P. 1
Cultura Vitei de Vie

Cultura Vitei de Vie

|Views: 2,809|Likes:
Published by 3dex

More info:

Published by: 3dex on Dec 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

2

Bibliografie
1-internet, google (imagini) 2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie 1. Procurarea materialului saditor. Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si se recomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate: - lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm; - sudura in punctul de altoire sa fie perfecta; - sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurul butasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de cel putin 2 mm in diametru; - sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim 15 cm. Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5

3

intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei.pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm . Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan. dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. pana la 80 cm -1 m. pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite.5 m. la 50 cm distanta una de alta. Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se face musuroiul. Pe masura ce coardele se dezvolta. distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip. iar groapa se astupa treptat cu nisip. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib. distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. . astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. groapa nu se acopera de tot. daca exista. mai rar toamna. se umple groapa pe jumatate cu nisip si se bate bine.pentru nisipurile nesolificate si mai groase. . in functie de aceiasi factori. Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm. Unul dintre butasi se aseaza vertical. Sortimentul soiurilor nobile 4 . cu baza la adancimea de 30 cm. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m. se aseaza vita inspre tarus. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus. dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. langa tarus. In groapa pregatita. 4. Pe rand. vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Vitele se fasoneaza normal. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire. balegar proaspat si pamant galben. coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii.5 m). se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi). Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul. iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus.5 m. Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii. se scobeste putin pamant si se face un musuroi. al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului. unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm). gropile se fac la 60 cm adancime. . Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel: . ci pe masura cresterii lastarilor. Plantarea. daca vita este mai scurta.1. daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata. Pe terenurile plane. se planteaza in gropi lungi de 1. bine amestecate. inradacinata. distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m. 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. . la 50 cm distanta una de alta. Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri.daca grosimea stratului de nisip depaseste 1. vitele se planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m. santurile se umplu cu nisip. vita nealtoita. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. si cu ochiul terminal langa varful primului butas. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe. in fiecare an. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii. pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei. care sa depaseasca varful coditei. Se toarna o galeata de apa.m. largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant. preparata din apa.in zona Deltei Dunarii. Dupa prindere.pe nisipurile solificate si mai subtiri. iar vitele se planteaza in randuri. in dreptul tarusului. Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi. Plantarea vitelor se face adesea primavara. insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor. se folosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m. se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul.5 m.2 m.

Tamina.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan . în afarã de aratul de toamnã. practic. printre care soiul. fisurarea adîncã a solului. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 .297/15. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. In anul 2002. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot.2002. 2. secetã. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Riesling italian. numãrul de butuci. masinilor agricole. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. de obicei. Babeasca neagra . necesitatea în angajati sezonieri etc.17 . Este infaptuit in mod cronologic. pe toata perioada anului. Grasa de Cotnari. pînã la dezmuguritul vitei de vie. Februarie 1. · pregãtirea inventarului. grindinã. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. Burgund mare. Cadarca. amenajarea de constructii antierozionale. Feteasca alba. timpul se mai încãlzeste.25C . deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.). Aligoté. * se determinã cum au iernat butucii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. încãrcãtura butucilor în anul precedent. aprobat prin Legea nr. Pinot gris. Muscat Hamburg. Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. in special dupa anul 5 de la plantare. Chardonnay. 2. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Pinot noir. luna de luna.05. 3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea.Cabernet Sauvignon.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Tamaioasa romaneasca. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. În decada a 2-3-a a lunii februarie. 5 . temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Afuz Ali. Sauvignon.Muscat Ottonel. Greaca precum si alte soiuri. inclusiv legatul în uscat. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. lucrãri nu se executã. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între .pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré. utilajului. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . Victoria. Feteasca neagra. Ianuarie 1. Italia. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie.

0 m. cu lungimea de 16-18 ochi. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Traminer roz.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta. Regina viilor. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. Muscat de Hamburg. Ialovenschii ustoicivîi etc.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. cresterea boabelor. 13-18 cm . c. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea . Merlot. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. Chasselas doré. Ponot. mici. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. Aligoté etc. sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.3 lãstari. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). Saperavi. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati . Frumoasa albã. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã.) . încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . Feteascã albã. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Silvaner. vãtãmati (mugurele central este pierit. Sauvignon. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Tine-ti minte! În timpul tãiatului. în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). b. Malbec. Printre altele. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Rkaþiteli etc. de obicei. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay.) . Codreanca. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. Leana. utilizînduse urmãtoarele procedee: a. Cabernet Sauvignon. Muscat Ottonel.2. Se propune o metodã practicã si simplã.Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu. plînsul . Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. Alb de Suruceni. precum si o parte din cei sterili).încãrcãtura butucului a fost mare. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Rannii Magaracia.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat.75-2. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. iar diametrul mediu la bazã . Coardele se taie de la bazã. 3.5 lãstari. Muscat alb. 6 .0.6-12 mm). Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. medii. mari. Riesling. Moldova. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Coarnã neagrã. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. mai mult de 18 cm .încãrcãtura butucului a fost micã. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. Startovîi. Cardinal. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã.

Copcitul . Feteascã albã. Lidia. Moldova etc.se schimbã toti stîlpii deteriorati. indiferent. 3. Cabernet Sauvignon. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Silvaner. Muscat Ottonel.. apoi se întind toate firele de sîrmã. Riesling. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin.5-9 ochi. apoi cele tinere. se adaugã sîrma care s-a rupt în anul precedent. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. Merlot. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. Vita de vie se taie dupã principiul . Ranii Magaracia. Martie 1. Chardonnay. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. Muscat Perlã de Csaba. Sauvignon. Rkaþiteli. Isabella. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Muscat de Hamburg. Malbec. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Traminer roz. Chasselas doré. dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. Cabernet Sauvignon. Bastardo Magaraceski etc. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. Rarã neagrã etc. grosimea coardelor. 2. Traminer. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. 2. Aligoté. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Muscat iantarnîi. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.4-7 ochi. Muscat alb.6-10 ochi.pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.Mai întîi se taie plantatiile pe rod. La determinarea lungimii corzilor de rod. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. Sauvignon. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale. Noah. 4. Regina viilor.veriga de rod. 7 . Aligoté. . Tine-ti minte! De obicei. Rkatiteli etc. Reparaþia spalierului . Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. soiurile de selectie nouã. Pinot. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). . Coarnã neagrã. la determinarea lungimii corzilor de rod . Feteascã albã. Irsai Oliver. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Continuã tãiatul vitei de vie. 3.

Negru de Ialoveni etc. Baco 1 etc. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. Marcote aeriene. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. unii hibrizi de selectie nouã . Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã.).aeriene . groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). Completarea golurilor din vii. pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . se umecseazã .prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . bãligar fermentat + sol de pãdure .în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. · Plantarea . pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. se mocirlesc . se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. cît si în rînduri foarte calitativ. · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. fãrã a fi clintit din loc. . se umple groapa cu sol. dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. se umple o jumãtate de groapã cu sol negru. în plantatiile cu soiuri europene. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde. pe care. Moldova. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm.5. 1/3 a pãrtii superioare a vitei. în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã. se parafineazã . pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). 4).1:1). totul se amestecã. · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. este important ca acestea sã fie formate din lãstari 8 . lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine). în ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. se tin sub apã timp de 1-2 zile. se taseazã cu picioarele(b). · În cazul în care.

lucrarea solului. 40 cm). Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat.). cu exceptia ultimilor 2-3. Marcotã cu cãlcîi.un hîrlet. lãtimea . Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani. numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului.Pe parcursul primilor 4 ani. Pentru grãbi a formarea butucilor. 9 . Marcotã prin arcuire. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. trebuie îngrijite în mod special primii 1. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi.normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm). care va fi utilizat primavera urmãtoare pentru marcotaj.38-40 cm. În acest caz. amplasate bine în spatiu. majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã.4 ani (irigatul. care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm. prin care se trece acest lãstar. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele. cotorîtul. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. lãþimea . Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. operatiile în verde etc. iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. iar în locul lipsã lãtimea . vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele.

cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. dacã pe brate (mai jos 10 . lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. butucii trateazã contra bolilor dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc.sul ani se si Peparcur acestor se lucreazã exemplar solul. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. se instaleazã spalierul. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos.

· De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. pe lîngã fîsiile de protectie. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie.0 cm deasupra nodului. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc. copilitul.5-2. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. Aprilie 1. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc.de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. astfel. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. prin lemn multianual .) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. afectati de îngheturile de iarnã. Pe drumurile centrale si magistrale. cópilii etc. 3.5B).. cîrceii. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. pe parcursul unui an.1. 11 . Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”. atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. rãmãsitele de struguri. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. 6. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T70V+ UGPV + BDV-2.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1.se utilizeazã piloni din lemn. bratele si. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. în ultimul rînd. Dacã lungimea corzilor de rod permite. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor. coardele de rod. practic. industria de mobilã. se poate distruge aceastã buruianã. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. La finele lunii. Legatul în uscat . legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. ciupitul. stîlpi de spalier deteriorati.se lasã un ciot de 5-6 mm. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . nuiele etc. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. ciuntitul. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor. barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. 2.

12 . Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. cidocor . monocotilidonate si bicotiledonate . acest plivit se mai repetã de 1-2 ori.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. 2. 0.5% . de obicei dimineata sau seara. Mai 1. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã.clorurã de potasiu. milkagro .2 kg /ha.3-0. baileton etc. 0.acid boric sau sulfat de zinc.8 l/ha. fosulen.3-4 l/ha etc.superfosfat simplu. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc . 3-5% .2-4 l /ha. 2. Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare. Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale.2-4 l/ha.raundop . În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. 7.03-0.. Erbicidele utilizate contra pirului. pir gros etc. cu preparate sistemice (mical. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei.8 . Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm .6-0. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi.Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare. basta 3-5 l/ha.uragan . cu preparate de contact (zeamã bordolezã.) iar a doua oarã . sulf etc. 4 l/ha. glifosat 360 .0.1% . indiferent de conditiile climatice ale anului. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. Vasele sã nu fie din metal. Prima si a treia datã .) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în solutia de var si se amestecã permanent.7-1. mana vitei de vie si oidiumul). · Împotriva la pir. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune.0% .salpetru de amoniu. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani.

transferînd. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. 3. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme. Greutatea medie a unui strugure este de 0. 13 . 1. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. Ei sunt slab dezvoltati.b. Ceaus) majoreazã roada la butuc.4 m). deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele.5 mm) se corecteazã. dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. într-un loc uscat. strugurii au un aspect mai frumos. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr. R=86but. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. 4.s. cu un pãmãtuf din blãnitã. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. Toti lãstarii (dupã legat). pentru ultima datã. Legatul lãstarilor verzi . Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N.48kg 6. destinat polenizãrii. dupã terminarea înfloritului. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri)./but x 0.31. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. starea iernãrii.195 kg. se usucã la umbrã. Iunie 1. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari.). atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor. timp de 1-2 zile. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. 3. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.5-2.195kg/strg=402. x 24str. 2.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. nivelul agrotehnicii etc. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1. cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor de sîrme . Ceaus etc. Însã. atunci manual. care va fi roada pe sectorul dat. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu).În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. amelioreazã aspectul strugurilor etc. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . 5. depunerea inflorescentelor.

cu atît mai bine.5 m).0-1. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. · se va lãsa pînã la 1. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati .3-1.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii.5-2. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. lungimea . 7.4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. 4. transport etc. în toate cazurile lãstarii verzi. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr.4. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. 14 . În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide. · se va lãsa pînã la 2. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1. eventual. 5.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît. Cu cît mai mult. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. 8. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor. 1.Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l. Iulie 1. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi. 3. BDV-2.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani).acum se face al 2-lea ciuntit. În legãturã cu faptul. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului.0-1. · se va lãsa pînã la 1. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . 2. 6.

12C). curate. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). Octombrie 1. 15 . Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 . În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . 2. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. 2. din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. Dacã sunt struguri cu boabe afectate. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.5 (cu picioruse). În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. 3.6 grade alcool. August 1. adicã selectiv . Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1. la soiurile pentru struguri de masã.· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. fãrã curenti de aer. cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. 3. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. 2. De obicei. · Se niveleazã drumurile. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu).în frigidere. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . Strugurii se recolteazã atent. dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). Fumegarea dureazã 30-36 ore. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . 4. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . 50 g/m3).

în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. fosfor si potasiu).5g/m3). iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. Regina viilor. Se culeg atent. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. 4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . Caraburnu. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. 2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare.3-1. Dacã nu e posibil de procurat. Decembie 1. Se face fumegarea conform recomandãrilor. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an.94%. fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. Noiembrie 1. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã. 3. 3. 4. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. În legãturã cu faptul. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg.o datã în 3-4 zile. cã se terminã anul. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. cu toate boabele sãnãtoase. 5. acestia se comercializeazã urgent. Continuã aratul solului între rînduri. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. Spre finele lunii. 5.Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr . În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã.). umeditatea relativã a aerului . precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În scopul completãrii golurilor (primãvara). Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. 2. 3. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. Muscat de Hamburg etc. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã.92 .cel putin 170g/l). sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: 16 . acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat.

Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila .1 247. de struguritone 9 totala 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 251. 1076.5 244. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu .8 9 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 1431. cca 30 kg /ha · Insecticide . rafie .8 vii pe rod ha Propductie Kg/h 5281 medie a Productia mii 1313.0 253. cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. cca 40 kg /ha · Var nestins .Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei .Regiunea viticola a Banatului . 251.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã .Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului .Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii .Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Specificar UM 1995 e Suprafata mii 248. ferestree. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.8 255.cca 25 kg /ha etc. 1295. 1117. 1121. sape.Îngrãsãminte minerale: · Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . 874. Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile cca 20 kg /ha.3 191. 1102.5 4 0 3 2 3 7 7 4 17 .Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei . Zona foarte favorabila . hîrlete etc. În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. 1060. 1179.) Se procurã si inventarul mic.Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei .9 238.4 242.

A. DUDESTI 39663528 S. Baritiu nr.A.Rovinsah 621 S com.M.C.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043 SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063 Ramna SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791 MEDGIDIA SCPVV 688 S Basarabi 234105 MURFATLAR SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta.Jidvei srl SCPVV Blaj S.a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha Suprafata Forma de Adresa Tel_fax ha proprietate 907 P Jidvei str. Aleea Mecaniz. 157 P Com. S. 9 tel. AFOR S.C. VINALCOOL 465 n P BRAILA.Rimnicului Vl. Unirii nr.str.881881 427 S Blaj str.Cerchez Iz.Brailei Km 3 Rm.A.861283 75 P Aiud.Merei S.C. S.C.A. DROPIA S.Vl.C.C.Romagribuz 83 S Sos.C. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540 S.Viteazu 257991 SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda.C.865216 51 P Blaj.Vitis srl SCVV MINIS .Pietroasa 401 P com.A.2 tel 711623 90 P Aiud tel.Sarat S.Viticola srl Asociatia Caritas S.C. S. COMAGRIM 341 M COM.Merei 0755155070 S.P.Merei S.Mircea Voda 852605 SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M.Romagribuz 263 S com.Rovinsah 621 S com.C.V.Papadia srl S.Dulce 70 P com.V.Pietroasele S.8 50 P Sebes.C. 39684700 S.Rimnic.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou .Republicii nr.Rahau 0744527314 140 GHIOROC –str6 Martie nr 6 S.C. Gh.L.A.Merei 0755155070 S.R.Sadoveanu 238876 SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 18 Denumirea exploatatiei S.C. Vultureni S.A.Ciumbrud tel.

Galati com.Galati str. jud. jud. Baleni.Fundac Plopii fara sot 0744/632945 18-22 Iasi Iasi. Galati com.Nicoresti. Afinului jud. Nicorvin Tecuci SA Dealul Covurlui S. Galati com.5 Tecuci jud.jud Galati com. Cudalbi. 036/495759 Galati Valea Mantei nr.Pacii nr.44 Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 036/820404 036/330408 036/342314 036/496682 036/862372 036/867491 036/860421 036/331805 862024 036/823737 390 111 S P 369175 0243/251277 778 612 567 P M P 19 com. Tecuci Marasesti km. Cudalbi.A. Grigorescu nr. B-dul Cosbuc nr. B-dul Metalurgiei. AGROINDUSTRIALA URZICENI SC Cotnari SA SC Agroindustrial Bucium SA SC Vinia SA 165 162 115 93 91 75 73 55 52 94 P P P P P p P P P S str.C VITIPOMICOLA FETESTI S. Cotnari 0232/730396 Str.Cochirleni 1 237222 Mangalia 0722344081 Constanta Nazarcea C-va.A. Agrimat SC Pontenegro SC Prodvinalco SC Prowine Tanase Ion SA Zori Noi Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola S. Cl. Bucuresti nr.-Jiu STR. 71.Beresti jud. nr. Galati com. Galati str.jud Galati com. Horincea S.256 com.C.SC GRAMED SRL SC FAMILIA AGRO SRL SC SALPREST SP SRL SC NAZARCEA SA STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE SC Romnef Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru S. Tg. 5 Galati jud.Muncii nr.7 0232/132700 .C.Galati Galati. Vladesti jud.33. Viitorul S. 264 255161 925 400 P S str. Er.C. 65 036/344640 283 211 180 S P S SC Pimland SA 1 Martie S. 100 81 51 50 178 P P P M M Cernavoda. CALARASI NR.os.Conachi Galati com.1 0244/236690 Valea Calugareasca jud Prahova 459 S str.C.Ivesti jud. Sl.Galati Calea Severinului. Matca.

POMICOLA SC TOHANI SA 1314 SC VIDELMAR SA 1020 SC ROVIT SA 951 SC DIONYSOS SA 504 SC Ela Servcom SRL 77 SC Hoser SRL 60 S.3 Tulcea 515540 Tulcea 511902 Niculitel 540092 com.SI 127 PROD.Principala 265 Bozieni STREJESTI 49472036 Gura Vadului 251231 Urlati. Tg. Mihail 0745/663841 Sadoveanu. nr.Frumos 0232/710460 Sos. Independenta 271581 Valea Calugareasca 235286 Ceptura 445201 Iacobeni nr. 87.C. nr. MIXTAPODGORIA DRAGASANI SC Vidisamp SA 110 106 85 505 228 192 89 Al. Al M. 0744/889716 39 com. Iasi Comuna Rogova 052352206 Ganesti. M. nr. 34 0745/096234 Sibiu. 0232/740234 com Pd. 0232/219500 Iasi Iasi . 0722/549583 com Rediu Iasi. Dragasani mun.PVV S. Iloaiei. Str Cabanei 561946 nr. 48.DE CERC. 2 534244/25 Recas.C.PAROHIA STEFANESTI S.SCPVV Iasi SC Podgoria Copou SC Agromixt Iasi 311 308 201 S S P P P S P S M S P P P S P P P S S S S P P S S P P S P P SC Vinifruct Copou 72 SA SA Ceres Boureni 59 Statiunea Agricola 55 r Pd. str. Salajului nr.322 Tulcea 511948 NICULITEL 540092 OSTROV 0744354167 Tulcea 533010 Valea Teilor 52 Babadag. Dragasani 250810340 250810640 250810571 778 P 20 Calea Basarabiei nr.VITICOLA DRAGASANI S. Sadoveanu nr. Sadoveanu.str. 39 Iasi. sat Valea Lupului.AGR. Stefanesti mun Dragasani mun.A.Vintners 668 Transilvanian SC POSTA Aegyssus 943 SCA NICULITEL 853 SC SILEX IMPEX 530 SC INTER-REG 300 SC SOFAX 229 SC VITIS Babadag 180 SCPC TULCEA SC NUFARU SCV SARICA NICULITEL EXP.1-3 235471059 .C.Iloaiei SC VINARTE SRL 161. str.Al. Nationala.Principala 0256/330296 nr.46 SC Agrozooviticola 280 Seuca SC Agrocomplex 205 Cuci STAT.

125 0237/675217 Focsani str.22 0237/630775 Com.fam. nr.24 Com.4 Focsani Str. 1 Decembrie nr.Cotesti jud.Vrancea Focsani Str. Kogalniceanu nr.F.Mitopolit 0723377320 Varlam nr.Cotesti jud. 0237/635713 0237/252018 Odobesti str.si prod.Berezeni Com.Stanilesti Com Suletea 235471006 235426921 110 100 91 1440 956 453 406 350 285 127 112 91 83 68 55 52 34.Cirligele 0237/25 3141 jud.Tataru Constantin SC MTR END PROD SRL 570 407 316 170 144 143 P P M P P P Husi Com.Vrancea 0237/252020 Com.Stefan cel Mare 275 Vaslui Panciu str.91.Vrancea Focsani Str.12 Marasesti Sos. Viti-vinicola SC Romvitis SA Odobesti SC Vincon SA Vrancea SC Agroindustriala SA Marasesti SC Est Vitis Cirligele SC Aispa Stars 95 SA SC Dionysos SA Cotesti SA Viticola Cotesti Axente Dan A. Munteni de Jos str.Avintului 0237/222100 nr. Bunesti Averesti 235471194 Str. 0744964831 Barlad str. Antonescu nr.121 0237/231938 bis Com.17 21 .Cotesti jud.Maresal 0237/675354.Nationala 0237/630363. Stefan cel Mare 276 235315211 Vaslui Com.Vrancea 235450138 235361569 235361784 0237/635511.46 P P P P P P P P P P P P P P P P com.703.Brailei nr. Dranceni 235482527 Com. M.Stefan cel 0237/676623 Mare nr.61 Odobesti str.SC Vinicola Averesti 2000 SC Fructera SA Barlad Sc Vitipomicola SA Dumbrava SC Viticola Sa Rasesti SC Podgoria SA Husi Asoc. Agricola Munteni SC Vascovin SA SC Veritas SA Panciu SC Rovinco SA Cotesti Statiunea de cerc.Anul 1948 0237/229112 nr.Vitis Suletea Ghenghea Eugen SA Agroind Berezeni Soc.Vrancea 0237/252102 Odobesti jud.

se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. grindina. . asociate cu alte lucrari neadecvate. cu continut mai ridicat in must si zahar. Ramificatiile mentionate (cotor.Ingrijirea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale. datorita insusirilor sale de liana.brat lung. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. variate ca lungime. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. ca si cu diferite accidente climatice (inghet. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie. fara a interveni prin taieri anuale. de diferite lungimi. mai aspectuosi. Comparativ cu vita netaiata. cu continut mai scazut de must si zahar. cu boabe mai mici. care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. seceta indelungata. subtiri si flexibile. brat lung. Prin executarea incorecta a taierilor. chiar la mai putin. dar de dimensiuni mai reduse. urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga).brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului.6 ani. gros si rigid. care zdruncina cel mai puternic viata plantei. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 . Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere. micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani. ca si la unii hibrizi producatori direct. pe ele se gasesc coarde de 2 ani. de 5 . furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. formandu-se un numar mai mare de struguri. 22 . intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. asezate mai rar pe ciorchine. poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. cu boabe de dimensiuni mai mari. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare.ramificatii in varsta de 3 . se ingroasa. rezultate prin taierile din anii anteriori. purtand denumiri conventionale: .4 ani. vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza. elastic. numite conventional corcani. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. Lasata liber. cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. dar mai ales taierile. . pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. rar toate pe acelasi butuc. semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa. la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). Aceste formatiuni sunt de diferite varste. corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri. peste 50 cm lungime. taierea de Husi).90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie.

Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. secundari.60 . Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie. ca si grosimea de 7 . realizata in perioada de vegetatie a unei coarde. Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. determinata prin taierea de formare.care este tot o formatiune multianuala. in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. in schimb o data cu trecerea anilor. brate. in principal. in primavara vor creste lastari fara rod. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. cand acesta este distrus. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina.2 ani mai putin.1. se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. La capatul superior al tulpinii. in loc de cordon.4 elemente multianuale scurte. unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. palmela etc.0. cu pozitie verticala de 0. cresterea in lungime nu se mai continua. roditoare. tertari). Coarda de 1 an. Productia de struguri se sprijina. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor.50 m la formele inalte. mugurul secundar poate deveni de baza 23 . lungimea de 1. butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). mai redus ca dimensiuni. in pozitie orizontala se distinge cordonul . Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti). de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 . in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. din care. cordoanele se ingroasa.80 m. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). Urmeaza apoi tulpina.1. realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata. se numesc punti de rod. viguroase. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului. formatiunea lemnoasa multianuala. La unele forme artistice (bolta. scaunul butucului). Uneori acesta poate lipsi.80 cm lungime. butucii prezinta in capatul tulpinii. 2 . cand poarta denumirea de coarda lacoma. lacome. continuata cu scaunul butucului. la formele de conducere semiinalte si de 1. La taierile anuale. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. se considera optima pentru productia de struguri. In unele situatii. neporniti in vegetatie in anul anterior. de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor.00 . Numai in cazul unor accidente. Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci. mugurii au insusiri diferite. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod.12 mm (diametru). Dupa formarea lor.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual).20 . chiosc. Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani.

Practic. in cazul atacului de viermi. Liviu DEJEU Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. cu sapa sau prin aratura. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. de aici..20 grade Celsius. ele sunt repede distruse si. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. .. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. etc. respectiv primavara si catre sfarsitul verii.. cu exceptia ultimului copcit din august. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. se desfac musuroaiele. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol. Se administreaza insecticide.pentru realizarea productiei. Dupa copcit. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. dupa care musuroaiele se refac. Vita de vie condusa clasic. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. adica necacoperite la punctul de altoire. aparitia golurilor in plantatii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. copcitul se efectueaza astfel: . se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm.7 m) si inalte (1-1. in general de -18. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. facand exceptie anul intai si doi de la plantare. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera.22 grade Celsius. dr.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. iar lastarii nu 24 . numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. Prof. cand e prea mare. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta.se face o gropita (copca) in jurul vitei. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0. cand vita de vie se lasa "descaltata". Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. univ. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20.. ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor.

in care se toarna cel putin 10 litri de apa. dupa care se uda. acestor vite li se dau toate ingrijirile. se aseaza in pungi de folie de polietilena. la marginea lotului de vie. gaurite la baza . cind depasesc cea 1 m.pentru scurgerea apei si aerisire . Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului. fara sa se calce. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus. se desfac musuroaiele si se presara insecticide.5 g. inlaturandu-se cei mai slabi. in copci. In iunie. primavara. In cursul verii. umplute cu pamant. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. Ele se administreaza in stare solida. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. se aseaza in pungi de folie de polietilena.si se planteaza intr-un sant. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. dupa care se refac din nou musuroaiele. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. groapa se astupa cu pamant.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. dizolvat in apa. si se uda cu apa pe marginea gropii. cand depasesc circa 1 metru. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). fara a destrama blocul de pamant. primavara. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. in situatia cand seceta se prelungeste. cate 2-3 kg pentru fiecare vita. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. sau se dau sub forma lichida. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. aceste vite se 25 . pentru a favoriza maturarea lor.mai cresc. spre a favoriza maturarea lor. acestor vite li se dau toate ingrijirile. 50 g potasiu si 60 g fosfor. ca si celor plantate la locul definitiv. la 100 litri apa. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). In cursul verii. din surplusul rezervat la plantare. ca si celor plantate la locul definitiv. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. pentru a stimula coacerea lemnului. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. scotand punga perforata. la marginea lotului de vie. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0. substanta bruta (din comert). ca adeziv. Se umple apoi groapa cu pamant. pentru fiecare vita. In iunie. din surplusul rezervat la plantare. dizolvate in apa. umplute cu pamint. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august. Aceste vite. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. Aceste vite. piatra vanata (sulfat de cupru) 150250 g. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime).3-0. cu grija. ajungand panala la 70 g azot. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. var nestins (sau dublu . tot in gropi. fosfor si potasiu. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. Dupa patrunderea apei in sol. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca.4%). in jurul plantei.

Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. scotind punga perforata. sau primavara. constituind viitorul butuc. mareotajul se realizeaza toamna. efectu-indu-se omobilizare adinca a solului. in anul I mi se practica ingropatul total. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Obisnuit. fara sa se calce. devreme . Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. Musuroitul vitelor Se face toamna. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. dupa caderea frunzelor. completarea golurilor se face prin marcotaj. Se umple apoi groapa cu pamint. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. Sapa mare se face tot toamna. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. ci musuroitul. cu grija. mareotajul se numeste "in verde". Marcota se asaza pe fundul santului. tot in gropi. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. la adinci-mea de cea 30-40 cm. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi.planteaza in locul celor neprinse. mareotajul se face in iulie-august. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. la care se adauga dezmusuroitul. ramine in brazda cruda (nemaruntita. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . si se uda cu apa pe marginea gropii. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. in timpul verii. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. 26 . cu vite altoite. Se astupa groapa cu pamirit. marcotaj "mixt". la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. in primul caz. Altoirea se face in perioada infloritului. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. numai intoarsa). din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. fara a destrama blocul de pamant. iar in al doilea.cind se numeste marcotaj "in uscat". Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. de 18-22 cm adincime. care vor fi la suprafata solului. Aratura adinca sau sapa mare. in afara de cei 2-3 din virf.

Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare. iar la cele inalte. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet.5 m. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. fiind totodata cele mai importante pentru productie.mai intii . Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Datorita virstei. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. acestea sint cele mai lungi. exprimate in numar de ochi. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. vom trata . Astfel. Prin aplicarea taierilor la vita de vie.denumite coarde. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi. re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi.Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. Coardele de 2 ani. 27 . intrucit servesc. Deci. de obicei. Cele de pe lemn mai batrin sint. care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. 4).80 m. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. compus din mai multe ramificatii . butucului de vita). evitind ruperea vitelor. mai subtiri si mai elastice. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana.0-1. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). la 1. de obicei. Coardele de un an. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". cu dimensiuni si rol specific. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. in functie de dimensiuni. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. de regula.60-0. Comparativ cu celelalte doua categorii. 3).pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . sistemul aerian este format din tulpina si coarde. Ele se inlatura. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste.

El se rezerva.mijlocii si de cea 15-20 ochi . Coarda de rod propriu-zisa. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). cuplata cu un cep de inlocuire. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi.lungi. In unele regiuni. butucului . Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa. la 8-20 ochi. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani. caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. fiind situat in spatele unei coarde. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . cum i se mai spune in practica. formeaza veriga de rod. 28 . dar de o lungime mai mica decit aceasta. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi).cordon uni -si bilateral. se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. intre 8-10 ochi. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. scurtata. intre 10-15 ochi . de numai 4-7 ochi. pot fi de rod. Dupa functia pe care o au de indeplinit. de inlocuire si de rezerva. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. pe lemn de 2 ani). mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. coardele de rod sint considerate scurte . ceea ce o face apta pentru fructificare. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. in functie de sistemul de taiere aplicat. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii.

in dreapta si in stinga butucului. 29 . Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm).8 mm in diametru. Ei se instaleaza pe linia rindului. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. plantarea bulamacilor in gropi. Lungimea lor. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. este de 2 m. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. dirijindu-se (virinduse) printre ele. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. iar cea de 2. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi.8 mm. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Pentru marirea durabilitatii. 5 kg. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. rareori 4. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm.2 mm). portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. facutul gropilor. poate fi dublat. din fier cornier. in acest caz. se fixeaza pe directia rin-dului. teava si adesea din prefabricate (beton armat). Fiecare rind de sirme. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. La cultura clasica a vitei de vie. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. in medie. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). primavara sau toamna. la cea 15-20 cm de butuc. Prima sirma de jos este mai groasa. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. de 2. sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulamacului. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi".Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea. mai rar cel de jos.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. spre a fi ferita de rugina. la distante de cea 10 m. stejar sau brad. spalierul are 3 rinduri de sirme. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor.

socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata.. avind pozitie inferioara corditelor. se aplica.7-1. Dezgropatul Se face primavara. situate inferior coardelor de rod si care se scurteaza la 2 ochi (fig. 2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi.. Lucrarile in verde Acestea constau in rezervarea la plivit a unui numar optim de lastari pe butuc (4 .in modul aratat la anul al Il-lea.6). coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 . sau la un singur cep . In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc. in celelalte cazuri se procedeaza dupa indicatiile generale de la capitolul respectiv. 6). Taierea vitelor Se face primavara. dupa dezmusuroit sau dezgropat . devreme.-22 C). Protejarea vitelor iarna Toamna. aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea. Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare. in genere. din coardele crescute pe cepii din anul anterior. timpuriu. in primavara.Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare. In anul al III-lea. 30 . -10 C.2-0. cirnitul la cea 20 cm din virf. se lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi. Taierea de fructificare In anul al IV-lea de la plantare.0% sulfat de cupru si 0. se taie la 2 cepi a 2-3 ochi. cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8.in cazul vitelor mai putin viguroase.3% la substantele acuprice) pentru combaterea manei. cu unele deosebiri. Combaterea bolilor si daunatorilor Combaterea manei se realizeaza prin stropiri cu solutie bordeleza (de sulfat de cupru) sau acuprica (fara cupru) si in concentratie mai mare (0... legarea lor de mijloacele de sustinere.

50 m (cultura inalta).Dirijarea coardelor si legarea lastarilor Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea mari sau prea departati. Prezenţa cordoaneior bilaterale. Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea. Dithane M-45 (0. si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) . Cazenave.4-0. in cordon speronat etc. Copilitul Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi). apoi pe ea elementele de rod. din zona de sub sau de deasupra strugurilor.20 m.1. Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1.20 m). in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. Copilii aparuti pe lastari.2 m.2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire). 31 . de 60-80 cm. la subsuoara frunzelor. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave. sau cordoanele uni sau bilaterale.3-0. chiar 1. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta. Guyot pe tulpina. Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul.ca la taierea Sylvoz. amplasaţi cit mai aproape de cordon. lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). cu deosebirea ca la combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0.0%). cu cordiţe si cepi). Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale. Pergola raţionala etc. ca: oxiclorura de cupru (0. (in verigi de rod. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.2%). Captan-50 (0. dar butucii se pot forma si cu un singur cordon. Cirnitul Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10 frunze din lastari). pergola cu streasina simpla sau dubla. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1.4%). In general. cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1. in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse.7-1. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat. Zineb (0. situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 .5%). pergola rationala etc. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave. spre a nu fi scosi si rupti de vint. se suprima total.2%) s. in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire. Pentru prevenirea manei.a.00-1. insa. Deosebiri apar. diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. in primul rind.

din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane. se procedeaza la formarea cordonului. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. scurtinduse fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. In anul al IV-lea. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. dreapta. fig. realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. 32 . restul suprimadu-se. in cazul cind in anul anterior sa format un cordon. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. Restul coardelor se taie.Cordonul speroliat (cu cepi. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. uni sau bilaterale. sub prima sirma. amplasati pe cordoane.

Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. in medie. si se taie sub nivelul sirmei. mai viguroasa. 33 . In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. in vara se aleg 2-3 lastari. fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. lasindu-se 4 verigi de rod. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. Restul lastarilor se indeparteaza. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. si 4 cepi a 2-3 ochi. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului.Taierea Guyot pe semitulpina (fig. respectiv 4 coarde a 12 ochi. ca si copilii de pe lastarii palisati. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii.

De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita). Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. daca plantele sint uniforme ca vigoare. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. incit sa fie tratate toate in mod asemanator.din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. rareori mai multe. in masura posibilitatilor. In anul al Vl-lea se poate considera. reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. daca s-a realizat.pot fi realizate inca din anul al II-lea. iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. in acest an se formeaza primele verigi de rod. iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. In aceasta situatie. In anul al II-lea de la plantare. In anul al V-lea coardele crescute . avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. Cordonul Cazenave (fig. tulpinile . Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii. restul se orbesc. cu cresteri normale. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta. 34 . incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. Taierea de fructificare In fiecare an.Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod.ca si o parte a cordoanelor .

la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. prin acoperire cu pamint.In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). 35 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->