CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

2

Bibliografie
1-internet, google (imagini) 2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie 1. Procurarea materialului saditor. Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si se recomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate: - lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm; - sudura in punctul de altoire sa fie perfecta; - sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurul butasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de cel putin 2 mm in diametru; - sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim 15 cm. Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5

3

Pe masura ce coardele se dezvolta. Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. daca exista. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire. in dreptul tarusului. la 50 cm distanta una de alta. se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi). Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. cu baza la adancimea de 30 cm. si cu ochiul terminal langa varful primului butas. Plantarea vitelor se face adesea primavara. largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant. . inradacinata. iar groapa se astupa treptat cu nisip. mai rar toamna. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus. . iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. se umple groapa pe jumatate cu nisip si se bate bine. 4. Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan. intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1. Sortimentul soiurilor nobile 4 . se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Pe rand. cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii. insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor. al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului. iar vitele se planteaza in randuri. Unul dintre butasi se aseaza vertical. dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. groapa nu se acopera de tot. se planteaza in gropi lungi de 1.pentru nisipurile nesolificate si mai groase. coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii. dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit.1. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei. la 50 cm distanta una de alta. bine amestecate. In groapa pregatita. se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. vitele se planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m.5 m). in functie de aceiasi factori. care sa depaseasca varful coditei.pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm . unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm).m. daca vita este mai scurta.2 m. preparata din apa. distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip. Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se face musuroiul. vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului.daca grosimea stratului de nisip depaseste 1. Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii.pe nisipurile solificate si mai subtiri. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel: . astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani.5 m.5 m. . vita nealtoita. langa tarus. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe. . Dupa prindere. Pe terenurile plane. ci pe masura cresterii lastarilor. Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm. Se toarna o galeata de apa. santurile se umplu cu nisip. Vitele se fasoneaza normal. Plantarea. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib. in fiecare an. distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m. se folosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m.5 m. daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata. Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul. balegar proaspat si pamant galben. se aseaza vita inspre tarus. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m. pana la 80 cm -1 m. gropile se fac la 60 cm adancime. distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1.in zona Deltei Dunarii. 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei.

74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Riesling italian. fisurarea adîncã a solului. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. în afarã de aratul de toamnã. Babeasca neagra . · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. · pregãtirea inventarului. Sauvignon. Chardonnay.pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré. pe toata perioada anului. inclusiv legatul în uscat. Feteasca alba. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã. pînã la dezmuguritul vitei de vie.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. Aligoté. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. Greaca precum si alte soiuri. timpul se mai încãlzeste. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. de obicei. in special dupa anul 5 de la plantare. In anul 2002. * se determinã cum au iernat butucii. Pinot noir. Victoria.2002. luna de luna. Italia.Muscat Ottonel. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. numãrul de butuci. Cadarca.297/15. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. Grasa de Cotnari.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. practic. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Pinot gris. utilajului. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. aprobat prin Legea nr. Afuz Ali. lucrãri nu se executã. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . 5 . încãrcãtura butucilor în anul precedent. Muscat Hamburg. 2.25C . In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor.05. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . Februarie 1.). Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . Este infaptuit in mod cronologic. Ianuarie 1. Tamaioasa romaneasca.Cabernet Sauvignon. amenajarea de constructii antierozionale. 3. 2. masinilor agricole. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. Burgund mare.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. În decada a 2-3-a a lunii februarie. Tamina. grindinã. Feteasca neagra. necesitatea în angajati sezonieri etc.17 . secetã.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari).Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. printre care soiul.

Ialovenschii ustoicivîi etc.încãrcãtura butucului a fost mare. precum si o parte din cei sterili). Muscat de Hamburg. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. Codreanca. Muscat Ottonel. Traminer roz. 3. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. Muscat alb.0 m. Ponot. iar diametrul mediu la bazã . se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. medii. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Se propune o metodã practicã si simplã. Frumoasa albã. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor.2. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã. Cardinal. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. Malbec. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Tine-ti minte! În timpul tãiatului. Riesling. Merlot. mai mult de 18 cm . Coarnã neagrã. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. Aligoté etc. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. utilizînduse urmãtoarele procedee: a. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului.) . În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea .5 lãstari. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). Printre altele.75-2. mici. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã. Startovîi. cresterea boabelor. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . de obicei. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. Rkaþiteli etc.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. c. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. Moldova. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. 6 . mari. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.încãrcãtura butucului a fost micã.0. Feteascã albã. Alb de Suruceni. Saperavi.) .2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. Silvaner.3 lãstari.6-12 mm). Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Cabernet Sauvignon. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã. vãtãmati (mugurele central este pierit. 13-18 cm . Leana. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Sauvignon. cu lungimea de 16-18 ochi. Regina viilor. b.Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . Rannii Magaracia. încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . plînsul . Coardele se taie de la bazã. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. Chasselas doré. cresterea lãstarilor si inflorescentelor.

Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Vita de vie se taie dupã principiul . Malbec. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. Coarnã neagrã. 7 . Chardonnay. Aligoté.6-10 ochi. . 4. La determinarea lungimii corzilor de rod. Rkaþiteli. Chasselas doré. Copcitul . 3. Merlot.veriga de rod. Noah. Reparaþia spalierului . Tine-ti minte! De obicei. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Muscat Perlã de Csaba. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. Regina viilor. apoi se întind toate firele de sîrmã. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. Pinot. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. Rarã neagrã etc. Traminer.Mai întîi se taie plantatiile pe rod. grosimea coardelor.4-7 ochi.. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. Muscat iantarnîi. Cabernet Sauvignon. Cabernet Sauvignon. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. . Feteascã albã. se adaugã sîrma care s-a rupt în anul precedent.pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Sauvignon. Sauvignon. Martie 1. Rkatiteli etc.se schimbã toti stîlpii deteriorati. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Traminer roz. Aligoté. Lidia. soiurile de selectie nouã. indiferent.5-9 ochi.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. Bastardo Magaraceski etc. Ranii Magaracia. Irsai Oliver. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. Riesling. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. Feteascã albã. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. Muscat Ottonel. la determinarea lungimii corzilor de rod . Muscat de Hamburg. apoi cele tinere. Silvaner. Continuã tãiatul vitei de vie. 2. 2. Muscat alb. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. 3. Isabella. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Moldova etc.

în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. în ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. · Plantarea . totul se amestecã. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. se parafineazã .). Negru de Ialoveni etc.prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). unii hibrizi de selectie nouã . se mocirlesc . iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. pe care. bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. se taseazã cu picioarele(b). se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. bãligar fermentat + sol de pãdure . Baco 1 etc. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. 4).1:1). iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. cît si în rînduri foarte calitativ. Completarea golurilor din vii. în plantatiile cu soiuri europene. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). · În cazul în care. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. se umple groapa cu sol. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. fãrã a fi clintit din loc. dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . se umecseazã . 1/3 a pãrtii superioare a vitei.aeriene . se tin sub apã timp de 1-2 zile.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. . · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. Marcote aeriene. iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. Moldova.5. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. este important ca acestea sã fie formate din lãstari 8 .

Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. Pentru grãbi a formarea butucilor. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. care va fi utilizat primavera urmãtoare pentru marcotaj. lucrarea solului. cotorîtul.un hîrlet. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. Marcotã cu cãlcîi. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . Marcotã prin arcuire. prin care se trece acest lãstar. lãtimea . 40 cm). trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. amplasate bine în spatiu.4 ani (irigatul. care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi.38-40 cm. trebuie îngrijite în mod special primii 1. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele. 9 . În acest caz.normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm). operatiile în verde etc. lãþimea . majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. cu exceptia ultimilor 2-3.Pe parcursul primilor 4 ani.). iar în locul lipsã lãtimea . iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.

la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. se instaleazã spalierul. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.sul ani se si Peparcur acestor se lucreazã exemplar solul. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. dacã pe brate (mai jos 10 . -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. butucii trateazã contra bolilor dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini.

0 cm deasupra nodului.se utilizeazã piloni din lemn. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.5-2. 2.1. cîrceii. pe lîngã fîsiile de protectie. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). Ele pot fi administrate cît mecanizat (T70V+ UGPV + BDV-2. La finele lunii. astfel. Pe drumurile centrale si magistrale. cópilii etc. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. stîlpi de spalier deteriorati. Dacã lungimea corzilor de rod permite. legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. 6.5B). În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. nuiele etc. în ultimul rînd. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”. 11 . În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. ciupitul. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. rãmãsitele de struguri.de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. pe parcursul unui an. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. Aprilie 1. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. practic. copilitul. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor.se lasã un ciot de 5-6 mm. bratele si. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. afectati de îngheturile de iarnã. Legatul în uscat . barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. se poate distruge aceastã buruianã.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire.. industria de mobilã. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1. astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. 3. ciuntitul. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. prin lemn multianual . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. coardele de rod.

Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . monocotilidonate si bicotiledonate .5% . de obicei dimineata sau seara. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi.raundop . indiferent de conditiile climatice ale anului. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei.03-0. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. mana vitei de vie si oidiumul). 7.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.clorurã de potasiu. 12 .) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în solutia de var si se amestecã permanent. basta 3-5 l/ha. Vasele sã nu fie din metal. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).salpetru de amoniu.2-4 l /ha.1% . Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm .2 kg /ha.2-4 l/ha. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular).0.Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). 3-5% . cu preparate de contact (zeamã bordolezã.7-1. 0. 4 l/ha.acid boric sau sulfat de zinc. milkagro .0% . Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. Erbicidele utilizate contra pirului. Prima si a treia datã . acest plivit se mai repetã de 1-2 ori. pir gros etc.. baileton etc. · Împotriva la pir. fosulen. Mai 1. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente.3-0. cu preparate sistemice (mical. 2.superfosfat simplu. cidocor .3-4 l/ha etc.8 l/ha. 0.6-0.uragan . glifosat 360 . se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului.8 . sulf etc. 2. pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.) iar a doua oarã . În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã.

care va fi roada pe sectorul dat. cu un pãmãtuf din blãnitã.b. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N.4 m). într-un loc uscat.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. Însã./but x 0. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. 3. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. 1. atunci manual. Toti lãstarii (dupã legat). Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. amelioreazã aspectul strugurilor etc.48kg 6. 4. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. Greutatea medie a unui strugure este de 0. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte).în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme. Ei sunt slab dezvoltati. Legatul lãstarilor verzi . se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate. depunerea inflorescentelor. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. Ceaus) majoreazã roada la butuc. x 24str. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. timp de 1-2 zile. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. destinat polenizãrii. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. strugurii au un aspect mai frumos. 5. încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor. R=86but. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. pentru ultima datã. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor de sîrme .5-2. 3.195kg/strg=402. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. dupã terminarea înfloritului.).s.195 kg. 13 . atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. nivelul agrotehnicii etc. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Ceaus etc. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. 2. starea iernãrii. se usucã la umbrã. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit.31. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. transferînd. Iunie 1. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate.5 mm) se corecteazã.

3-1. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. transport etc.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr.Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. Iulie 1. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. 5. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. 1. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii. 7.acum se face al 2-lea ciuntit. cu atît mai bine.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.5-2. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide. · se va lãsa pînã la 1. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã.5 m). precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati . 8. · se va lãsa pînã la 2. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . 6.4. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. 3. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor.0-1.0-1. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. 4. BDV-2.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. în toate cazurile lãstarii verzi. 14 . Cu cît mai mult. eventual.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). · se va lãsa pînã la 1. În legãturã cu faptul. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. lungimea . În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . 2. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît.

adicã selectiv . August 1. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. la soiurile pentru struguri de masã. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . 2. fãrã curenti de aer. 15 . Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. Dacã sunt struguri cu boabe afectate.5 (cu picioruse). De obicei. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. Octombrie 1. 3. · Se niveleazã drumurile. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . 3. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Fumegarea dureazã 30-36 ore. curate. 50 g/m3). 4.în frigidere. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1. Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. 2. 2. încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului .12C). dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului).6 grade alcool. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. Strugurii se recolteazã atent. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora.

Caraburnu. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Regina viilor. 4. Noiembrie 1. 2.Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . cu toate boabele sãnãtoase. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. Spre finele lunii. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. 2. 3. 4. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. umeditatea relativã a aerului . Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. fosfor si potasiu). acestia se comercializeazã urgent. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. 5. Decembie 1. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an. Dacã nu e posibil de procurat. Se face fumegarea conform recomandãrilor. Se culeg atent. 3. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Continuã îngropatul butucilor pentru iernare. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. În legãturã cu faptul. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: 16 . precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii.92 .). în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. 3. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.cel putin 170g/l). Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere.5g/m3). în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. 5. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã.o datã în 3-4 zile. Continuã aratul solului între rînduri. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor.3-1. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. În scopul completãrii golurilor (primãvara). La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã. cã se terminã anul.94%. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã. Muscat de Hamburg etc.

9 238.8 vii pe rod ha Propductie Kg/h 5281 medie a Productia mii 1313. rafie .cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã .Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei . 1102. Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile cca 20 kg /ha.cca 25 kg /ha etc. 1295. 251.8 9 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 1431.Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Specificar UM 1995 e Suprafata mii 248.0 253.Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului .8 255.5 244.3 191. sape.1 247. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. 874. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.Regiunea viticola a Banatului .5 4 0 3 2 3 7 7 4 17 .4 242. hîrlete etc. cca 40 kg /ha · Var nestins . de struguritone 9 totala 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 251. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie.Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei .Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii .Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei . 1060. 1076.Îngrãsãminte minerale: · Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. 1121. Zona foarte favorabila .) Se procurã si inventarul mic.Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila . ferestree. 1117. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu . 1179. cca 30 kg /ha · Insecticide .

DUDESTI 39663528 S.Merei 0755155070 S.A.Viteazu 257991 SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda. S. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540 S.C. VINALCOOL 465 n P BRAILA.C.881881 427 S Blaj str. S.Papadia srl S.M.Romagribuz 263 S com.A. 39684700 S.Sadoveanu 238876 SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 18 Denumirea exploatatiei S.C.2 tel 711623 90 P Aiud tel. S. 9 tel.Vl.Rimnic. Aleea Mecaniz.a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha Suprafata Forma de Adresa Tel_fax ha proprietate 907 P Jidvei str.Republicii nr.Rovinsah 621 S com.Viticola srl Asociatia Caritas S.Rahau 0744527314 140 GHIOROC –str6 Martie nr 6 S.C.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou .Rovinsah 621 S com.V.C.A.C.A.L.str.Merei 0755155070 S.C. Vultureni S.Sarat S.Rimnicului Vl.861283 75 P Aiud. AFOR S.Romagribuz 83 S Sos.Ciumbrud tel. Gh. 157 P Com.A.Jidvei srl SCPVV Blaj S.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043 SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063 Ramna SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791 MEDGIDIA SCPVV 688 S Basarabi 234105 MURFATLAR SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta.C.P.865216 51 P Blaj.8 50 P Sebes.Pietroasele S.A.A. Unirii nr.Brailei Km 3 Rm.C.C.Vitis srl SCVV MINIS .Pietroasa 401 P com.Cerchez Iz.Dulce 70 P com.C.Merei S.Merei S.V. Baritiu nr.C.Mircea Voda 852605 SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M. DROPIA S. COMAGRIM 341 M COM.R.C.

jud Galati com.Nicoresti. Galati com. Horincea S. Galati com.SC GRAMED SRL SC FAMILIA AGRO SRL SC SALPREST SP SRL SC NAZARCEA SA STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE SC Romnef Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru S.7 0232/132700 .C.1 0244/236690 Valea Calugareasca jud Prahova 459 S str. Agrimat SC Pontenegro SC Prodvinalco SC Prowine Tanase Ion SA Zori Noi Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola S. 65 036/344640 283 211 180 S P S SC Pimland SA 1 Martie S. 5 Galati jud.C VITIPOMICOLA FETESTI S. Matca. Cudalbi.C.33. Viitorul S. Grigorescu nr.Cochirleni 1 237222 Mangalia 0722344081 Constanta Nazarcea C-va. B-dul Metalurgiei.Fundac Plopii fara sot 0744/632945 18-22 Iasi Iasi.A.5 Tecuci jud.jud Galati com. Galati com. Sl. Galati str.Pacii nr. Cotnari 0232/730396 Str.Galati str. Nicorvin Tecuci SA Dealul Covurlui S. nr. Tecuci Marasesti km. Cl.Beresti jud. Cudalbi. Vladesti jud. 264 255161 925 400 P S str.C. 100 81 51 50 178 P P P M M Cernavoda. Tg.256 com.-Jiu STR.os.44 Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 036/820404 036/330408 036/342314 036/496682 036/862372 036/867491 036/860421 036/331805 862024 036/823737 390 111 S P 369175 0243/251277 778 612 567 P M P 19 com. 71. jud. jud.Ivesti jud. AGROINDUSTRIALA URZICENI SC Cotnari SA SC Agroindustrial Bucium SA SC Vinia SA 165 162 115 93 91 75 73 55 52 94 P P P P P p P P P S str. CALARASI NR.Galati Calea Severinului.Muncii nr.Galati Galati. 036/495759 Galati Valea Mantei nr.C. Baleni. Afinului jud.A. B-dul Cosbuc nr. Bucuresti nr.Conachi Galati com. Galati com. Er.

Str Cabanei 561946 nr. Dragasani 250810340 250810640 250810571 778 P 20 Calea Basarabiei nr.Iloaiei SC VINARTE SRL 161.Principala 265 Bozieni STREJESTI 49472036 Gura Vadului 251231 Urlati. 0232/219500 Iasi Iasi . M. nr.Al. Tg. str. Iloaiei. 39 Iasi.SI 127 PROD.str.A. 87. 48. 34 0745/096234 Sibiu. str. MIXTAPODGORIA DRAGASANI SC Vidisamp SA 110 106 85 505 228 192 89 Al. Nationala. nr. Sadoveanu nr.46 SC Agrozooviticola 280 Seuca SC Agrocomplex 205 Cuci STAT.Principala 0256/330296 nr.POMICOLA SC TOHANI SA 1314 SC VIDELMAR SA 1020 SC ROVIT SA 951 SC DIONYSOS SA 504 SC Ela Servcom SRL 77 SC Hoser SRL 60 S.VITICOLA DRAGASANI S. Salajului nr. Al M.SCPVV Iasi SC Podgoria Copou SC Agromixt Iasi 311 308 201 S S P P P S P S M S P P P S P P P S S S S P P S S P P S P P SC Vinifruct Copou 72 SA SA Ceres Boureni 59 Statiunea Agricola 55 r Pd. 0722/549583 com Rediu Iasi.322 Tulcea 511948 NICULITEL 540092 OSTROV 0744354167 Tulcea 533010 Valea Teilor 52 Babadag. 2 534244/25 Recas. nr. Stefanesti mun Dragasani mun.Frumos 0232/710460 Sos.Vintners 668 Transilvanian SC POSTA Aegyssus 943 SCA NICULITEL 853 SC SILEX IMPEX 530 SC INTER-REG 300 SC SOFAX 229 SC VITIS Babadag 180 SCPC TULCEA SC NUFARU SCV SARICA NICULITEL EXP.3 Tulcea 515540 Tulcea 511902 Niculitel 540092 com. 0232/740234 com Pd.DE CERC.PAROHIA STEFANESTI S. Independenta 271581 Valea Calugareasca 235286 Ceptura 445201 Iacobeni nr. Sadoveanu. Mihail 0745/663841 Sadoveanu.C. Iasi Comuna Rogova 052352206 Ganesti.AGR.C. Dragasani mun. 0744/889716 39 com.PVV S. sat Valea Lupului.1-3 235471059 .C.

F.Cirligele 0237/25 3141 jud. M.Avintului 0237/222100 nr.Vrancea Focsani Str.703.Stefan cel Mare 275 Vaslui Panciu str.46 P P P P P P P P P P P P P P P P com.121 0237/231938 bis Com. Kogalniceanu nr.Vrancea 0237/252102 Odobesti jud.fam.Vrancea 0237/252020 Com.SC Vinicola Averesti 2000 SC Fructera SA Barlad Sc Vitipomicola SA Dumbrava SC Viticola Sa Rasesti SC Podgoria SA Husi Asoc.Mitopolit 0723377320 Varlam nr.Cotesti jud.Nationala 0237/630363.17 21 . 1 Decembrie nr.61 Odobesti str.Anul 1948 0237/229112 nr. Munteni de Jos str. Viti-vinicola SC Romvitis SA Odobesti SC Vincon SA Vrancea SC Agroindustriala SA Marasesti SC Est Vitis Cirligele SC Aispa Stars 95 SA SC Dionysos SA Cotesti SA Viticola Cotesti Axente Dan A. 0237/635713 0237/252018 Odobesti str. Antonescu nr.Tataru Constantin SC MTR END PROD SRL 570 407 316 170 144 143 P P M P P P Husi Com.4 Focsani Str.Berezeni Com. 0744964831 Barlad str.si prod.Vrancea 235450138 235361569 235361784 0237/635511. Dranceni 235482527 Com.Stefan cel 0237/676623 Mare nr.Cotesti jud.24 Com. Stefan cel Mare 276 235315211 Vaslui Com.Stanilesti Com Suletea 235471006 235426921 110 100 91 1440 956 453 406 350 285 127 112 91 83 68 55 52 34.Cotesti jud.Vrancea Focsani Str.Vitis Suletea Ghenghea Eugen SA Agroind Berezeni Soc.125 0237/675217 Focsani str.Maresal 0237/675354.12 Marasesti Sos. Bunesti Averesti 235471194 Str.Brailei nr.22 0237/630775 Com. Agricola Munteni SC Vascovin SA SC Veritas SA Panciu SC Rovinco SA Cotesti Statiunea de cerc.91. nr.

22 . care zdruncina cel mai puternic viata plantei. pe ele se gasesc coarde de 2 ani.ramificatii in varsta de 3 . . Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. de 5 . poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere.brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). dar de dimensiuni mai reduse. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. fara a interveni prin taieri anuale. semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa. grindina. datorita insusirilor sale de liana. peste 50 cm lungime. mai aspectuosi. Comparativ cu vita netaiata. ca si cu diferite accidente climatice (inghet. asezate mai rar pe ciorchine. elastic. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie. Ramificatiile mentionate (cotor.brat lung. se ingroasa. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere. cu continut mai scazut de must si zahar.4 ani. ca si la unii hibrizi producatori direct. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. rar toate pe acelasi butuc. pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). rezultate prin taierile din anii anteriori. variate ca lungime. asociate cu alte lucrari neadecvate. purtand denumiri conventionale: . cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari. . corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri. Lasata liber. taierea de Husi). dar mai ales taierile.Ingrijirea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate. intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). cu boabe mai mici. chiar la mai putin. care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga). Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 . se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei.90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. Aceste formatiuni sunt de diferite varste. cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza. furtuni etc. micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. cu continut mai ridicat in must si zahar. Prin executarea incorecta a taierilor. subtiri si flexibile. formandu-se un numar mai mare de struguri. durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani. numite conventional corcani. brat lung. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale. cu boabe de dimensiuni mai mari. de diferite lungimi. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. gros si rigid. seceta indelungata.6 ani.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult.

Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului.80 cm lungime. Coarda de 1 an.4 elemente multianuale scurte. cu pozitie verticala de 0. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare. La taierile anuale. unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). palmela etc.60 . lacome. realizata in perioada de vegetatie a unei coarde.00 . in principal. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. chiosc. roditoare.1. Urmeaza apoi tulpina. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi.12 mm (diametru). mugurii au insusiri diferite.care este tot o formatiune multianuala. formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci. Numai in cazul unor accidente. viguroase. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. continuata cu scaunul butucului. se considera optima pentru productia de struguri. in pozitie orizontala se distinge cordonul . in loc de cordon. de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. din care. La unele forme artistice (bolta. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. scaunul butucului). Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie. cresterea in lungime nu se mai continua.80 m. determinata prin taierea de formare. mai redus ca dimensiuni. secundari.2 ani mai putin.0. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. tertari). se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. Dupa formarea lor.Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. la formele de conducere semiinalte si de 1. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. in schimb o data cu trecerea anilor. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. 2 . butucii prezinta in capatul tulpinii. formatiunea lemnoasa multianuala. pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. se numesc punti de rod. La capatul superior al tulpinii.1. neporniti in vegetatie in anul anterior.50 m la formele inalte.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. mugurul secundar poate deveni de baza 23 . In unele situatii. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare.20 . ca si grosimea de 7 . Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti). lungimea de 1. cand poarta denumirea de coarda lacoma. cand acesta este distrus. Productia de struguri se sprijina. de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual). in primavara vor creste lastari fara rod. Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani. Uneori acesta poate lipsi. brate. de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 . in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod. cordoanele se ingroasa.

cu sapa sau prin aratura. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. facand exceptie anul intai si doi de la plantare. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate.pentru realizarea productiei. de aici. cand copcitul se va face in lunile iulie si august...20 grade Celsius. in cazul atacului de viermi. iar lastarii nu 24 . in general de -18. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. dupa care musuroaiele se refac. Liviu DEJEU Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. aparitia golurilor in plantatii. Vita de vie condusa clasic. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea.7 m) si inalte (1-1. ele sunt repede distruse si. etc. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. cand e prea mare. Practic. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. .. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. copcitul se efectueaza astfel: . respectiv primavara si catre sfarsitul verii. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. Dupa copcit. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare.. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. Se administreaza insecticide.se face o gropita (copca) in jurul vitei. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. Prof. adica necacoperite la punctul de altoire. dr. se desfac musuroaiele. cand vita de vie se lasa "descaltata".22 grade Celsius. cu exceptia ultimului copcit din august. univ.

sau se dau sub forma lichida. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. In iunie. primavara.pentru scurgerea apei si aerisire . se aseaza in pungi de folie de polietilena. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. in jurul plantei. pentru a favoriza maturarea lor. cu grija. acestor vite li se dau toate ingrijirile. Ele se administreaza in stare solida. fosfor si potasiu. dizolvate in apa. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. acestor vite li se dau toate ingrijirile. dupa care se refac din nou musuroaiele. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. scotand punga perforata. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. Aceste vite. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. fara a destrama blocul de pamant. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). cind depasesc cea 1 m.4%). ca si celor plantate la locul definitiv. la 100 litri apa. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. fara sa se calce. groapa se astupa cu pamant. Aceste vite. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. la marginea lotului de vie. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. pentru fiecare vita. cate 2-3 kg pentru fiecare vita. tot in gropi. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. 50 g potasiu si 60 g fosfor. dizolvat in apa. umplute cu pamant. din surplusul rezervat la plantare. pentru a stimula coacerea lemnului.mai cresc. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor.si se planteaza intr-un sant. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. In cursul verii.3-0. spre a favoriza maturarea lor. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. in situatia cand seceta se prelungeste. umplute cu pamint. ca adeziv. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. cand depasesc circa 1 metru. In cursul verii. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). in care se toarna cel putin 10 litri de apa. aceste vite se 25 . din surplusul rezervat la plantare. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. si se uda cu apa pe marginea gropii. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. se aseaza in pungi de folie de polietilena. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. Dupa patrunderea apei in sol. primavara. inlaturandu-se cei mai slabi. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). substanta bruta (din comert). ca si celor plantate la locul definitiv. var nestins (sau dublu . piatra vanata (sulfat de cupru) 150250 g. la marginea lotului de vie. gaurite la baza . ajungand panala la 70 g azot.5 g. In iunie. Se umple apoi groapa cu pamant. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. in copci.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. dupa care se uda.

cu grija. sau primavara. marcotaj "mixt". Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C.planteaza in locul celor neprinse. la adinci-mea de cea 30-40 cm. iar in al doilea. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. in anul I mi se practica ingropatul total. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. Obisnuit. fara sa se calce. completarea golurilor se face prin marcotaj. efectu-indu-se omobilizare adinca a solului. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. numai intoarsa). si se uda cu apa pe marginea gropii. Altoirea se face in perioada infloritului. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Sapa mare se face tot toamna. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. Marcota se asaza pe fundul santului. Se astupa groapa cu pamirit. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. in afara de cei 2-3 din virf. Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. 26 . la care se adauga dezmusuroitul. de 18-22 cm adincime. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. scotind punga perforata. mareotajul se face in iulie-august. mareotajul se realizeaza toamna. Aratura adinca sau sapa mare. Musuroitul vitelor Se face toamna. tot in gropi. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. devreme . indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe.cind se numeste marcotaj "in uscat". Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. ramine in brazda cruda (nemaruntita. dupa caderea frunzelor. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. ci musuroitul. Se umple apoi groapa cu pamint. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. in timpul verii. in primul caz. mareotajul se numeste "in verde". constituind viitorul butuc. care vor fi la suprafata solului. fara a destrama blocul de pamant. la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. cu vite altoite.

Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita.80 m. in functie de dimensiuni. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. fiind totodata cele mai importante pentru productie. Astfel.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. de regula. Cele de pe lemn mai batrin sint. Deci. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. 27 . care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. intrucit servesc. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. de obicei. Comparativ cu celelalte doua categorii. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. mai subtiri si mai elastice. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. Coardele de un an. evitind ruperea vitelor. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. la 1. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime.60-0. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. Coardele de 2 ani. Datorita virstei. butucului de vita). La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. iar la cele inalte. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. 3). cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana. cu dimensiuni si rol specific. exprimate in numar de ochi. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. vom trata . pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare.denumite coarde.5 m. compus din mai multe ramificatii . 4). acestea sint cele mai lungi.0-1. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc.mai intii . Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste.Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). Ele se inlatura. de obicei.

caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. pot fi de rod. dar de o lungime mai mica decit aceasta. intre 10-15 ochi . cum i se mai spune in practica. Dupa functia pe care o au de indeplinit. Coarda de rod propriu-zisa. de inlocuire si de rezerva. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". In unele regiuni. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator .mijlocii si de cea 15-20 ochi . se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). la 8-20 ochi. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. de numai 4-7 ochi. ceea ce o face apta pentru fructificare. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . cuplata cu un cep de inlocuire. mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. scurtata. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi).cordon uni -si bilateral. pe lemn de 2 ani). Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. formeaza veriga de rod. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. butucului . intre 8-10 ochi. coardele de rod sint considerate scurte . El se rezerva. 28 . Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii.lungi. in functie de sistemul de taiere aplicat. fiind situat in spatele unei coarde.

este de 2 m. mai rar cel de jos. plantarea bulamacilor in gropi. primavara sau toamna. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. Prima sirma de jos este mai groasa. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. 29 . portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Lungimea lor. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. facutul gropilor. in medie.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. la cea 15-20 cm de butuc. spre a fi ferita de rugina. spalierul are 3 rinduri de sirme. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. la distante de cea 10 m.8 mm. in acest caz. teava si adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. 5 kg. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulamacului. Pentru marirea durabilitatii. rareori 4. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere.2 mm). Fiecare rind de sirme. se fixeaza pe directia rin-dului.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. dirijindu-se (virinduse) printre ele. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune.8 mm in diametru. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. din fier cornier. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). iar cea de 2. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. in dreapta si in stinga butucului. Ei se instaleaza pe linia rindului. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. stejar sau brad. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. La cultura clasica a vitei de vie. poate fi dublat. de 2.

In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc. Protejarea vitelor iarna Toamna. cu unele deosebiri.3% la substantele acuprice) pentru combaterea manei.in modul aratat la anul al Il-lea..2-0. avind pozitie inferioara corditelor. situate inferior coardelor de rod si care se scurteaza la 2 ochi (fig. se aplica. devreme. Dezgropatul Se face primavara. se taie la 2 cepi a 2-3 ochi. in celelalte cazuri se procedeaza dupa indicatiile generale de la capitolul respectiv.. -10 C. In anul al III-lea. in genere. legarea lor de mijloacele de sustinere.in cazul vitelor mai putin viguroase. 6). Taierea de fructificare In anul al IV-lea de la plantare. sau la un singur cep . coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 .0% sulfat de cupru si 0. aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea. din coardele crescute pe cepii din anul anterior.7-1. Combaterea bolilor si daunatorilor Combaterea manei se realizeaza prin stropiri cu solutie bordeleza (de sulfat de cupru) sau acuprica (fara cupru) si in concentratie mai mare (0. socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata. se lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi. timpuriu.. cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8. in primavara. Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare. 2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi. Taierea vitelor Se face primavara.. Lucrarile in verde Acestea constau in rezervarea la plivit a unui numar optim de lastari pe butuc (4 .-22 C).Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare. cirnitul la cea 20 cm din virf. dupa dezmusuroit sau dezgropat . 30 .6).

in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). amplasaţi cit mai aproape de cordon.5%).00-1. Cirnitul Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10 frunze din lastari). Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.20 m). in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate.a. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave. Copilitul Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. ca: oxiclorura de cupru (0. Deosebiri apar. chiar 1. cu deosebirea ca la combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0.ca la taierea Sylvoz. cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1. Cazenave. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta. Pentru prevenirea manei. 31 . in cordon speronat etc.4-0.Dirijarea coardelor si legarea lastarilor Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea mari sau prea departati.20 m.7-1. Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea. Copilii aparuti pe lastari. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat. situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 . dar butucii se pot forma si cu un singur cordon. si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) . Dithane M-45 (0.2%) s. Guyot pe tulpina. Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale. lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire. din zona de sub sau de deasupra strugurilor. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave. uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul. Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1. spre a nu fi scosi si rupti de vint.4%). Zineb (0.0%).2%). In general. Pergola raţionala etc. Captan-50 (0. in primul rind. diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor.50 m (cultura inalta). la subsuoara frunzelor. pergola cu streasina simpla sau dubla. cu cordiţe si cepi). sau cordoanele uni sau bilaterale. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1. (in verigi de rod. insa. se suprima total. apoi pe ea elementele de rod. iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze.3-0. de 60-80 cm.1.2 m. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser.2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire). pergola rationala etc. Prezenţa cordoaneior bilaterale.

Cordonul speroliat (cu cepi. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. 32 . In anul al IV-lea. amplasati pe cordoane. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. scurtinduse fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. fig. in cazul cind in anul anterior sa format un cordon. restul suprimadu-se. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. uni sau bilaterale. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. sub prima sirma. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. Restul coardelor se taie. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. se procedeaza la formarea cordonului. dreapta.

lasindu-se 4 verigi de rod.Taierea Guyot pe semitulpina (fig. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii. fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. ca si copilii de pe lastarii palisati. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. si 4 cepi a 2-3 ochi. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. mai viguroasa. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. Restul lastarilor se indeparteaza. in vara se aleg 2-3 lastari. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). si se taie sub nivelul sirmei. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in medie. respectiv 4 coarde a 12 ochi. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. 33 .

34 . la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. in masura posibilitatilor. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. cu cresteri normale. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). daca s-a realizat. daca plantele sint uniforme ca vigoare. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si.ca si o parte a cordoanelor . Cordonul Cazenave (fig. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. tulpinile . avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. In aceasta situatie. In anul al V-lea coardele crescute . In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita).Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. rareori mai multe. restul se orbesc. In anul al Vl-lea se poate considera. in acest an se formeaza primele verigi de rod. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. In anul al II-lea de la plantare. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep).pot fi realizate inca din anul al II-lea. Taierea de fructificare In fiecare an. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire.

la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. prin acoperire cu pamint.In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). 35 . iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful