Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vitei de vie
1
Cuprins:
2
Bibliografie
2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul
respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu
circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg
de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se
sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol.
Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi
timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre
tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata
viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile
4
pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria,
Tamina, Greaca precum si alte soiuri.
Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si
26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala,
Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa
de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra,
Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin
si alte soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul
2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului,
adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.
In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de
intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea
strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor
cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata
perioada anului, luna de luna.
Ianuarie
1. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii, practic, lucrãri nu se executã.
Timpul trebuie folosit util la:
· prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã;
· prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin;
· pregãtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.
2. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afarã de aratul de toamnã, fisurarea adîncã a
solului, amenajarea de constructii antierozionale, în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si
lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lentã a ei si
infiltrarea apei în sol.
3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei
de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii
de primãvarã, grindinã, secetã, temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.), se propun soiuri si
elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc.
Februarie
2. În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai încãlzeste, dispare riscul
înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul
(curãtitul) vitei de vie:
* se întocmeste un plan - grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii
pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea în angajati sezonieri etc.) încît aceastã lucrare sã fie
finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor, inclusiv legatul în uscat, pînã la
dezmuguritul vitei de vie;
* se determinã cum au iernat butucii. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de
24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dacã temperatura aerului a fost
cuprinsã între - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi
de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarnã
depinde de mai multi factori, printre care soiul, încãrcãtura butucilor în anul precedent, asigurarea
solului cu elemente nutritive etc.
5
Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã - din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde
de pe sectorul dat. Coardele se taie de la bazã, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc într-o încãpere
unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã, sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.
Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si
pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vãtãmati (mugurele
central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). În baza acestor date
se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor.
Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la
soiurile de struguri pentru masã, atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Iar
dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare, dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului
se majoreazã cu 40-50%. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri
speciale în functie de gradul afectãrii butucilor.
Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit.
Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Cea mai
bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de
calitate superioarã a strugurilor, fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul
viitor. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar
diametrul mediu la bazã - 6-12 mm), atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost
normalã; dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost mare, iar dacã
majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost micã.
Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Se propune o metodã practicã si
simplã. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu
strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteascã albã, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon,
Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardã de rod de anul
trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii
(Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkaþiteli etc.)
- 2,5 lãstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarnã neagrã, Cardinal,
Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi,
Frumoasa albã, Ialovenschii ustoicivîi etc.)
- 3 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri:
pînã la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.
În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod
(tab.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.
Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod
Tine-ti minte! În timpul tãiatului, de obicei, se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã.
Printre altele, încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului , utilizîndu-
se urmãtoarele procedee:
a. plînsul . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.
b. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de
gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la
început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului, mai apoi
toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei
sterili),
c. cresterea boabelor. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile
pedoclimatice ale anului, care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se
regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi.
Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.
6
Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea:
hibrizii producãtori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nouã, soiurile europene de
struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Tãiatul soiurilor europene începe cu
Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteascã albã, Aligoté, Rkatiteli
etc.
Vita de vie se taie dupã principiul .veriga de rod. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut
se formeazã o nouã verigã de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati
pe ea se înlãturã.
La determinarea lungimii corzilor de rod, în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã, mai
influenteazã particularitãtile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a
coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .pentru 1mm grosime la baza
lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.
Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru
coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare
în ochii de iarnã, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.
În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3
grupe:
1. Muscat Ottonel, Muscat Perlã de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Ranii
Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaþiteli, Feteascã albã, Coarnã
neagrã, Rarã neagrã etc. - 6-10 ochi.
Martie
2. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã, se determinã starea iernãrii si se taie dupã
principiul descris mai sus.
3. Reparaþia spalierului - se schimbã toti stîlpii deteriorati; se adaugã sîrma care s-a rupt în anul
precedent; toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã, apoi se întind toate firele de
sîrmã.
Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, dacã
au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii.
Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii
subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii
subterani si rãdãcinile superficiale. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.
7
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de
viatã, dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã
plantare. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri:
· Solul sã se lucreze între rînduri, cît si în rînduri foarte calitativ;
· Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si
chiar un pic oprimati spre butucul lipsã;
· Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se
completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm
(amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire trebuie sã
aibã o concrestere circularã si durã; partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel
putin 15cm, iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele trebuie
procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã;
· Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã, rãdãcinile
se scurteazã la10-12cm, iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi; se
umecseazã
. se tin sub apã timp de 1-2 zile; se parafineazã . 1/3 a pãrtii superioare a vitei, la temperatura de
10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã; se mocirlesc . în
ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii; bãligar
fermentat + sol de pãdure .1:1).
· În
cazul în care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin
marcote:
- aeriene . în plantatiile cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) - în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii
producãtori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nouã . Moldova, Negru de Ialoveni
etc.).
Marcote aeriene. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se
formeazã puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea sã fie formate din lãstari
8
normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine în spatiu; majoritatea operatiilor de formare
se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor.
Marcotã prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde, care va fi utilizat
primavera urmãtoare pentru marcotaj. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili
si îndreptat spre locul lipsã. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea
de 38-40 cm, lãtimea - un hîrlet, iar în locul lipsã lãtimea . 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii,
cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un
musuroi de sol mãruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului,
iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã.
Marcotã cu cãlcîi.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent, numai cã lãstarul destinat
marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o
groapã (adîncimea - 38-40 cm, lãþimea . 40 cm), prin care se trece acest lãstar, apoi partea
superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi.
Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele, trebuie îngrijite în mod special
primii 1- 4 ani (irigatul, cotorîtul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si dãunãtorilor, operatiile în
verde etc.).Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele, trebuie
formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat.
Pentru
a grãbi
formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. În acest caz, butucii
fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.
9
Peparcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul, butucii se trateazã contra bolilor si
dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos:
-anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi; cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm
se plivesc ce-i de prisos, lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã; lãstarii
lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã; dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe
parcursul vegetatiei; cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce
favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor; cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti
în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini; la formele cu tulpinã în scopul
majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc
reciproc.
10
-anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat; la
formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora; dacã pe brate (mai jos
de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare
brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra
nodului 4; aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor, care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai
bine dezvoltaþi;
-anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în
scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor:
· În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati;
· De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile, cîrceii,
rãmãsitele de struguri, cópilii etc.;
· Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin
lemn multianual - se lasã un ciot de 5-6 mm;
· Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de
primãvarã;
· Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lãstarilor
verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor;
· În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã, afectati de îngheturile de iarnã, în
fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã), care
toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. În rîndurile de vie se
fac constructii simple (baraje) - se utilizeazã piloni din lemn, stîlpi de spalier deteriorati, nuiele etc.
Pe drumurile centrale si magistrale, pe lîngã fîsiile de protectie, barajele pot fi fãcute prin plantarea
arbustilor si pomilor fructiferi, astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile
viticole.
Aprilie
1. Legatul în uscat . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul în
timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a
strugurilor. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”, atunci corzile sunt mai mlãdioase si
nu se rup la arcuire. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile, bratele si, în ultimul rînd, coardele
de rod. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. Dacã lungimea corzilor de rod permite, e mai
bine ca acestea sã fie legate în formã de arc, deoarece în acest caz emiterea de lãstari si
corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare.
2. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã
la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25
+ LNV.1,5B).
Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor, industria de mobilã,
producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc.)
Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic.
3. La finele lunii, dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu
graparea (boronirea) solului între rînduri, iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã
manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea
excesivã a apei din sol. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le
acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge
aceastã buruianã. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari, atunci se recomandã tratãri chimice (în
ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-
70V+ UGPV + BDV-2,4) atît si cu stropitoarea de spate (manual).
11
Se administreazã înainte
de dezmuguritul viei sau
dupã recoltare cu discuirea
imediatã a solului. Erbicidele
utilizate contra pirului, pirului
gros (sad sau iarba cîinelui)
sunt administrate în perioada
de vegetatie.
Mai
2. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã
contra bolilor (în deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeazã
zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp
linistit si rãcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã
de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).
Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori
pe parcursul vegetatiei, indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia datã . cu
preparate de contact (zeamã bordolezã, sulf etc.) iar a doua oarã . cu preparate sistemice (mical,
baileton etc.)
Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în
solutia de var si se amestecã permanent. Vasele sã nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze
trebuie sã fie neutrã. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a
frunzelor si pe inflorescente. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai
mare.
Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. În cazul
prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide.
În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a
doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru
aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat
simplu, 0,7-1,0% - clorurã de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.
12
În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate, înainte de utilizare trebuie atent de citit
instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.
3. Legatul lãstarilor verzi . Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor
de sîrme - în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.
Iunie
1. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos, înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu
în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Lãstarii care
trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. Ei sunt slab dezvoltati.
2. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã
Coarnã neagrã, Ceaus etc.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.
4. Toti lãstarii (dupã legat), care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1,3-
1,4 m), se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest
agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor, amelioreazã microclimatul în
habitusul butucului, amelioreazã aspectul strugurilor etc.
5. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare, dupã terminarea înfloritului, cînd boabele au diametrul
de 2-3 mm se poate determina aproape exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la
20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri
la un butuc (N.s.). Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea
medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie, în care se descriu soiurile
de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). Numãrul mediu de
struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg
6. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri, dupã înflorit (cînd
boabele au în diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteazã, pentru ultima datã, încãrcãtura butucului prin
înlãturarea strugurilor. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau
a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd
observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori:
asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernãrii, nivelul agrotehnicii etc.
Însã, odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi
agroprocedee, va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi.
13
Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l,
iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. Cu cît mai mult, cu atît mai bine.
Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru
fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltãrii
lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua; în toate cazurile
lãstarii verzi, care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului, se înlãturã):
· se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm,
lungimea . 1,0-1,5 m)- în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani);
· se va lãsa pînã la 1,0-1,5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile
viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã;
· se va lãsa pînã la 1,5-2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile
viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri
pentru vin;
· se va lãsa pînã la 2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . în plantaþiile viticole
productive cu soiuri europene pentru vin;
7. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si
dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune
sistemicã, care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.
8. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul
combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol.
Iulie
1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie,
dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati, pentru ce se fac aceleasi
operatiuni ca si la cotorît.
3. În legãturã cu faptul, cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere
cópilii, precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab
dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii, care
depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cópilii care iese din
habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se
utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.
4. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si
oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia
strugurilor) cu insecticide.
5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.
Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm.
Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.
14
· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor;
· Se niveleazã drumurile.
Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile înainte de
începutul recoltãrii strugurilor.
August
1. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual, încît
fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier, iar grosimea de
cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu).
3. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe, cu scopul
de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau
prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi în conditii de laborator se preseazã
sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. Determinarea dinamicii acumulãrii
zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora.
4. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. De obicei, soiurile de
masã se recolteazã în 2-3 reprize, adicã selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se
comercializeazã. Strugurii se recolteazã atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de
pruinã), se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr.5 (cu picioruse). Dacã sunt struguri
cu boabe afectate, acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin în locuri
umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de
gradul de transportare si pãstrare a soiurilor)
Septembie
Octombrie
2. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. O parte din acestea se pun la pãstrare:
· Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) - în depozite
· Pe termen lung (3-6 luni) - în frigidere.
15
Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr - cel putin
170g/l), cu toate boabele sãnãtoase. Se culeg atent, fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe,
se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si
ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin
ardere a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În cazul în care pe parcursul
pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeazã urgent. În
frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativã a aerului .92 .94%.
4. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm
cu aruncarea solului spre butuci. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 +
MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot, fosfor si potasiu).
Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului, iar cele laterale la
distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.
5. Spre finele lunii, dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã, precum si lãstarii
de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si
bratele de pe araci sau sîrmã, se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de
sol de 20-30 cm. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza
formelor cu tulpinã.
Noiembrie
Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod
obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).
4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se face fumegarea conform
recomandãrilor. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent, fãrã a
sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor.
Decembie
3. În legãturã cu faptul, cã se terminã anul, viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele
financiare, sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul
viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative:
16
Îngrãsãminte minerale:
· Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha
· Selitrã amoniacalã . cca 200 kg /ha
· Clorurã de potasiu - cca 120-130 kg /ha
Zona favorabila
- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei
- Regiunea viticola a Banatului
- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii
- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii
Specificar UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
e
Suprafata mii 248,8 251,8 255,0 253, 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8
vii pe rod ha 9
Propductie Kg/h 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529
medie a
Productia mii 1313, 1431, 1179, 874, 1117, 1295, 1121, 1076, 1102, 1060,
de struguritone 9 4 0 3 2 3 7 7 4 5
totala
17
a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile
cu suprafete mai mari de 50 ha
SCPVV Blaj 427 S Blaj str. Gh. Baritiu nr.2 tel 711623
18
S.C.Romagribuz 83 S Sos.Brailei Km 3
Rm.Sarat
S.A.Cerchez Iz.Dulce 70 P com.Merei
19
MARACINE
20
S.C VITIPOMICOLA 390 S STR. CALARASI NR.44 369175
FETESTI
21
SC ROVIT SA 951 P Valea Calugareasca 235286
22
SC Vinicola Averesti 570 P Com. Bunesti Averesti 235471194
2000
23
jud.Vrancea
Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care
planta a folosit cantitati insemnate de energie.
Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor
rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura.
Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin.
Prin executarea incorecta a taierilor, asociate cu alte lucrari neadecvate, ca si cu diferite accidente
climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate
reduce si mai mult.
Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata
24
plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea
productiei.
Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine
la taiere.
In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele
formatiuni:
La butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de
altoire), urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor
anuale, se ingroasa.
Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare.
Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii
anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale:
- brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania
(Valea lui Mihai), ca si la unii hibrizi producatori direct;
- brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 - 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din
Moldova (taierea de Odobesti, taierea de Husi);
- ramificatii in varsta de 3 - 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si
flexibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani.
Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe
acelasi butuc.
Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza.
Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului, pe care se gasesc coardele
(ramificatiile) de 2 si 1 an.
Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului.
Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an.
Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an.
In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior.
Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti
de rod.
Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si
schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi).
Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari
cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea
de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod.
Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de
2 ani (indiferent de lungime).
Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la
nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni.
Uneori acesta poate lipsi.
Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm
lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere
semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte.
La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de
lungimi mai mari.
La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul ,care este tot o formatiune
multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 - 2 ani mai putin.
In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului).
25
Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre
butuci, determinata prin taierea de formare.
Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor,
cordoanele se ingroasa.
Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza
spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare.
Coarda de 1 an, lacome, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in
dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi.
La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul
tulpinii, in loc de cordon, 2 - 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de
2 ani. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare.
Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde
de 1 an lacome.
La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se
afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe
cunoasterea lor.
Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de
vie, lungimea de 1,20 - 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera
optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 - 12 mm (diametru).
Mobilizarea solului
Dupa plantare, se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm, cu
sapa sau prin aratura. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea
prasisului cu sapa sau cu prasitoarea, ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor.
Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm.
Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie
La circa 2-3 saptamani dupa plantare, daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului,
26
se desfac musuroaiele, numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei, lasand pamantul
sa cada in bucati mici intre degete, dupa care musuroaiele se refac.
Administrarea ingrasamintelor
Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au
administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie.
Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte
minerale pe baza de azot, fosfor si potasiu. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de
vegetatie, in scopul stimularii cresterii vitei de vie, cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a
perioadei de vegetatie, pentru a stimula coacerea lemnului.
Ele se administreaza in stare solida, in copci, in jurul plantei, dupa care se uda, sau se dau sub
forma lichida, dizolvate in apa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a
solului, ajungand panala la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor, substanta bruta (din comert),
pentru fiecare vita. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita,
in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime).
27
Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea, este mai eficace
sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza.
Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor, se desfac
musuroaiele si se presara insecticide, dupa care se refac din nou musuroaiele.
Carnitul lastarilor
Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august, cand depasesc circa
1 metru, pentru a favoriza maturarea lor.
Cirnitul lastarilor
Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august, cind depasesc cea 1 m, spre a favoriza
maturarea lor.
Musuroitul vitelor
Se face toamna, in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. in anul I mi se
28
practica ingropatul total, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep
si o cordita. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi.
Sapa mare se face tot toamna, efectu-indu-se o- mobilizare adinca a solului. Aratura adinca sau
sapa mare, de 18-22 cm adincime, - ramine in brazda cruda (nema-runtita, numai intoarsa).
Dezmusuroitul vitelor
Se face cind temperatura
aerului se prevede a nu mai
scadea sub minus 6-8 grade C.
Musuroaiele se desfac de la
baza spre virf, pentru ca pa-
mintul sa cada lateral prin
surpare, evitind ruperea vitelor.
Taierea vitelor
Intrucit la aceasta lucrare
intervin elemente cu denumiri
noi, vom trata - mai intii -
pentru cunoasterea lor citeva
notiuni de organografie a vitei
de vie (adica partile
componente ale . butucului de
vita).
Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, in timp ce la vitele dirijate in forma joasa
tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80
m, iar la cele inalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul
butucului, de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste.
Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita, cu dimensiuni si rol
specific. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale :
Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Datorita virstei, acestea sint mai
groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ele mai poarta in general si
29
denumirea de brate sau, in functie de dimensiuni, de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni
(mai lungi si mai subtiri) etc.
Coardele de 2 ani. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de
semischeiet. intrucit servesc, de obicei, la sustinerea coardeibr purtatoare de rod, ele mai sint
cunoscute si sub numele de punti de rod.
Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sint cele mai lungi, mai subtiri
si mai elastice, fiind totodata cele mai importante pentru productie. Ele pot fi inserate pe lemn de
diferite virste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari
purtatori de rod, pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Cele de pe lemn
mai batrin sint, de regula, nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Ele se
inlatura, de obicei, prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet
ale butucului (bratele), prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Prin aplicarea taierilor la vita de
vie, coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi, exprimate in numar de ochi, re-zultind
urmatoarele elemente de productie (fig. 4).
Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani
(sau, cum i se mai spune in practica, pe lemn de 2 ani), ceea ce o face apta pentru fructificare,
scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 8-20 ochi. intre 8-10 ochi, coardele de rod sint
considerate scurte ; intre 10-15 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curenta se
folosesc coardele scurte si mijlocii.
Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa, dar de o lungime mai
mica decit aceasta, de numai 4-7 ochi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere
semi-inalte si inalte - cordon uni -si bilateral.
Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi), caracteristica este insa pozitia pe care o
ocupa pe puntea de rod, fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai ales cind nu se poate
asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod.
Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. Ei pot avea
lungimea de la 1-4 ochi. Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire si de
rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se
intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sint de 2 ochi
lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator ; se obtin prin
scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a
elementelor de schelet ale, butucului ; se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la
formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda
lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului.
30
In unele regiuni, o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite
mai poarta si denumirea de "bici".
Coarda de rod propriu-zisa, cuplata cu un cep de inlocuire, ambele situate pe acelasi suport (ax)
de lemn de 2 ani, formeaza veriga de rod.
Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5.
Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim, stejar sau brad, plop) si pot
avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Lungimea lor, in medie, este de 2 m. Pentru marirea
durabilitatii, portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile,
sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune.
Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga, la cea 15-20 cm de butuc. Daca sint
necesari mai multi pentru un butuc, se fixeaza pe directia rin-dului, in dreapta si in stinga butucului.
in acest caz, aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor.
In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, teava si adesea din
prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de
2 m. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci.
31
Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi", se aseaza inclinati si sint
consolidati cu ancore, sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. Bulamacii dintre
fruntasi se numesc mijlocasi. Ei se instaleaza pe linia rindului, la distante de cea 10 m. Pentru
spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata), spre a fi ferita de rugina. Prima sirma de jos este
mai groasa, de 2,8 mm in diametru. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2,2 mm). Pentru
calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2,2 mm in diametru cintaresc 3 kg,
iar cea de 2,8 mm, 5 kg.
La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 rinduri de sirme, rareori 4. Fiecare rind de sirme,
mai rar cel de jos, poate fi dublat, sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-
cului, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm).
Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii, dirijindu-se (virindu-
se) printre ele. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm.
Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul, facutul gropilor, plantarea
bulamacilor in gropi, plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea
si fixarea sirmelor.
Taierea de fructificare
In anul al IV-lea de la plantare, socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata, se
lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi.
Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare, situate inferior coardelor de rod si
care se scurteaza la 2 ochi (fig. 6).
32
Lucrarile in verde
Acestea constau in rezervarea
la plivit a unui numar optim de
lastari pe butuc (4 - 6), legarea
lor de mijloacele de sustinere,
cirnitul la cea 20 cm din virf.
Combaterea bolilor si
daunatorilor
Combaterea manei se
realizeaza prin stropiri cu
solutie bordeleza (de sulfat de
cupru) sau acuprica (fara
cupru) si in concentratie mai
mare (0,7-1,0% sulfat de cupru
si 0,2-0,3% la substantele
acuprice) pentru combaterea
manei. in celelalte cazuri se
procedeaza dupa indicatiile
generale de la capitolul
respectiv.
Dezgropatul
Se face primavara, timpuriu, cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8... -10 C.
Taierea vitelor
Se face primavara, devreme, dupa dezmusuroit sau dezgropat - in modul aratat la anul al Il-lea.
Dirijarea coardelor si legarea lastarilor
Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea
mari sau prea departati, spre a nu fi scosi si rupti de vint.
Cirnitul
Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10
frunze din lastari).
Copilitul
Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. Copilii aparuti pe lastari, la subsuoara frunzelor, din
zona de sub sau de deasupra strugurilor, se suprima total, iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a
lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze.
Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea, cu deosebirea ca la
combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0,7-1,0%). Pentru
prevenirea manei, in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse, ca: oxiclorura de cupru
(0,4-0,5%), Captan-50 (0,2%), Zineb (0,3-0,4%), Dithane M-45 (0,2%) s.a.
33
Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta
Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura
semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta).
Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau
speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc.
In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul
culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire
a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate.
In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtindu-
se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-
a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va
forma si cel de-al doilea cordon.
In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi.
Taierea de fructificare
In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai
aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.
35
Taierea de formare
In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 2-3 lastari, cind au 8-10
cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii
palisati.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa, si
se taie sub nivelul sirmei. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau
in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia.
In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din virful tulpinii, cu pozitie
opusa si se scurteaza la 8-10 ochi, fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. Coardele lasate la
taiere se leaga de prima sirma a spalierului.
In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasindu-se 4 verigi de rod, respectiv 4
coarde a 12 ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda
dublarea primei sine a spalierului.
Taierea de fructificare
In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod, rareori mai multe, avind grija ca prin cepii lasati
sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina.
36
Cordonul Cazenave (fig. 9):
Taierea de formare
La cordonul Cazenave, elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul
de inlocuire.
In anul al II-lea de la plantare, la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta, scurtindu-se sub prima sirma a
spalierului sau se realizeaza si un cordon, daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru).
Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea inferioara a
cordonului, daca s-a realizat.
In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau, in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in
anul anterior pe [acesta, coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.
In anul al V-lea coardele crescute .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de
2-3 ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi, in acest an se formeaza primele
verigi de rod. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita), iar
cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep).
In anul al Vl-lea se poate considera, incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a
corditelor si cepilor de inlocuire.
Taierea de fructificare
In fiecare an, la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul
cordonului si, in masura posibilitatilor, reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe
cordon.
Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, daca plantele sint uniforme ca vigoare, cu cresteri
normale, incit sa fie tratate toate in mod asemanator. In aceasta situatie, tulpinile - ca si o parte a
cordoanelor - pot fi realizate inca din anul al II-lea, iar in anul al III-lea sa se formeze complet
cordoanele.
In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii), la baza tulpinilor se formeaza
cite un cep de siguranta de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna, prin
acoperire cu pamint.
37
38