CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

2

Bibliografie
1-internet, google (imagini) 2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie 1. Procurarea materialului saditor. Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si se recomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate: - lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm; - sudura in punctul de altoire sa fie perfecta; - sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurul butasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de cel putin 2 mm in diametru; - sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim 15 cm. Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5

3

Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire. . se folosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m. la 50 cm distanta una de alta. In groapa pregatita. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib. cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii. care sa depaseasca varful coditei. la 50 cm distanta una de alta. .pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm . Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m. iar groapa se astupa treptat cu nisip. Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii. se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul. daca exista. Unul dintre butasi se aseaza vertical. in fiecare an. Pe masura ce coardele se dezvolta. pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei. ci pe masura cresterii lastarilor.5 m. 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. daca vita este mai scurta. vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Pe rand. largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant. Sortimentul soiurilor nobile 4 .5 m.2 m. balegar proaspat si pamant galben. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. groapa nu se acopera de tot. langa tarus. Plantarea. cu baza la adancimea de 30 cm. distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip. Dupa prindere.5 m). mai rar toamna. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul. preparata din apa.5 m. Se toarna o galeata de apa. dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei. vita nealtoita. se aseaza vita inspre tarus. santurile se umplu cu nisip. se scobeste putin pamant si se face un musuroi. inradacinata. Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se face musuroiul. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel: . Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan. astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite. insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor. se planteaza in gropi lungi de 1. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus. Pe terenurile plane. si cu ochiul terminal langa varful primului butas. distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m. Plantarea vitelor se face adesea primavara. pana la 80 cm -1 m. Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri. dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. vitele se planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m. iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus. .1. se umple groapa pe jumatate cu nisip si se bate bine. intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1. gropile se fac la 60 cm adancime. in dreptul tarusului. unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm). iar vitele se planteaza in randuri.pentru nisipurile nesolificate si mai groase.daca grosimea stratului de nisip depaseste 1. al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului. 4. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi. se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi). bine amestecate. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe. daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata. Vitele se fasoneaza normal. distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1. . in functie de aceiasi factori. Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile.pe nisipurile solificate si mai subtiri.in zona Deltei Dunarii.m. Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm.

Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . Sauvignon.pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré. utilajului. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . Chardonnay. Ianuarie 1. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. Afuz Ali. inclusiv legatul în uscat. aprobat prin Legea nr. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. 3. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. 2. se propun soiuri si elemente tehnologice noi.Muscat Ottonel. Grasa de Cotnari.). masinilor agricole.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. luna de luna. încãrcãtura butucilor în anul precedent. Tamina. in special dupa anul 5 de la plantare. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. numãrul de butuci. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. Este infaptuit in mod cronologic. Februarie 1.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. * se determinã cum au iernat butucii. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. timpul se mai încãlzeste. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. printre care soiul.Cabernet Sauvignon. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. Burgund mare.25C . grindinã. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 .grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Cadarca. Tamaioasa romaneasca. secetã. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. În decada a 2-3-a a lunii februarie.2002. Victoria. lucrãri nu se executã. în afarã de aratul de toamnã.17 .297/15. pe toata perioada anului. Riesling italian. pînã la dezmuguritul vitei de vie. fisurarea adîncã a solului. 2. Italia. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin. Feteasca alba. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. Greaca precum si alte soiuri. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. 5 . Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. amenajarea de constructii antierozionale. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. Aligoté. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol.05. · pregãtirea inventarului. Pinot gris. de obicei. Pinot noir. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. necesitatea în angajati sezonieri etc. Muscat Hamburg.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Feteasca neagra. practic. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. In anul 2002. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. Babeasca neagra .

dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%.Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã .încãrcãtura butucului a fost mare. Muscat alb. Coardele se taie de la bazã.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. plînsul . iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . 13-18 cm . Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. Frumoasa albã. iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. mici. iar diametrul mediu la bazã .3 lãstari. Silvaner. Sauvignon. Feteascã albã.) . dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. vãtãmati (mugurele central este pierit. cu lungimea de 16-18 ochi.75-2. Codreanca. c.încãrcãtura butucului a fost micã. Ponot. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Cardinal. Muscat de Hamburg. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.6-12 mm). fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Chasselas doré. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Tine-ti minte! În timpul tãiatului. precum si o parte din cei sterili). Regina viilor. Malbec. b. 6 . Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. Printre altele. Cabernet Sauvignon. încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . Coarnã neagrã. 3. utilizînduse urmãtoarele procedee: a. medii. Ialovenschii ustoicivîi etc. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. Leana. Rkaþiteli etc. Se propune o metodã practicã si simplã. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Startovîi. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Merlot. Alb de Suruceni. Aligoté etc. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã.) . la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). Moldova.5 lãstari. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Saperavi.0 m.0. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea . Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Muscat Ottonel. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . Rannii Magaracia. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. mari. Riesling. de obicei. mai mult de 18 cm . Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. cresterea boabelor. Traminer roz. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate.2.

Cabernet Sauvignon.veriga de rod. apoi se întind toate firele de sîrmã. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. Bastardo Magaraceski etc. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. . Sauvignon. Lidia. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã.4-7 ochi. Merlot. Aligoté. Isabella.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. Chasselas doré. Reparaþia spalierului . Muscat Ottonel. Traminer. Sauvignon. Continuã tãiatul vitei de vie.pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.se schimbã toti stîlpii deteriorati. Traminer roz. Noah. Copcitul . Pinot. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. . dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. Riesling. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. soiurile de selectie nouã. Regina viilor. Tine-ti minte! De obicei. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. la determinarea lungimii corzilor de rod .Mai întîi se taie plantatiile pe rod. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Muscat de Hamburg. 3. 3. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. apoi cele tinere. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Aligoté. Moldova etc. Malbec. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Ranii Magaracia. Muscat iantarnîi. Muscat Perlã de Csaba.5-9 ochi. Irsai Oliver. Coarnã neagrã. indiferent. Martie 1. Muscat alb.6-10 ochi. Rarã neagrã etc. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii).. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. Chardonnay. Rkatiteli etc. Feteascã albã. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. 2. 2. La determinarea lungimii corzilor de rod. 7 . Feteascã albã. Silvaner. Rkaþiteli. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Cabernet Sauvignon. grosimea coardelor. 4. se adaugã sîrma care s-a rupt în anul precedent. Vita de vie se taie dupã principiul .

cît si în rînduri foarte calitativ. în ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. bãligar fermentat + sol de pãdure . pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . pe care. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. se umecseazã . Marcote aeriene. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). se parafineazã . 4). · În cazul în care. în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. Moldova. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. Baco 1 etc.prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. · Plantarea . totul se amestecã. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. . se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. se tin sub apã timp de 1-2 zile. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. se umple groapa cu sol.5.1:1). în plantatiile cu soiuri europene.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. este important ca acestea sã fie formate din lãstari 8 . 1/3 a pãrtii superioare a vitei.). pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. se mocirlesc . · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. Negru de Ialoveni etc. fãrã a fi clintit din loc. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã.aeriene . se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). Completarea golurilor din vii. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. se taseazã cu picioarele(b). iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). unii hibrizi de selectie nouã . bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã.

care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. 9 .un hîrlet. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele. Marcotã cu cãlcîi.normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm). iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. operatiile în verde etc. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele.Pe parcursul primilor 4 ani. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. cu exceptia ultimilor 2-3. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. iar în locul lipsã lãtimea . cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. lucrarea solului.). prin care se trece acest lãstar. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. cotorîtul. lãþimea . trebuie îngrijite în mod special primii 1. În acest caz. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. 40 cm). lãtimea . trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. Marcotã prin arcuire. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm.4 ani (irigatul. Pentru grãbi a formarea butucilor. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului.38-40 cm. amplasate bine în spatiu. care va fi utilizat primavera urmãtoare pentru marcotaj. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului.

se instaleazã spalierul. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. butucii trateazã contra bolilor dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. dacã pe brate (mai jos 10 .sul ani se si Peparcur acestor se lucreazã exemplar solul. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc.

· Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1. copilitul. 6. coardele de rod. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . bratele si. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T70V+ UGPV + BDV-2. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”.de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. 11 . În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor.5B). Pe drumurile centrale si magistrale. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. astfel. prin lemn multianual . ciupitul. stîlpi de spalier deteriorati. La finele lunii. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. practic. cópilii etc. Legatul în uscat . care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol.1. în ultimul rînd. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). ciuntitul. 3. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. 2. Aprilie 1..0 cm deasupra nodului.se lasã un ciot de 5-6 mm. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. nuiele etc.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. pe parcursul unui an. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. pe lîngã fîsiile de protectie. afectati de îngheturile de iarnã.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. rãmãsitele de struguri. se poate distruge aceastã buruianã. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. industria de mobilã. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. cîrceii. Dacã lungimea corzilor de rod permite. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã.se utilizeazã piloni din lemn.5-2.

Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei.1% .3-4 l/ha etc. · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. 0. mana vitei de vie si oidiumul). · Împotriva la pir.) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în solutia de var si se amestecã permanent.clorurã de potasiu. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului.8 . Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune.raundop .2-4 l/ha. sulf etc.6-0. Prima si a treia datã . Erbicidele utilizate contra pirului.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.superfosfat simplu.2-4 l /ha. pir gros etc.Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. 4 l/ha. 2. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi. milkagro . pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.3-0. fosulen. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. 0.0. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. Mai 1.) iar a doua oarã .8 l/ha.uragan . 7. monocotilidonate si bicotiledonate .03-0.5% . acest plivit se mai repetã de 1-2 ori.acid boric sau sulfat de zinc. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. indiferent de conditiile climatice ale anului.. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Vasele sã nu fie din metal. de obicei dimineata sau seara. cidocor . baileton etc. cu preparate sistemice (mical. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . 12 . 2. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). glifosat 360 .2 kg /ha. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente.7-1. 3-5% . Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale.salpetru de amoniu. basta 3-5 l/ha. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm .0% . cu preparate de contact (zeamã bordolezã.

Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.195 kg. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. destinat polenizãrii. 3. se usucã la umbrã. 5. într-un loc uscat.5 mm) se corecteazã. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Ceaus etc. pentru ultima datã. depunerea inflorescentelor. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate. 4. Legatul lãstarilor verzi . Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. cu un pãmãtuf din blãnitã. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. Toti lãstarii (dupã legat).) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. 1. 2. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. dupã terminarea înfloritului. amelioreazã aspectul strugurilor etc.195kg/strg=402. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. 13 . Iunie 1. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã./but x 0. timp de 1-2 zile. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã.4 m). va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri).). Greutatea medie a unui strugure este de 0. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive.s.b. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. starea iernãrii. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N.5-2. atunci manual.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). R=86but. transferînd. x 24str.În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate.31. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. strugurii au un aspect mai frumos. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. 3.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor de sîrme . Ei sunt slab dezvoltati. care va fi roada pe sectorul dat.48kg 6. Ceaus) majoreazã roada la butuc. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. nivelul agrotehnicii etc. Însã.

eventual. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã.acum se face al 2-lea ciuntit. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.0-1. · se va lãsa pînã la 1.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. 7. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. BDV-2.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. · se va lãsa pînã la 1.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri .0-1. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide. · se va lãsa pînã la 2.5 m). precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati . cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii. 4.Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. 14 . Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.4. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. 3. În legãturã cu faptul. lungimea . iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. Iulie 1. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. transport etc.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. Cu cît mai mult. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. 8. cu atît mai bine. 1. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. 5. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii .5-2. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. 2.3-1. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. în toate cazurile lãstarii verzi. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. 6. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.

O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . 3. curate.· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. · Se niveleazã drumurile. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. 2.în frigidere. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). August 1. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. 4. la soiurile pentru struguri de masã. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. 2. De obicei. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. 3. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. Dacã sunt struguri cu boabe afectate. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului.12C).5 (cu picioruse). cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. fãrã curenti de aer. Octombrie 1. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1.6 grade alcool. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. 2. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. 15 . Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. 50 g/m3). Strugurii se recolteazã atent. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. adicã selectiv . Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. Fumegarea dureazã 30-36 ore. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie.

Muscat de Hamburg etc. În legãturã cu faptul. Se face fumegarea conform recomandãrilor. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. Caraburnu. În scopul completãrii golurilor (primãvara). Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. acestia se comercializeazã urgent.94%. 2.). care se repetã peste fiecare 5-6 zile. 4. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi.92 . precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: 16 . Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. Se culeg atent. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. 3. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã. 4. Decembie 1. 3. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. Regina viilor. cu toate boabele sãnãtoase. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. 5. Spre finele lunii. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an. 5. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere.5g/m3). Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent.3-1. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. umeditatea relativã a aerului . O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. fosfor si potasiu). În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1.Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . Continuã aratul solului între rînduri. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor.o datã în 3-4 zile. Noiembrie 1. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã.cel putin 170g/l). 2. Dacã nu e posibil de procurat. 3. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . cã se terminã anul. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

hîrlete etc.Îngrãsãminte minerale: · Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . cca 40 kg /ha · Var nestins .5 244.) Se procurã si inventarul mic.8 9 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 1431.3 191. 1121. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie.Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului .Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Specificar UM 1995 e Suprafata mii 248. 1117.Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei . 1076. de struguritone 9 totala 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 251. Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile cca 20 kg /ha. rafie . sape. 874.Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii .9 238. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra. ferestree.Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei .8 vii pe rod ha Propductie Kg/h 5281 medie a Productia mii 1313.Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila . Zona foarte favorabila . 1060.5 4 0 3 2 3 7 7 4 17 . 1295.0 253. 1179.1 247.4 242. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate.8 255.cca 25 kg /ha etc.Regiunea viticola a Banatului .Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei .cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã . 251. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha · Insecticide . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. 1102. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu .

2 tel 711623 90 P Aiud tel. S.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043 SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063 Ramna SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791 MEDGIDIA SCPVV 688 S Basarabi 234105 MURFATLAR SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta.C.Merei S.8 50 P Sebes.Rimnicului Vl.P. 9 tel. S.A. AFOR S.A.C.Sadoveanu 238876 SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 18 Denumirea exploatatiei S.C.Viticola srl Asociatia Caritas S. 157 P Com. DUDESTI 39663528 S. Baritiu nr. VINALCOOL 465 n P BRAILA.R.Rovinsah 621 S com.Jidvei srl SCPVV Blaj S.881881 427 S Blaj str.Rovinsah 621 S com. COMAGRIM 341 M COM. 39684700 S.Merei S.Republicii nr.C.Merei 0755155070 S.C.A.Romagribuz 83 S Sos.C.a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha Suprafata Forma de Adresa Tel_fax ha proprietate 907 P Jidvei str.A.Papadia srl S.861283 75 P Aiud.Cerchez Iz.V.A.M. Gh.A. Unirii nr.L. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540 S.Mircea Voda 852605 SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M. Vultureni S. S.Vitis srl SCVV MINIS .Brailei Km 3 Rm. DROPIA S.C.Ciumbrud tel.Pietroasele S.C.Vl.Merei 0755155070 S.Dulce 70 P com.865216 51 P Blaj.Viteazu 257991 SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda.V.C.C.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou .Sarat S.A.str. Aleea Mecaniz.Rahau 0744527314 140 GHIOROC –str6 Martie nr 6 S.Rimnic.Romagribuz 263 S com.C.C.Pietroasa 401 P com.C.

256 com. 100 81 51 50 178 P P P M M Cernavoda.33.1 0244/236690 Valea Calugareasca jud Prahova 459 S str. Nicorvin Tecuci SA Dealul Covurlui S.os.-Jiu STR.C.Cochirleni 1 237222 Mangalia 0722344081 Constanta Nazarcea C-va. Afinului jud. B-dul Cosbuc nr.Fundac Plopii fara sot 0744/632945 18-22 Iasi Iasi.Pacii nr.44 Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 036/820404 036/330408 036/342314 036/496682 036/862372 036/867491 036/860421 036/331805 862024 036/823737 390 111 S P 369175 0243/251277 778 612 567 P M P 19 com.SC GRAMED SRL SC FAMILIA AGRO SRL SC SALPREST SP SRL SC NAZARCEA SA STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE SC Romnef Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru S. Cl.C. Cotnari 0232/730396 Str. Bucuresti nr. Galati str. B-dul Metalurgiei. AGROINDUSTRIALA URZICENI SC Cotnari SA SC Agroindustrial Bucium SA SC Vinia SA 165 162 115 93 91 75 73 55 52 94 P P P P P p P P P S str.C. Tecuci Marasesti km.5 Tecuci jud. jud.Beresti jud.Conachi Galati com. 65 036/344640 283 211 180 S P S SC Pimland SA 1 Martie S. Galati com. Horincea S. 71. 036/495759 Galati Valea Mantei nr. 264 255161 925 400 P S str. Galati com. Galati com.C.Galati Calea Severinului. 5 Galati jud. Cudalbi.Galati str. nr. Cudalbi. Grigorescu nr.jud Galati com.Galati Galati. CALARASI NR. jud.7 0232/132700 .Nicoresti. Vladesti jud. Viitorul S.C VITIPOMICOLA FETESTI S. Agrimat SC Pontenegro SC Prodvinalco SC Prowine Tanase Ion SA Zori Noi Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola S.Muncii nr. Matca. Tg.A. Er. Baleni. Sl.A. Galati com.Ivesti jud.jud Galati com.

str. Tg. str.C. Nationala.AGR.1-3 235471059 . nr. Salajului nr. Stefanesti mun Dragasani mun. nr. 39 Iasi.PVV S.Frumos 0232/710460 Sos. Iasi Comuna Rogova 052352206 Ganesti. Iloaiei.DE CERC. 0744/889716 39 com. Mihail 0745/663841 Sadoveanu.VITICOLA DRAGASANI S.C.SCPVV Iasi SC Podgoria Copou SC Agromixt Iasi 311 308 201 S S P P P S P S M S P P P S P P P S S S S P P S S P P S P P SC Vinifruct Copou 72 SA SA Ceres Boureni 59 Statiunea Agricola 55 r Pd.A. MIXTAPODGORIA DRAGASANI SC Vidisamp SA 110 106 85 505 228 192 89 Al.SI 127 PROD. Al M. Independenta 271581 Valea Calugareasca 235286 Ceptura 445201 Iacobeni nr. sat Valea Lupului. Str Cabanei 561946 nr.Principala 265 Bozieni STREJESTI 49472036 Gura Vadului 251231 Urlati.PAROHIA STEFANESTI S. nr. Dragasani 250810340 250810640 250810571 778 P 20 Calea Basarabiei nr. 48.Principala 0256/330296 nr. M.Vintners 668 Transilvanian SC POSTA Aegyssus 943 SCA NICULITEL 853 SC SILEX IMPEX 530 SC INTER-REG 300 SC SOFAX 229 SC VITIS Babadag 180 SCPC TULCEA SC NUFARU SCV SARICA NICULITEL EXP. Sadoveanu nr. Sadoveanu.C.Iloaiei SC VINARTE SRL 161.3 Tulcea 515540 Tulcea 511902 Niculitel 540092 com.Al. 87. 0722/549583 com Rediu Iasi. Dragasani mun. 0232/740234 com Pd.POMICOLA SC TOHANI SA 1314 SC VIDELMAR SA 1020 SC ROVIT SA 951 SC DIONYSOS SA 504 SC Ela Servcom SRL 77 SC Hoser SRL 60 S. 0232/219500 Iasi Iasi . 34 0745/096234 Sibiu.322 Tulcea 511948 NICULITEL 540092 OSTROV 0744354167 Tulcea 533010 Valea Teilor 52 Babadag.str. 2 534244/25 Recas.46 SC Agrozooviticola 280 Seuca SC Agrocomplex 205 Cuci STAT.

61 Odobesti str. Viti-vinicola SC Romvitis SA Odobesti SC Vincon SA Vrancea SC Agroindustriala SA Marasesti SC Est Vitis Cirligele SC Aispa Stars 95 SA SC Dionysos SA Cotesti SA Viticola Cotesti Axente Dan A.22 0237/630775 Com. Munteni de Jos str. nr. Stefan cel Mare 276 235315211 Vaslui Com.F.Avintului 0237/222100 nr.Vrancea 235450138 235361569 235361784 0237/635511.Stefan cel 0237/676623 Mare nr.Cotesti jud.Vitis Suletea Ghenghea Eugen SA Agroind Berezeni Soc.4 Focsani Str.17 21 .SC Vinicola Averesti 2000 SC Fructera SA Barlad Sc Vitipomicola SA Dumbrava SC Viticola Sa Rasesti SC Podgoria SA Husi Asoc.703.12 Marasesti Sos. Kogalniceanu nr. Antonescu nr. Bunesti Averesti 235471194 Str. Agricola Munteni SC Vascovin SA SC Veritas SA Panciu SC Rovinco SA Cotesti Statiunea de cerc. Dranceni 235482527 Com.Anul 1948 0237/229112 nr. M. 0744964831 Barlad str. 0237/635713 0237/252018 Odobesti str.Vrancea 0237/252020 Com.Cotesti jud.Tataru Constantin SC MTR END PROD SRL 570 407 316 170 144 143 P P M P P P Husi Com.Vrancea 0237/252102 Odobesti jud.Stefan cel Mare 275 Vaslui Panciu str.Vrancea Focsani Str.Vrancea Focsani Str.46 P P P P P P P P P P P P P P P P com.91.fam.Mitopolit 0723377320 Varlam nr.Cotesti jud.si prod.Stanilesti Com Suletea 235471006 235426921 110 100 91 1440 956 453 406 350 285 127 112 91 83 68 55 52 34.121 0237/231938 bis Com.Berezeni Com.125 0237/675217 Focsani str.Maresal 0237/675354.Nationala 0237/630363.Cirligele 0237/25 3141 jud. 1 Decembrie nr.Brailei nr.24 Com.

intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). cu continut mai scazut de must si zahar. de 5 . formandu-se un numar mai mare de struguri. taierea de Husi). Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. Aceste formatiuni sunt de diferite varste. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie. ca si la unii hibrizi producatori direct. datorita insusirilor sale de liana. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale. asezate mai rar pe ciorchine. care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. brat lung. semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa. micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza. rezultate prin taierile din anii anteriori. 22 .6 ani. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. .90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. Lasata liber. mai aspectuosi. gros si rigid. purtand denumiri conventionale: . seceta indelungata. asociate cu alte lucrari neadecvate. dar mai ales taierile. poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani.brat lung. pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. se ingroasa. pe ele se gasesc coarde de 2 ani. cu boabe de dimensiuni mai mari. urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga). peste 50 cm lungime.ramificatii in varsta de 3 .) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 . la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). ca si cu diferite accidente climatice (inghet. Ramificatiile mentionate (cotor. numite conventional corcani. cu continut mai ridicat in must si zahar.Ingrijirea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate. furtuni etc. fara a interveni prin taieri anuale. cu boabe mai mici. variate ca lungime. grindina. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere. corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. .brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). Comparativ cu vita netaiata. dar de dimensiuni mai reduse. elastic. care zdruncina cel mai puternic viata plantei. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. de diferite lungimi. chiar la mai putin.4 ani. subtiri si flexibile. cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. Prin executarea incorecta a taierilor. rar toate pe acelasi butuc.

lungimea de 1. in principal. in primavara vor creste lastari fara rod. Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. determinata prin taierea de formare. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. In unele situatii. cand poarta denumirea de coarda lacoma.80 m. 2 . continuata cu scaunul butucului. mugurii au insusiri diferite. in pozitie orizontala se distinge cordonul . neporniti in vegetatie in anul anterior. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod. brate.20 . de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie.00 .50 m la formele inalte. formatiunea lemnoasa multianuala. se numesc punti de rod.4 elemente multianuale scurte. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. tertari).0. Dupa formarea lor. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. Coarda de 1 an. cordoanele se ingroasa.2 ani mai putin. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata.80 cm lungime. in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi).60 . secundari. ca si grosimea de 7 . La taierile anuale. mai redus ca dimensiuni. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. Urmeaza apoi tulpina.Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci. Productia de struguri se sprijina. chiosc. in loc de cordon. se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. viguroase. cand acesta este distrus. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. Uneori acesta poate lipsi. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti).1. formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime).1. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. lacome. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. cu pozitie verticala de 0. Numai in cazul unor accidente. de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 . realizata in perioada de vegetatie a unei coarde. butucii prezinta in capatul tulpinii. pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. La capatul superior al tulpinii. scaunul butucului).care este tot o formatiune multianuala. roditoare.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. in schimb o data cu trecerea anilor. din care. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. se considera optima pentru productia de struguri.12 mm (diametru). palmela etc. La unele forme artistice (bolta. la formele de conducere semiinalte si de 1. cresterea in lungime nu se mai continua. Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani. mugurul secundar poate deveni de baza 23 . de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual).

univ. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. in cazul atacului de viermi. de aici. Liviu DEJEU Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta..20 grade Celsius. ele sunt repede distruse si. dr. Vita de vie condusa clasic. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. Se administreaza insecticide.. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. cu sapa sau prin aratura. respectiv primavara si catre sfarsitul verii.pentru realizarea productiei. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. cand e prea mare. Dupa copcit. aparitia golurilor in plantatii. adica necacoperite la punctul de altoire. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera... copcitul se efectueaza astfel: . In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea.se face o gropita (copca) in jurul vitei.22 grade Celsius. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. facand exceptie anul intai si doi de la plantare. Prof. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. se desfac musuroaiele. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. dupa care musuroaiele se refac.7 m) si inalte (1-1. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. cu exceptia ultimului copcit din august. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. in general de -18. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. cand vita de vie se lasa "descaltata". Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. iar lastarii nu 24 . . etc. Practic. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie.

acestor vite li se dau toate ingrijirile. pentru fiecare vita. la marginea lotului de vie. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. cand depasesc circa 1 metru. pentru a favoriza maturarea lor. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. umplute cu pamant. primavara. umplute cu pamint.4%). si se uda cu apa pe marginea gropii. In cursul verii. dupa care se uda. substanta bruta (din comert). inlaturandu-se cei mai slabi. fara sa se calce. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). dupa care se refac din nou musuroaiele. 50 g potasiu si 60 g fosfor. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. ca si celor plantate la locul definitiv. in scopul stimularii cresterii vitei de vie.3-0. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. se aseaza in pungi de folie de polietilena. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. var nestins (sau dublu . aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Aceste vite. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie.si se planteaza intr-un sant. dizolvate in apa. ajungand panala la 70 g azot. dizolvat in apa. din surplusul rezervat la plantare. Se umple apoi groapa cu pamant. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). cate 2-3 kg pentru fiecare vita. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. la 100 litri apa. Aceste vite. groapa se astupa cu pamant. acestor vite li se dau toate ingrijirile. In iunie.mai cresc. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. In cursul verii. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). spre a favoriza maturarea lor. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. ca si celor plantate la locul definitiv. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. In iunie. din surplusul rezervat la plantare. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. tot in gropi. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. in copci. in situatia cand seceta se prelungeste. piatra vanata (sulfat de cupru) 150250 g. fosfor si potasiu. Ele se administreaza in stare solida. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0.5 g. pentru a stimula coacerea lemnului. cind depasesc cea 1 m. gaurite la baza . fara a destrama blocul de pamant. Dupa patrunderea apei in sol.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. cu grija. aceste vite se 25 . Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. scotand punga perforata. in jurul plantei. ca adeziv.pentru scurgerea apei si aerisire . Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. primavara. sau se dau sub forma lichida. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. la marginea lotului de vie. se aseaza in pungi de folie de polietilena.

mareotajul se face in iulie-august. Marcota se asaza pe fundul santului. si se uda cu apa pe marginea gropii. Obisnuit. completarea golurilor se face prin marcotaj. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Se astupa groapa cu pamirit. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. de 18-22 cm adincime. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. scotind punga perforata. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. fara a destrama blocul de pamant. marcotaj "mixt". la care se adauga dezmusuroitul. cu grija. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. la adinci-mea de cea 30-40 cm. la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. devreme . Aratura adinca sau sapa mare. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. ramine in brazda cruda (nemaruntita. fara sa se calce. iar in al doilea. care vor fi la suprafata solului. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. mareotajul se realizeaza toamna. constituind viitorul butuc. Sapa mare se face tot toamna. numai intoarsa). cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. in primul caz. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. in anul I mi se practica ingropatul total. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. ci musuroitul. mareotajul se numeste "in verde". in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. in timpul verii. sau primavara. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. 26 . cu vite altoite. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii.cind se numeste marcotaj "in uscat". din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. dupa caderea frunzelor. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. Se umple apoi groapa cu pamint. Altoirea se face in perioada infloritului. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare.planteaza in locul celor neprinse. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Musuroitul vitelor Se face toamna. efectu-indu-se omobilizare adinca a solului. tot in gropi. in afara de cei 2-3 din virf.

Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. Comparativ cu celelalte doua categorii. in functie de dimensiuni. 4). Deci. iar la cele inalte. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. de obicei. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana. vom trata .denumite coarde. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. intrucit servesc. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. Datorita virstei.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. Coardele de un an. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. exprimate in numar de ochi.mai intii . butucului de vita). acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig.80 m. compus din mai multe ramificatii . de regula. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. acestea sint cele mai lungi. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. evitind ruperea vitelor. Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel. la 1.5 m.60-0.Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc.0-1. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". cu dimensiuni si rol specific. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. 27 . nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Coardele de 2 ani. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. Ele se inlatura. 3). Cele de pe lemn mai batrin sint. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. de obicei. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. fiind totodata cele mai importante pentru productie. mai subtiri si mai elastice. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult).

Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. 28 . dar de o lungime mai mica decit aceasta. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi). Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. cuplata cu un cep de inlocuire. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. de inlocuire si de rezerva. El se rezerva. fiind situat in spatele unei coarde. intre 8-10 ochi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . intre 10-15 ochi . Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator .lungi. scurtata. Dupa functia pe care o au de indeplinit. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". In unele regiuni. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. Coarda de rod propriu-zisa. la 8-20 ochi. ceea ce o face apta pentru fructificare. pe lemn de 2 ani). Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. pot fi de rod.cordon uni -si bilateral.mijlocii si de cea 15-20 ochi . butucului . formeaza veriga de rod. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. cum i se mai spune in practica. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. coardele de rod sint considerate scurte . mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. de numai 4-7 ochi. in functie de sistemul de taiere aplicat. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau.

este de 2 m. Prima sirma de jos este mai groasa. de 2. plantarea bulamacilor in gropi.2 mm). Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". primavara sau toamna. rareori 4.8 mm in diametru. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. 29 .Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. se fixeaza pe directia rin-dului. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. mai rar cel de jos. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). spalierul are 3 rinduri de sirme. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. in acest caz. in dreapta si in stinga butucului. in medie. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. La cultura clasica a vitei de vie.8 mm. iar cea de 2. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. facutul gropilor.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. Lungimea lor. 5 kg. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. la cea 15-20 cm de butuc. poate fi dublat. spre a fi ferita de rugina. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. la distante de cea 10 m. Fiecare rind de sirme. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. stejar sau brad. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). din fier cornier. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulamacului. Pentru marirea durabilitatii. dirijindu-se (virinduse) printre ele. teava si adesea din prefabricate (beton armat). se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. Ei se instaleaza pe linia rindului.

avind pozitie inferioara corditelor. devreme. se aplica.. din coardele crescute pe cepii din anul anterior.in modul aratat la anul al Il-lea. 30 . Dezgropatul Se face primavara.. aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea. socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata. Taierea vitelor Se face primavara.2-0.Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare. se lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi.6). coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 . Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare. in celelalte cazuri se procedeaza dupa indicatiile generale de la capitolul respectiv. Protejarea vitelor iarna Toamna.-22 C). timpuriu. -10 C.3% la substantele acuprice) pentru combaterea manei. sau la un singur cep . 2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi. Taierea de fructificare In anul al IV-lea de la plantare.7-1. In anul al III-lea. cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc. cu unele deosebiri. dupa dezmusuroit sau dezgropat .. Combaterea bolilor si daunatorilor Combaterea manei se realizeaza prin stropiri cu solutie bordeleza (de sulfat de cupru) sau acuprica (fara cupru) si in concentratie mai mare (0. in genere. 6).0% sulfat de cupru si 0. se taie la 2 cepi a 2-3 ochi.in cazul vitelor mai putin viguroase. legarea lor de mijloacele de sustinere. Lucrarile in verde Acestea constau in rezervarea la plivit a unui numar optim de lastari pe butuc (4 . situate inferior coardelor de rod si care se scurteaza la 2 ochi (fig. cirnitul la cea 20 cm din virf. in primavara..

iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze.ca la taierea Sylvoz. pergola rationala etc. dar butucii se pot forma si cu un singur cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1. Copilitul Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. la subsuoara frunzelor. Pergola raţionala etc. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta. Copilii aparuti pe lastari. Deosebiri apar. ca: oxiclorura de cupru (0.4%). cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1. Cazenave. pergola cu streasina simpla sau dubla.50 m (cultura inalta). de 60-80 cm. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave.3-0. Pentru prevenirea manei. sau cordoanele uni sau bilaterale.00-1. (in verigi de rod. cu deosebirea ca la combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0.0%). Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale. amplasaţi cit mai aproape de cordon.20 m. Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1. in cordon speronat etc. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Guyot pe tulpina. uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul.7-1. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave. Zineb (0.1. din zona de sub sau de deasupra strugurilor.2%) s.20 m). In general.Dirijarea coardelor si legarea lastarilor Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea mari sau prea departati. si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) . spre a nu fi scosi si rupti de vint.a.4-0. diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Prezenţa cordoaneior bilaterale. Cirnitul Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10 frunze din lastari). in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse. situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 .2%). se suprima total. chiar 1. in primul rind.2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire). apoi pe ea elementele de rod. 31 . Dithane M-45 (0. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.5%). In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat.2 m. insa. Captan-50 (0. cu cordiţe si cepi). lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire. Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea.

dreapta. In anul al IV-lea. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. scurtinduse fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. amplasati pe cordoane. se procedeaza la formarea cordonului. sub prima sirma. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. fig. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. restul suprimadu-se. 32 . Restul coardelor se taie.Cordonul speroliat (cu cepi. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. in cazul cind in anul anterior sa format un cordon. uni sau bilaterale.

In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). respectiv 4 coarde a 12 ochi. mai viguroasa. 33 . Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. si 4 cepi a 2-3 ochi. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. lasindu-se 4 verigi de rod. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. in vara se aleg 2-3 lastari. ca si copilii de pe lastarii palisati. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. Restul lastarilor se indeparteaza. si se taie sub nivelul sirmei. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. in medie. fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi.Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi.

daca plantele sint uniforme ca vigoare.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. In aceasta situatie. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. in acest an se formeaza primele verigi de rod. Cordonul Cazenave (fig. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. tulpinile . incit sa fie tratate toate in mod asemanator. In anul al II-lea de la plantare. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani.pot fi realizate inca din anul al II-lea. Taierea de fructificare In fiecare an. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. 34 . in masura posibilitatilor. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. rareori mai multe. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon.Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.ca si o parte a cordoanelor . De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta. restul se orbesc. In anul al Vl-lea se poate considera. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. In anul al V-lea coardele crescute . In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. daca s-a realizat. cu cresteri normale. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep).

In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. 35 . prin acoperire cu pamint.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful