi producatori direct. seceta indelungata.4 ani.6 ani. vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza. elastic.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. mai aspectuosi. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 . urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga). pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale. intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). rezultate prin taierile din anii anteriori. se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. dar de dimensiuni mai reduse. Aceste formatiuni sunt de diferite varste. cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari. numite conventional corcani. Ramificatiile mentionate (cotor. chiar la mai putin. cu continut mai ridicat in must si zahar.90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri. la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). dar mai ales taierile. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. ca si cu diferite accidente climatice (inghet. micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie. cu boabe de dimensiuni mai mari. Lasata liber. durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani. purtand denumiri conventionale: . de diferite lungimi. semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa. cu boabe mai mici. rar toate pe acelasi butuc. variate ca lungime. datorita insusirilor sale de liana.

mugurii au insusiri diferite. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. lungimea de 1. ca si grosimea de 7 . butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). secundari.00 . La unele forme artistice (bolta. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. cand acesta este distrus. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. Dupa formarea lor.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani. se numesc punti de rod. palmela etc. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului. unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. in schimb o data cu trecerea anilor. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. la formele de conducere semiinalte si de 1. brate.0. La capatul superior al tulpinii. cresterea in lungime nu se mai continua. cand poarta denumirea de coarda lacoma. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. cordoanele se ingroasa.Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului.2 ani mai putin. in loc de cordon. 2 . Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. roditoare. in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani.care este tot o formatiune multianuala. Numai in cazul unor accidente. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci. neporniti in vegetatie in anul anterior.20 . Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. Uneori acesta poate lipsi. formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare. tertari). In unele situatii.12 mm (diametru). in primavara vor creste lastari fara rod.1. chiosc. in principal. Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie. se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod. mai redus ca dimensiuni. de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 . formatiunea lemnoasa multianuala. cu pozitie verticala de 0. Productia de struguri se sprijina.60 . realizata in perioada de vegetatie a unei coarde. butucii prezinta in capatul tulpinii. Urmeaza apoi tulpina. se considera optima pentru productia de struguri.50 m la formele inalte. de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual). Coarda de 1 an. de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. viguroase. lacome. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). scaunul butucului). Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti). din care. La taierile anuale.1.80 m. in pozitie orizontala se distinge cordonul . continuata cu scaunul butucului.4 elemente multianuale scurte. determinata prin taierea de formare.80 cm lungime. mugurul secundar poate deveni de baza 23 . In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata.

5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. in general de -18.7 m) si inalte (1-1. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20.. de aici. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. in cazul atacului de viermi. cand e prea mare. cand vita de vie se lasa "descaltata". adica necacoperite la punctul de altoire. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. dr. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. Vita de vie condusa clasic. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie.20 grade Celsius. iar lastarii nu 24 . etc. Se administreaza insecticide. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. se desfac musuroaiele. Practic. cu sapa sau prin aratura. Prof. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. copcitul se efectueaza astfel: . respectiv primavara si catre sfarsitul verii. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. dupa care musuroaiele se refac.. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol.. . cu exceptia ultimului copcit din august. Dupa copcit. ele sunt repede distruse si. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. univ.pentru realizarea productiei. aparitia golurilor in plantatii. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. facand exceptie anul intai si doi de la plantare.. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. Liviu DEJEU Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie.se face o gropita (copca) in jurul vitei.22 grade Celsius. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm.

Dupa patrunderea apei in sol. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. la 100 litri apa. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. sau se dau sub forma lichida. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. umplute cu pamant. pentru a favoriza maturarea lor. groapa se astupa cu pamant. umplute cu pamint. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. dupa care se uda. cind depasesc cea 1 m.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea.3-0. din surplusul rezervat la plantare. substanta bruta (din comert). acestor vite li se dau toate ingrijirile. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. aceste vite se 25 . acestor vite li se dau toate ingrijirile. dupa care se refac din nou musuroaiele. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. pentru a stimula coacerea lemnului. In cursul verii. cate 2-3 kg pentru fiecare vita. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. se aseaza in pungi de folie de polietilena.mai cresc. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. gaurite la baza . Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. la marginea lotului de vie. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. fosfor si potasiu. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. ca adeziv. Ele se administreaza in stare solida.4%). spre a favoriza maturarea lor. in copci. tot in gropi. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. dizolvat in apa. pentru fiecare vita. la marginea lotului de vie. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august.5 g. se aseaza in pungi de folie de polietilena. piatra vanata (sulfat de cupru) 150250 g. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. ca si celor plantate la locul definitiv. Aceste vite. ca si celor plantate la locul definitiv. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. si se uda cu apa pe marginea gropii. In cursul verii. in jurul plantei. ajungand panala la 70 g azot. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. In iunie. in care se toarna cel putin 10 litri de apa.pentru scurgerea apei si aerisire .si se planteaza intr-un sant. Aceste vite. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. inlaturandu-se cei mai slabi. Se umple apoi groapa cu pamant. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). 50 g potasiu si 60 g fosfor. cu grija. In iunie. fara sa se calce. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). cand depasesc circa 1 metru. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. scotand punga perforata. fara a destrama blocul de pamant. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. primavara. din surplusul rezervat la plantare. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. primavara. var nestins (sau dublu . in situatia cand seceta se prelungeste. dizolvate in apa.

Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. iar in al doilea. tot in gropi. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. sau primavara. care vor fi la suprafata solului. Sapa mare se face tot toamna. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. devreme . in primul caz. scotind punga perforata. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. de 18-22 cm adincime. numai intoarsa). Se astupa groapa cu pamirit. ramine in brazda cruda (nemaruntita. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. in afara de cei 2-3 din virf.planteaza in locul celor neprinse. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. si se uda cu apa pe marginea gropii. in anul I mi se practica ingropatul total. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. 26 . fara sa se calce. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. Se umple apoi groapa cu pamint. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. dupa caderea frunzelor. Obisnuit. Musuroitul vitelor Se face toamna. la adinci-mea de cea 30-40 cm. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. mareotajul se numeste "in verde". Altoirea se face in perioada infloritului. efectu-indu-se omobilizare adinca a solului. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. mareotajul se realizeaza toamna. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. ci musuroitul. la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. marcotaj "mixt". Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. Aratura adinca sau sapa mare. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. completarea golurilor se face prin marcotaj. constituind viitorul butuc.cind se numeste marcotaj "in uscat". cu grija. cu vite altoite. in timpul verii. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. fara a destrama blocul de pamant. mareotajul se face in iulie-august. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . la care se adauga dezmusuroitul. Marcota se asaza pe fundul santului.

butucului de vita). pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". intrucit servesc. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. de regula. compus din mai multe ramificatii .60-0. Cele de pe lemn mai batrin sint. fiind totodata cele mai importante pentru productie. Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. exprimate in numar de ochi. de obicei. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Coardele de un an. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". in functie de dimensiuni. 3). Datorita virstei.80 m. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. vom trata . mai subtiri si mai elastice.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . iar la cele inalte. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana.mai intii . Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. la 1. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. de obicei. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. cu dimensiuni si rol specific. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. Comparativ cu celelalte doua categorii. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. acestea sint cele mai lungi. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. Coardele de 2 ani. Ele se inlatura.0-1. evitind ruperea vitelor.5 m.Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. 4). 27 . Astfel. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. Deci. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele).denumite coarde.

caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. Coarda de rod propriu-zisa. formeaza veriga de rod. intre 10-15 ochi . Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). la 8-20 ochi. scurtata. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. fiind situat in spatele unei coarde. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . in functie de sistemul de taiere aplicat. de inlocuire si de rezerva. intre 8-10 ochi. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . cuplata cu un cep de inlocuire. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. 28 . pe lemn de 2 ani). butucului . Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. de numai 4-7 ochi. dar de o lungime mai mica decit aceasta. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". coardele de rod sint considerate scurte . Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. El se rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi.cordon uni -si bilateral. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). In unele regiuni.mijlocii si de cea 15-20 ochi .Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. Dupa functia pe care o au de indeplinit. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod.lungi. cum i se mai spune in practica. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. ceea ce o face apta pentru fructificare. pot fi de rod.

Fiecare rind de sirme. facutul gropilor. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. primavara sau toamna. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. Prima sirma de jos este mai groasa. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. mai rar cel de jos. dirijindu-se (virinduse) printre ele. este de 2 m. la distante de cea 10 m.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulamacului. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. spalierul are 3 rinduri de sirme.2 mm). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. iar cea de 2. 29 . teava si adesea din prefabricate (beton armat). se fixeaza pe directia rin-dului. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata).8 mm in diametru. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. din fier cornier.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. Pentru marirea durabilitatii. stejar sau brad. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Lungimea lor. rareori 4. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. spre a fi ferita de rugina. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. la cea 15-20 cm de butuc.8 mm. plantarea bulamacilor in gropi. de 2. La cultura clasica a vitei de vie. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). in acest caz. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. in medie. Ei se instaleaza pe linia rindului. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". 5 kg. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. poate fi dublat. in dreapta si in stinga butucului.

cirnitul la cea 20 cm din virf.in cazul vitelor mai putin viguroase. in primavara. Lucrarile in verde Acestea constau in rezervarea la plivit a unui numar optim de lastari pe butuc (4 . Taierea de fructificare In anul al IV-lea de la plantare. in genere. coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 .6).2-0. -10 C.. Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare.. Combaterea bolilor si daunatorilor Combaterea manei se realizeaza prin stropiri cu solutie bordeleza (de sulfat de cupru) sau acuprica (fara cupru) si in concentratie mai mare (0. se lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc. avind pozitie inferioara corditelor.Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare. dupa dezmusuroit sau dezgropat .3% la substantele acuprice) pentru combaterea manei. sau la un singur cep . cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8. devreme. in celelalte cazuri se procedeaza dupa indicatiile generale de la capitolul respectiv.0% sulfat de cupru si 0. Protejarea vitelor iarna Toamna. din coardele crescute pe cepii din anul anterior. aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea. 30 . In anul al III-lea. situate inferior coardelor de rod si care se scurteaza la 2 ochi (fig.-22 C). se taie la 2 cepi a 2-3 ochi. legarea lor de mijloacele de sustinere. timpuriu. socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata.. Dezgropatul Se face primavara. Taierea vitelor Se face primavara. 2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi. 6)..in modul aratat la anul al Il-lea. se aplica. cu unele deosebiri.7-1.

31 . Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave.3-0. In general. Deosebiri apar.0%). si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) . Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. pergola rationala etc. situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 . Captan-50 (0. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze. se suprima total. insa.50 m (cultura inalta). Pe forme inalte cu tulpina de 1-1.ca la taierea Sylvoz.7-1. in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Cirnitul Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10 frunze din lastari). Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1. Prezenţa cordoaneior bilaterale.5%). pergola cu streasina simpla sau dubla. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave. Pentru prevenirea manei. Pergola raţionala etc. in cordon speronat etc. cu deosebirea ca la combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0. spre a nu fi scosi si rupti de vint.20 m. in primul rind. ca: oxiclorura de cupru (0.4%).20 m). Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale. dar butucii se pot forma si cu un singur cordon. apoi pe ea elementele de rod.4-0. diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). chiar 1. amplasaţi cit mai aproape de cordon.00-1. Cazenave. cu cordiţe si cepi). (in verigi de rod. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. Dithane M-45 (0. sau cordoanele uni sau bilaterale.2 m. Copilii aparuti pe lastari. Guyot pe tulpina.Dirijarea coardelor si legarea lastarilor Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea mari sau prea departati.2%) s. Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea.a. cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1. Copilitul Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. Zineb (0.2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire). lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat. de 60-80 cm. din zona de sub sau de deasupra strugurilor. uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi). la subsuoara frunzelor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta.1. in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse.2%). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul.

scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. se procedeaza la formarea cordonului. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. In anul al IV-lea. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. in cazul cind in anul anterior sa format un cordon. realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. restul suprimadu-se. scurtinduse fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. Restul coardelor se taie. dreapta. uni sau bilaterale. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. amplasati pe cordoane. sub prima sirma. 32 . pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. fig.Cordonul speroliat (cu cepi. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor.

si se taie sub nivelul sirmei. ca si copilii de pe lastarii palisati.Taierea Guyot pe semitulpina (fig. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. in medie. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. lasindu-se 4 verigi de rod. Restul lastarilor se indeparteaza. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. 33 . restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. in vara se aleg 2-3 lastari. respectiv 4 coarde a 12 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. si 4 cepi a 2-3 ochi. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. mai viguroasa. fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Cu exceptia a 3-4 ochi din virf.

incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita).ca si o parte a cordoanelor . daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. in masura posibilitatilor.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. cu cresteri normale. rareori mai multe. Taierea de fructificare In fiecare an. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. In anul al V-lea coardele crescute . iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. 34 . in acest an se formeaza primele verigi de rod. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. restul se orbesc.pot fi realizate inca din anul al II-lea. daca plantele sint uniforme ca vigoare. daca s-a realizat. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. In anul al II-lea de la plantare. in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta. In aceasta situatie. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. tulpinile . Cordonul Cazenave (fig. In anul al Vl-lea se poate considera. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si.

iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. prin acoperire cu pamint.In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). 35 . la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful