Sunteți pe pagina 1din 35

CULTURA

Vitei de vie

Academia de Studii Economice


Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1
Cuprins:

1-scurta introducere in cultura vitei de vie


2- Ianuarie, februarie
5-martie
11-aprilie
13-mai
14-iunie
16-iulie
17-august
18-septembrie
19-octombrie
20-noiembrie, decembrie
22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date
privind evolutia productiei de vita de vie

2
Bibliografie

1-internet, google (imagini)


2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001
3-www.agroinfo.ro

Scurta introducere in cultura vieti de vie

1. Procurarea materialului saditor.


Vitele se pot cumpara de la magazine
specializate si se recomanda sa procurati
intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat
este necesar, pentru a le inlocui pe cele
care nu se prind.
Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna
calitate:
- lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm;
- sudura in punctul de altoire sa fie perfecta;
- sa aiba cel putin doua radacini principale
dispuse simetric in jurul butasului, cu
lungimea maxima de 15 cm si grosimea la
baza de cel putin 2 mm in diametru;
- sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata
pe o lingime de minim 15 cm.
Pentru gradinile din zonele nisipoase se
procura pentru plantare vite nealtoite (pe
radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in
fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in
sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le
aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite.

2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul
respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu
circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg
de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se
sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol.

3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea


si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase
(Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre
soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre
soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari.
Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via
poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80
cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde
vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri
vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m.
Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5
3
m. Pe rand, distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1,2 m, in functie de aceiasi factori.
Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. In cazul in care
randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei, intre acesta si primul rand de vita de vie se
lasa o distanta de circa 1,5 m. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul, distanta trebuie sa
fie de 75 cm pana la 1 m.

4. Plantarea. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire.


Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime
(restul radacinilor de pe butasi, daca exista, se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata
tot cu 10 cm (4-5 ochi).
Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de
consistenta smantanii, preparata din apa, balegar proaspat si pamant galben, bine amestecate.
Plantarea vitelor se face adesea primavara, mai rar toamna.
Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm, langa
tarus; se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Pe terenurile plane, vitele se planteaza cu
punctul de altoire la nivelul solului; pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm
mai sus de nivelul solului la baza pantei.
In groapa pregatita, se aseaza vita inspre tarus, cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul
gropii; se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul, dupa care se
adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. Se toarna o galeata de apa, daca pamantul nu este jilav si
dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata. Daca punctul de altoire si
cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan, care sa
depaseasca varful coditei.
Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul
cu care se face musuroiul, insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la
centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor.

Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel:


- pe nisipurile solificate si mai subtiri, pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la
vitele altoite;
- pentru nisipurile nesolificate si mai groase, pana la 80 cm -1 m, se folosesc vite nealtoite
inradacinate lungi de circa 1 m; daca vita este mai scurta, groapa nu se acopera de tot, ci pe
masura cresterii lastarilor. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m, iar
nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus.
- in zona Deltei Dunarii, unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm), gropile se fac la 60 cm
adancime, 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa.
Unul dintre butasi se aseaza vertical, in dreptul tarusului, se umple groapa pe jumatate cu nisip si
se bate bine; al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului, cu baza la adancimea de 30 cm,
si cu ochiul terminal langa varful primului butas.
- pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm - 1,5 m), vita nealtoita, inradacinata, se planteaza in
gropi lungi de 1,5 m, largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant. Vitele se fasoneaza
normal, dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg
gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib, la 50 cm distanta una de alta. Dupa
prindere, coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii, iar
groapa se astupa treptat cu nisip. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe.
- daca grosimea stratului de nisip depaseste 1,5 m, vitele se planteaza in santuri trapezoidale
adanci de 1-4 m si late de 4-5 m, distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip.
Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus, iar vitele se planteaza in randuri, la 50 cm
distanta una de alta. Pe masura ce coardele se dezvolta, in fiecare an, santurile se umplu cu nisip,
astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani.

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi
timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre
tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata
viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile

4
pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria,
Tamina, Greaca precum si alte soiuri.
Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si
26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala,
Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa
de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra,
Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin
si alte soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul
2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului,
adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul
de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea
strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor
cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata
perioada anului, luna de luna.

Ianuarie

1. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii, practic, lucrãri nu se executã.
Timpul trebuie folosit util la:
· prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã;
· prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin;
· pregãtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afarã de aratul de toamnã, fisurarea adîncã a
solului, amenajarea de constructii antierozionale, în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si
lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lentã a ei si
infiltrarea apei în sol.

3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei
de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii
de primãvarã, grindinã, secetã, temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.), se propun soiuri si
elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc.

Februarie

1. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.

2. În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai încãlzeste, dispare riscul
înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul
(curãtitul) vitei de vie:
* se întocmeste un plan - grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii
pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea în angajati sezonieri etc.) încît aceastã lucrare sã fie
finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor, inclusiv legatul în uscat, pînã la
dezmuguritul vitei de vie;
* se determinã cum au iernat butucii. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de
24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dacã temperatura aerului a fost
cuprinsã între - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi
de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarnã
depinde de mai multi factori, printre care soiul, încãrcãtura butucilor în anul precedent, asigurarea
solului cu elemente nutritive etc.

5
Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã - din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde
de pe sectorul dat. Coardele se taie de la bazã, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc într-o încãpere
unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã, sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.
Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si
pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vãtãmati (mugurele
central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). În baza acestor date
se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor.

Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la
soiurile de struguri pentru masã, atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Iar
dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare, dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului
se majoreazã cu 40-50%. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri
speciale în functie de gradul afectãrii butucilor.

Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit.
Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. Cea mai
bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de
calitate superioarã a strugurilor, fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul
viitor. Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar
diametrul mediu la bazã - 6-12 mm), atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost
normalã; dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost mare, iar dacã
majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost micã.

Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Se propune o metodã practicã si
simplã. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu
strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteascã albã, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon,
Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardã de rod de anul
trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii
(Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkaþiteli etc.)
- 2,5 lãstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarnã neagrã, Cardinal,
Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi,
Frumoasa albã, Ialovenschii ustoicivîi etc.)
- 3 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri:
pînã la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.
În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod
(tab.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.
Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod

Tine-ti minte! În timpul tãiatului, de obicei, se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã.

Printre altele, încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului , utilizîndu-
se urmãtoarele procedee:
a. plînsul . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.
b. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de
gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la
început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului, mai apoi
toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei
sterili),
c. cresterea boabelor. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile
pedoclimatice ale anului, care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se
regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi.

3. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie.

Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

6
Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea:
hibrizii producãtori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nouã, soiurile europene de
struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. Tãiatul soiurilor europene începe cu
Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteascã albã, Aligoté, Rkatiteli
etc.
Vita de vie se taie dupã principiul .veriga de rod. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut
se formeazã o nouã verigã de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati
pe ea se înlãturã.

La determinarea lungimii corzilor de rod, în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã, mai
influenteazã particularitãtile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a
coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.

Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .pentru 1mm grosime la baza
lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.

Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru
coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare
în ochii de iarnã, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.

În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3
grupe:
1. Muscat Ottonel, Muscat Perlã de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Ranii
Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaþiteli, Feteascã albã, Coarnã
neagrã, Rarã neagrã etc. - 6-10 ochi.

Martie

1. Continuã tãiatul vitei de vie.

2. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã, se determinã starea iernãrii si se taie dupã
principiul descris mai sus.

3. Reparaþia spalierului - se schimbã toti stîlpii deteriorati; se adaugã sîrma care s-a rupt în anul
precedent; toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã, apoi se întind toate firele de
sîrmã.

4. Copcitul - este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale.


Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi
atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute
din timpul iernii).

Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, dacã
au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii.

Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii
subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii
subterani si rãdãcinile superficiale. Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.

7
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de
viatã, dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã
plantare. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri:
· Solul sã se lucreze între rînduri, cît si în rînduri foarte calitativ;
· Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si
chiar un pic oprimati spre butucul lipsã;
· Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se
completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm
(amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire trebuie sã
aibã o concrestere circularã si durã; partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel
putin 15cm, iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele trebuie
procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã;

· Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã, rãdãcinile
se scurteazã la10-12cm, iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi; se
umecseazã
. se tin sub apã timp de 1-2 zile; se parafineazã . 1/3 a pãrtii superioare a vitei, la temperatura de
10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã; se mocirlesc . în
ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii; bãligar
fermentat + sol de pãdure .1:1).

· Plantarea . în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii; groapa se face la distanta de 5 cm de


pichet, fãrã a fi clintit din loc, pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului; lãtimea
gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine), iar adîncimea gropii trebuie sã fie de
45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat
spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra), bãligar
fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK; totul se amestecã, astfel încît
adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. 4); dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu
punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a), se umple o jumãtate de groapã cu
sol negru, se taseazã cu picioarele(b), se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol,
se umple groapa cu sol; se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei
plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului).

· În

cazul în care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin
marcote:
- aeriene . în plantatiile cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) - în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii
producãtori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nouã . Moldova, Negru de Ialoveni
etc.).
Marcote aeriene. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se
formeazã puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea sã fie formate din lãstari

8
normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine în spatiu; majoritatea operatiilor de formare
se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor.
Marcotã prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde, care va fi utilizat
primavera urmãtoare pentru marcotaj. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili
si îndreptat spre locul lipsã. Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea
de 38-40 cm, lãtimea - un hîrlet, iar în locul lipsã lãtimea . 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii,
cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un
musuroi de sol mãruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului,
iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã.
Marcotã cu cãlcîi.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent, numai cã lãstarul destinat
marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o
groapã (adîncimea - 38-40 cm, lãþimea . 40 cm), prin care se trece acest lãstar, apoi partea
superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi.
Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele, trebuie îngrijite în mod special
primii 1- 4 ani (irigatul, cotorîtul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si dãunãtorilor, operatiile în
verde etc.).Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele, trebuie
formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat.

Pentru
a grãbi

formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. În acest caz, butucii
fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.

9
Peparcur
sul acestor
ani se
lucreazã
exemplar
solul,
butucii
se trateazã
contra
bolilor
si

dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos:

-1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã; se instaleazã spalierul;

-anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi; cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm
se plivesc ce-i de prisos, lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã; lãstarii
lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã; dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe
parcursul vegetatiei; cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce
favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor; cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti
în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini; la formele cu tulpinã în scopul
majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc
reciproc.

Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.

-anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat; la
formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora; dacã pe brate (mai jos

10
de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare
brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra
nodului 4; aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor, care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai
bine dezvoltaþi;

-anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în
scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor:
· În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati;
· De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile, cîrceii,
rãmãsitele de struguri, cópilii etc.;
· Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin
lemn multianual - se lasã un ciot de 5-6 mm;
· Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de
primãvarã;
· Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lãstarilor
verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor;
· În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã, afectati de îngheturile de iarnã, în
fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã), care
toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. În rîndurile de vie se
fac constructii simple (baraje) - se utilizeazã piloni din lemn, stîlpi de spalier deteriorati, nuiele etc.
Pe drumurile centrale si magistrale, pe lîngã fîsiile de protectie, barajele pot fi fãcute prin plantarea
arbustilor si pomilor fructiferi, astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile
viticole.

Aprilie

1. Legatul în uscat . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul în
timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a
strugurilor. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”, atunci corzile sunt mai mlãdioase si
nu se rup la arcuire. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile, bratele si, în ultimul rînd, coardele
de rod. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. Dacã lungimea corzilor de rod permite, e mai
bine ca acestea sã fie legate în formã de arc, deoarece în acest caz emiterea de lãstari si
corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare.

2. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã
la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25
+ LNV.1,5B).
Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor, industria de mobilã,
producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc.)
Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu
graparea (boronirea) solului între rînduri, iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã
manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea
excesivã a apei din sol. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le
acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge
aceastã buruianã. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari, atunci se recomandã tratãri chimice (în
ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cît mecanizat (T-
70V+ UGPV + BDV-2,4) atît si cu stropitoarea de spate (manual).

11
Se administreazã înainte
de dezmuguritul viei sau
dupã recoltare cu discuirea
imediatã a solului. Erbicidele
utilizate contra pirului, pirului
gros (sad sau iarba cîinelui)
sunt administrate în perioada
de vegetatie.

Atentie! Pe sectorul care


se administreazã erbicide nu
trebuie sã fie butuci mai tineri
de 4 ani.

Se recomandã urmãtoarele erbicide:


· Împotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si bicotiledonate . basta 3-5 l/ha,
glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,uragan .3-4 l/ha etc.
· Împotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

Mai

1. Plivitul lãstarilor verzi:


· Cînd au lungimea de 3-5 cm . se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului,
care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod; acest plivit se mai repetã de 1-2 ori;
· Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de
formare, adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi
joase în timpul iernii si care se restabilesc - se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru
formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.

2. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã
contra bolilor (în deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeazã
zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp
linistit si rãcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã
de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).
Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori
pe parcursul vegetatiei, indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia datã . cu
preparate de contact (zeamã bordolezã, sulf etc.) iar a doua oarã . cu preparate sistemice (mical,
baileton etc.)

Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în
solutia de var si se amestecã permanent. Vasele sã nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze
trebuie sã fie neutrã. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a
frunzelor si pe inflorescente. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai
mare.

Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. În cazul
prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide.
În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a
doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru
aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat
simplu, 0,7-1,0% - clorurã de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

12
În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate, înainte de utilizare trebuie atent de citit
instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict.

3. Legatul lãstarilor verzi . Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor
de sîrme - în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.

Iunie

1. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos, înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu
în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. Lãstarii care
trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. Ei sunt slab dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã
Coarnã neagrã, Ceaus etc.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.

Sunt mai multe variante:


· dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri), atunci
polenizarea artificialã este executatã de vînt; dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului, atunci
manual, se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;
· dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã, atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de
portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte); pentru aceasta se
colecteazã inflorescentele, se usucã la umbrã, într-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele
uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic; polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se
pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit; în timpul înfloritului în masã (s-au
deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã, transferînd, cu un pãmãtuf din blãnitã,
polenul pãstrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizãrii.
Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã, Ceaus) majoreazã roada
la butuc, strugurii au un aspect mai frumos, în boabe se acumuleazã mai mult zahãr.

3. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.

4. Toti lãstarii (dupã legat), care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1,3-
1,4 m), se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest
agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor, amelioreazã microclimatul în
habitusul butucului, amelioreazã aspectul strugurilor etc.

5. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare, dupã terminarea înfloritului, cînd boabele au diametrul
de 2-3 mm se poate determina aproape exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la
20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri
la un butuc (N.s.). Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea
medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie, în care se descriu soiurile
de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). Numãrul mediu de
struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg

6. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri, dupã înflorit (cînd
boabele au în diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteazã, pentru ultima datã, încãrcãtura butucului prin
înlãturarea strugurilor. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau
a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd
observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori:
asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernãrii, nivelul agrotehnicii etc.
Însã, odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi
agroprocedee, va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi.

13
Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l,
iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. Cu cît mai mult, cu atît mai bine.
Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru
fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltãrii
lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua; în toate cazurile
lãstarii verzi, care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului, se înlãturã):
· se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm,
lungimea . 1,0-1,5 m)- în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani);
· se va lãsa pînã la 1,0-1,5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile
viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã;
· se va lãsa pînã la 1,5-2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole
productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru
vin;
· se va lãsa pînã la 2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . în plantaþiile viticole
productive cu soiuri europene pentru vin;

7. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si
dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune
sistemicã, care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.

Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în


domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul
combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol.

Iulie

1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie,
dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati, pentru ce se fac aceleasi
operatiuni ca si la cotorît.

2. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.

3. În legãturã cu faptul, cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere
cópilii, precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab
dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii, care
depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cópilii care iese din
habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se
utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.

4. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si
oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia
strugurilor) cu insecticide.

5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.
Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm.
Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.

6. Pregãtirea cãtre recoltare:


· Se face un plan al recoltãrii - în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri, cantitatea
necesarã de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numãrul de culegãtori,
transport etc.
· Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare;
· Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor;

14
· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor;
· Se niveleazã drumurile.

Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile înainte de
începutul recoltãrii strugurilor.

August

1. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual, încît
fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier, iar grosimea de
cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu).

2. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor, la soiurile


pentru struguri de masã, se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri).
Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea
considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor.

3. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe, cu scopul
de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau
prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi în conditii de laborator se preseazã
sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. Determinarea dinamicii acumulãrii
zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora.

4. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. De obicei, soiurile de
masã se recolteazã în 2-3 reprize, adicã selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se
comercializeazã. Strugurii se recolteazã atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de
pruinã), se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr.5 (cu picioruse). Dacã sunt struguri
cu boabe afectate, acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin în locuri
umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de
gradul de transportare si pãstrare a soiurilor)

Septembie

1. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.

2. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. Trebuie sã


fie niste clãdiri capitale, curate, fãrã curenti de aer, în care temperatura sã nu varieze si sã se
mentinã relativ joasã (între +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se
adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie), se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului .
50 g/m3). În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. Fumegarea dureazã 30-36 ore,
dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului).

3. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.


Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea
alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0,6 grade alcool.

Octombrie

1. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. O parte din acestea se pun la pãstrare:
· Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) - în depozite
· Pe termen lung (3-6 luni) - în frigidere.

15
Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr - cel putin
170g/l), cu toate boabele sãnãtoase. Se culeg atent, fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe,
se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si
ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin
ardere a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În cazul în care pe parcursul
pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeazã urgent. În
frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativã a aerului .92 .94%.

3. În scopul completãrii golurilor (primãvara), acum se face o inventariere a viilor si se cautã


material sãditor de soiul dat. Dacã nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comandã (în luna
august) pentru a fi plantati peste un an.

4. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm
cu aruncarea solului spre butuci. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 +
MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot, fosfor si potasiu).
Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului, iar cele laterale la
distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.

5. Spre finele lunii, dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã, precum si lãstarii
de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si
bratele de pe araci sau sîrmã, se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de
sol de 20-30 cm. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza
formelor cu tulpinã.

Noiembrie

1. Continuã aratul solului între rînduri.

2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare.

Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod
obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).

3. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru


pãstrarea temporarã.

4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se face fumegarea conform
recomandãrilor. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent, fãrã a
sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor.

5. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã; în locurile


riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi.

Decembie

1. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere - o datã în 3-4 zile.

2. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii, în special a


buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. În legãturã cu faptul, cã se terminã anul, viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele
financiare, sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul
viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative:

16
Îngrãsãminte minerale:
· Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha
· Selitrã amoniacalã . cca 200 kg /ha
· Clorurã de potasiu - cca 120-130 kg /ha

Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor:


· Piatrã vînãtã . cca 40 kg /ha
· Var nestins . cca 30 kg /ha
· Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha

· Insecticide . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni.


În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în
instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. Se procurã material de legat în
uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile -
cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)
Se procurã si inventarul mic, reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie, ferestree, sape,
hîrlete etc.

Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Zona foarte favorabila


- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei
- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei
- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

Zona favorabila
- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei
- Regiunea viticola a Banatului
- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii
- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificar UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
e
Suprafata mii 248,8 251,8 255,0 253, 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8
vii pe rod ha 9
Propductie Kg/h 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529
medie a
Productia mii 1313, 1431, 1179, 874, 1117, 1295, 1121, 1076, 1102, 1060,5
de struguritone 9 4 0 3 2 3 7 7 4
totala

17
a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile
cu suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea Suprafata Forma de Adresa Tel_fax


exploatatiei ha proprietate
S.C.Jidvei srl 907 P Jidvei str. Unirii nr. 9 tel.881881
SCPVV Blaj 427 S Blaj str. Gh. Baritiu nr.2 tel 711623
S.C.Papadia srl 90 P Aiud tel.861283
S.C.Viticola srl 75 P Aiud,Ciumbrud tel.865216
Asociatia Caritas 51 P Blaj,str.Republicii nr.8
S.C.Vitis srl 50 P Sebes,Rahau 0744527314
SCVV MINIS 140 GHIOROC –str6 Martie
nr 6
S.C. AFOR S.R.L. 157 P Com. Vultureni
S.C. VINALCOOL 465 n P BRAILA, Aleea Mecaniz. 39684700
S.A.
S.C. COMAGRIM 341 M COM. DUDESTI 39663528
S.A.
S.C. DROPIA S.A. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540
S.C.Rovinsah 621 S com.Merei 0755155070
S.A.Merei
S.C.Rovinsah 621 S com.Merei 0755155070
S.A.Merei
S.C.P.V.V.Pietroasa 401 P com.Pietroasele
S.C.Romagribuz 263 S com.Vl.Rimnicului
Vl.Rimnic.
S.C.Romagribuz 83 S Sos.Brailei Km 3
Rm.Sarat
S.A.Cerchez Iz.Dulce 70 P com.Merei
Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324
SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043
SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063
Ramna
SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791
MEDGIDIA
SCPVV 688 S Basarabi 234105
MURFATLAR
SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta,A.Vlaicu 125 0740231358
SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou - Mircea Voda 852605
SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273
SA VIA 409 P M.Viteazu 257991
SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078
SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374
SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda,M.Sadoveanu 238876
SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715

18
SC GRAMED SRL 100 P Cernavoda,Cochirleni 1 237222
SC FAMILIA AGRO 81 P Mangalia 0722344081
SRL
SC SALPREST SP 51 P Constanta
SRL
SC NAZARCEA SA 50 M Nazarcea 255161
STATIUNEA 178 M C-va; Cl. Bucuresti nr.
DIDACTICA BANU 264
MARACINE
SC Romnef 925 P str.Pacii nr. 5 Galati jud. 036/495759
Galati
Institutul de 400 S Valea Mantei nr.1 0244/236690
Cercetare Dezvoltare
pentru Viticultura si Valea Calugareasca jud
Vinificatie Valea Prahova
Calugareasca
Statiunea de 459 S str. Er. Grigorescu nr. 65 036/344640
Cercetari Viti-Vinicole
Bujoru
S.C. Nicorvin Tecuci 283 S str. Tecuci Marasesti 036/820404
km.5 Tecuci jud. Galati
SA Dealul Covurlui 211 P com. Baleni, jud.Galati 036/330408
S.C. Horincea S.A. 180 S str.Muncii 036/342314
nr.33,os.Beresti jud.
Galati
SC Pimland 165 P str. Afinului jud. Galati 036/496682
SA 1 Martie 162 P com. Cudalbi,jud Galati 036/862372
S.A. Viitorul 115 P com.Nicoresti, Galati 036/867491
S.C. Agrimat 93 P com. Matca, jud. Galati 036/860421
SC Pontenegro 91 P com.Ivesti jud.Galati
SC Prodvinalco 75 p Galati, B-dul Cosbuc 036/331805
nr.256
SC Prowine 73 P com. Cudalbi,jud Galati 862024
Tanase Ion 55 P com. Sl.Conachi Galati 036/823737
SA Zori Noi 52 P com. Vladesti jud.Galati
Statiunea de 94 S Calea Severinului, nr. 71,
Cercetare si Tg.-Jiu
Dezvoltare Horticola
S.C VITIPOMICOLA 390 S STR. CALARASI NR.44 369175
FETESTI
S.C. 111 P Urziceni Soseaua 0243/251277
AGROINDUSTRIALA Bucuresti -Buzau
URZICENI
SC Cotnari SA 778 P com. Cotnari 0232/730396
SC Agroindustrial 612 M Str.Fundac Plopii fara sot 0744/632945
Bucium SA 18-22 Iasi
SC Vinia SA 567 P Iasi, B-dul Metalurgiei,7 0232/132700
19
SCPVV Iasi 311 S Al. M. Sadoveanu, nr. 48, 0232/219500
Iasi
SC Podgoria Copou 308 S Iasi - Al. Mihail 0745/663841
Sadoveanu, nr. 39
SC Agromixt Iasi 201 P Iasi, sat Valea Lupului, 0722/549583
com Rediu
SC Vinifruct Copou 72 P Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 0744/889716
SA 39
SA Ceres Boureni 59 P com. Tg.Frumos 0232/710460
Statiunea Agricola 55 r S Sos. Nationala, nr. 87, 0232/740234
Pd.Iloaiei com Pd. Iloaiei, Iasi
SC VINARTE SRL 161.46 P Comuna Rogova 052352206
SC Agrozooviticola 280 S Ganesti,Principala 265
Seuca
SC Agrocomplex 205 M Bozieni
Cuci
STAT.DE CERC.SI 127 S STREJESTI 49472036
PROD.POMICOLA
SC TOHANI SA 1314 P Gura Vadului 251231
SC VIDELMAR SA 1020 P Urlati, str. Independenta 271581
SC ROVIT SA 951 P Valea Calugareasca 235286
SC DIONYSOS SA 504 S Ceptura 445201
SC Ela Servcom SRL 77 P Iacobeni nr. 34 0745/096234
SC Hoser SRL 60 P Sibiu, str. Salajului nr. 2 534244/25
S.C.Vintners 668 P Recas,str.Principala 0256/330296
Transilvanian nr.322
SC POSTA Aegyssus 943 S Tulcea 511948
SCA NICULITEL 853 S NICULITEL 540092
SC SILEX IMPEX 530 S OSTROV 0744354167
SC INTER-REG 300 S Tulcea 533010
SC SOFAX 229 P Valea Teilor 52
SC VITIS Babadag 180 P Babadag, Str Cabanei 561946
nr.3
SCPC TULCEA 110 S Tulcea 515540
SC NUFARU 106 S Tulcea 511902
SCV SARICA 85 P Niculitel 540092
NICULITEL
EXP.AGR.PAROHIA 505 P com. Stefanesti
STEFANESTI
S.C.VITICOLA 228 S mun Dragasani 250810340
DRAGASANI
S.C.PVV 192 P mun. Dragasani 250810640
S.A. 89 P mun, Dragasani 250810571
MIXTAPODGORIA
DRAGASANI
SC Vidisamp SA 778 P Calea Basarabiei nr.1-3 235471059
20
Husi
SC Vinicola Averesti 570 P Com. Bunesti Averesti 235471194
2000
SC Fructera SA 407 P Str. 1 Decembrie nr.91, 0744964831
Barlad Barlad
Sc Vitipomicola SA 316 M str. Stefan cel Mare 276 235315211
Dumbrava Vaslui
SC Viticola Sa 170 P Com. Dranceni 235482527
Rasesti
SC Podgoria SA Husi 144 P Com.Stanilesti 235471006
Asoc.fam.Vitis 143 P Com Suletea 235426921
Suletea Ghenghea
Eugen
SA Agroind Berezeni 110 P com.Berezeni 235450138
Soc. Agricola 100 P Com. Munteni de Jos 235361569
Munteni
SC Vascovin SA 91 P str.Stefan cel Mare 275 235361784
Vaslui
SC Veritas SA 1440 P Panciu str. M. 0237/635511;
Panciu Kogalniceanu nr.24 0237/635713
SC Rovinco SA 956 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252018
Cotesti
Statiunea de cerc.si 453 P Odobesti str.Stefan cel 0237/676623
prod. Viti-vinicola Mare nr.61
SC Romvitis SA 406 P Odobesti str.Maresal 0237/675354;
Odobesti Antonescu nr.125 0237/675217
SC Vincon SA 350 P Focsani str.Avintului 0237/222100
Vrancea nr.12
SC Agroindustriala 285 P Marasesti Sos.Nationala 0237/630363;
SA Marasesti nr.22 0237/630775
SC Est Vitis Cirligele 127 P Com.Cirligele 0237/25 3141
jud.Vrancea
SC Aispa Stars 95 112 P Focsani Str.Brailei nr.121 0237/231938
SA bis
SC Dionysos SA 91 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020
Cotesti
SA Viticola Cotesti 83 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252102
Axente Dan 68 P Odobesti jud.Vrancea
A.F.Tataru 55 P Focsani Str.Anul 1948 0237/229112
Constantin nr.4
SC MTR END PROD 52 P Focsani Str.Mitopolit 0723377320
SRL Varlam nr.17
34.703.46

21
Ingrijirea vitei de vie
Taierea la vita de vie se practica din antichitate, cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin
struguri mai mari, mai aspectuosi, cu boabe de dimensiuni mai mari, cu continut mai ridicat in must
si zahar.
Lasata liber, fara a interveni prin taieri anuale, datorita insusirilor sale de liana, vita de vie manifesta
tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza, formandu-se un numar mai
mare de struguri, dar de dimensiuni mai reduse, cu boabe mai mici, asezate mai rar pe ciorchine,
cu continut mai scazut de must si zahar.

Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care
planta a folosit cantitati insemnate de energie.
Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor
rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura.
Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin.
Prin executarea incorecta a taierilor, asociate cu alte lucrari neadecvate, ca si cu diferite accidente
climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate
reduce si mai mult.
Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata
plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea
productiei.

Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere.

Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine
la taiere.
In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele
formatiuni:
La butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de
altoire), urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor
anuale, se ingroasa.
Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare.

Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii
anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale:
- brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania
(Valea lui Mihai), ca si la unii hibrizi producatori direct;
- brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 - 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din
Moldova (taierea de Odobesti, taierea de Husi);
- ramificatii in varsta de 3 - 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si
flexibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani.
Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe
acelasi butuc.
Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza.
Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului, pe care se gasesc coardele
(ramificatiile) de 2 si 1 an.

22
Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului.
Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an.
Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an.
In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior.
Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti
de rod.

Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si
schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi).
Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari
cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea
de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod.
Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de
2 ani (indiferent de lungime).

Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la
nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni.
Uneori acesta poate lipsi.
Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm
lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere
semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte.
La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de
lungimi mai mari.

La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul ,care este tot o formatiune
multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 - 2 ani mai putin.
In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului).
Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre
butuci, determinata prin taierea de formare.
Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor,
cordoanele se ingroasa.
Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza
spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare.
Coarda de 1 an, lacome, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in
dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi.
La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul
tulpinii, in loc de cordon, 2 - 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de
2 ani. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare.
Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde
de 1 an lacome.

La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se
afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe
cunoasterea lor.
Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de
vie, lungimea de 1,20 - 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera
optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 - 12 mm (diametru).

Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate.


La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal, secundari, tertari).
Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite.
Productia de struguri se sprijina, in principal, pe existenta si starea de sanatate a mugurului
principal din ochiul de iarna.
Numai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza

23
pentru realizarea productiei.

Prof. univ. dr. Liviu DEJEU

Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare


Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte.
Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele
unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20...22 grade Celsius, fiind necesara protejarea prin
ingropare in timpul iernii.
Vita de vie cu tulpini semiinalte (0,7 m) si inalte (1-1,5 m) se pot cultiva in zonele unde
temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta, in general de -18...20 grade Celsius.

Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase

Mobilizarea solului
Dupa plantare, se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm, cu
sapa sau prin aratura. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea
prasisului cu sapa sau cu prasitoarea, ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor.
Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm.
Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie
La circa 2-3 saptamani dupa plantare, daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului,
se desfac musuroaiele, numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei, lasand pamantul
sa cada in bucati mici intre degete, dupa care musuroaiele se refac.

Spargerea crustei de la suprafata musuroiului


Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie, o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din
fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului, cand e prea mare. Se administreaza
insecticide, in cazul atacului de viermi, etc.

Copcitul vitei de vie


Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie, deoarece de aceasta
operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine
incheiate.
Practic, copcitul se efectueaza astfel:
- se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta;
- cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de
suprafata, date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului.
Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi, fiecare tinzand sa
traiasca pe radacini proprii. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera, ele sunt repede
distruse si, de aici, aparitia golurilor in plantatii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua
copciri pe an, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie anul intai si doi de la
plantare, cand copcitul se va face in lunile iulie si august.
Dupa copcit, gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul, cu
exceptia ultimului copcit din august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperite la
punctul de altoire.

Udarea vitei de vie


Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol, iar lastarii nu

24
mai cresc. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului, in care se toarna
cel putin 10 litri de apa. Dupa patrunderea apei in sol, groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de
vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se prelungeste.

Administrarea ingrasamintelor
Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au
administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie.
Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte
minerale pe baza de azot, fosfor si potasiu. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de
vegetatie, in scopul stimularii cresterii vitei de vie, cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a
perioadei de vegetatie, pentru a stimula coacerea lemnului.
Ele se administreaza in stare solida, in copci, in jurul plantei, dupa care se uda, sau se dau sub
forma lichida, dizolvate in apa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a
solului, ajungand panala la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor, substanta bruta (din comert),
pentru fiecare vita. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita,
in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime).

Plivitul lastarilor de vita de vie


Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4, inlaturandu-se cei mai slabi.
Legatul lastarilor
Se face de cate ori este nevoie, cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca.

Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie


Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este
ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0,3-0,5 g, piatra vanata (sulfat de cupru) 150-
250 g, var nestins (sau dublu - triplu var nestins) si circa 200 g aracet, ca adeziv, la 100 litri apa.
Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal.
In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc
vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0,4%), dizolvat in apa.
Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea, este mai eficace
sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza.
Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor, se desfac
musuroaiele si se presara insecticide, dupa care se refac din nou musuroaiele.

Carnitul lastarilor
Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august, cand depasesc circa
1 metru, pentru a favoriza maturarea lor.

Completarea (lichidarea) golurilor


Se face in cazul vitelor de vie neprinse. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul
rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu
pamant, gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant, la marginea
lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul
definitiv. In iunie, aceste vite se planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotand punga
perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Se umple apoi groapa cu pamant,
fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant.

Cirnitul lastarilor
Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august, cind depasesc cea 1 m, spre a favoriza
maturarea lor.

Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse)


Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite,
primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamint, gaurite la baza - pentru
scurgerea apei si aerisire - si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In cursul verii,
acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite se
25
planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotind punga perforata, cu grija, urmarind sa nu se
desfaca blocul de pamint. Se umple apoi groapa cu pamint, fara sa se calce, si se uda cu apa pe
marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant. Completarea golurilor se poate executa si
toamna sau primavara, cu vite altoite, procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa.
O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor
portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului, fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte
in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului, folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla,
la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se
pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. Ca altoi se foloseste o
portiune de lastari cu cite un ochi. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau
fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi
producatori directi, completarea golurilor se face prin marcotaj. Marcota este o coarda de un an sau
un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. Cele mai bune marcote
sint cele date din cepi, asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Obisnuit,
mareotajul se realizeaza toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara, devreme - cind se
numeste marcotaj "in uscat". in timpul verii, mareotajul se face in iulie-august, cind se folosesc
lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari ; in primul caz, mareotajul se
numeste "in verde", iar in al doilea, marcotaj "mixt". in toate cazurile se procedeaza dupa cum
urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului,
la adinci-mea de cea 30-40 cm. Marcota se asaza pe fundul santului, indoindu-se cu foarte multa
atentie spre a nu se rupe, dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii, in afara de cei 2-3
din virf, care vor fi la suprafata solului. Se astupa groapa cu pamirit, se batatoreste bine si se pune
un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara, constituind viitorul butuc.
Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa
mare sau aratura adinca.

Musuroitul vitelor
Se face toamna, in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. in anul I mi se
practica ingropatul total, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep
si o cordita. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi.
Sapa mare se face tot
toamna, efectu-indu-se o-
mobilizare adinca a solului.
Aratura adinca sau sapa mare,
de 18-22 cm adincime, -
ramine in brazda cruda (nema-
runtita, numai intoarsa).

Ingrijirea vitei de vie


in al 2-lea an de la
plantare
Se aplica aceleasi lucrari ca
in anul I, la care se adauga
dezmusuroitul, taierea de
formare si instalarea
mijloacelor de sustinere.

Dezmusuroitul vitelor
Se face cind temperatura
aerului se prevede a nu mai
scadea sub minus 6-8 grade C.

26
Musuroaiele se desfac de la baza spre virf, pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare, evitind
ruperea vitelor.

Taierea vitelor
Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi, vom trata - mai intii - pentru
cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale .
butucului de vita).

Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular, care include
partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa, cu multitudinea de radacini
emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat
aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem
aerian al butucului, compus din mai multe ramificatii - denumite coarde.
Deci, sistemul aerian este format din tulpina si coarde. Ambele trebuie cunoscute in vederea
executarii corecte a taierilor (fig. 3).

Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, in timp ce la vitele dirijate in forma joasa
tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80
m, iar la cele inalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul
butucului, de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste.
Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita, cu dimensiuni si rol
specific. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale :
Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Datorita virstei, acestea sint mai
groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ele mai poarta in general si
denumirea de brate sau, in functie de dimensiuni, de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni
(mai lungi si mai subtiri) etc.
Coardele de 2 ani. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de
semischeiet. intrucit servesc, de obicei, la sustinerea coardeibr purtatoare de rod, ele mai sint
cunoscute si sub numele de punti de rod.
Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sint cele mai lungi, mai subtiri
si mai elastice, fiind totodata cele mai importante pentru productie. Ele pot fi inserate pe lemn de
diferite virste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari
purtatori de rod, pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Cele de pe lemn
mai batrin sint, de regula, nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Ele se
inlatura, de obicei, prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet
ale butucului (bratele), prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Prin aplicarea taierilor la vita de
vie, coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi, exprimate in numar de ochi, re-zultind
urmatoarele elemente de productie (fig. 4).

27
Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani
(sau, cum i se mai spune in practica, pe lemn de 2 ani), ceea ce o face apta pentru fructificare,
scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 8-20 ochi. intre 8-10 ochi, coardele de rod sint
considerate scurte ; intre 10-15 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curenta se
folosesc coardele scurte si mijlocii.
Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa, dar de o lungime mai
mica decit aceasta, de numai 4-7 ochi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere
semi-inalte si inalte - cordon uni -si bilateral.
Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi), caracteristica este insa pozitia pe care o
ocupa pe puntea de rod, fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai ales cind nu se poate
asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod.

Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. Ei pot avea
lungimea de la 1-4 ochi. Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire si de
rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se
intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sint de 2 ochi
lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator ; se obtin prin
scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a
elementelor de schelet ale, butucului ; se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la
formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda
lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului.

In unele regiuni, o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite
mai poarta si denumirea de "bici".
Coarda de rod propriu-zisa, cuplata cu un cep de inlocuire, ambele situate pe acelasi suport (ax)
de lemn de 2 ani, formeaza veriga de rod.
Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5.

28
Instalarea mijloacelor de sustinere
In anul al II-lea, primavara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. In
cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. in loturile de pe
linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace.

Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim, stejar sau brad, plop) si pot
avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Lungimea lor, in medie, este de 2 m. Pentru marirea
durabilitatii, portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile,
sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune.
Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga, la cea 15-20 cm de butuc. Daca sint
necesari mai multi pentru un butuc, se fixeaza pe directia rin-dului, in dreapta si in stinga butucului.
in acest caz, aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor.
In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, teava si adesea din
prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de
2 m. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci.

Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi", se aseaza inclinati si sint
consolidati cu ancore, sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. Bulamacii dintre
fruntasi se numesc mijlocasi. Ei se instaleaza pe linia rindului, la distante de cea 10 m. Pentru
spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata), spre a fi ferita de rugina. Prima sirma de jos este
mai groasa, de 2,8 mm in diametru. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2,2 mm). Pentru
calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2,2 mm in diametru cintaresc 3 kg,
iar cea de 2,8 mm, 5 kg.

La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 rinduri de sirme, rareori 4. Fiecare rind de sirme,
mai rar cel de jos, poate fi dublat, sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulama-
cului, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm).
Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii, dirijindu-se (virindu-
se) printre ele. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm.
Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul, facutul gropilor, plantarea
bulamacilor in gropi, plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea
si fixarea sirmelor.

29
Taierea vitei de vie pe tulpina joasa
In anul al II-lea dupa plantare, in primavara, se taie la 2 cepi a 2-3 ochi, sau la un singur cep - in
cazul vitelor mai putin viguroase.
In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc, din coardele crescute pe cepii din anul anterior,
2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi, avind pozitie inferioara corditelor.

Taierea de fructificare
In anul al IV-lea de la plantare, socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata, se
lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi.
Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare, situate inferior coardelor de rod si
care se scurteaza la 2 ochi (fig. 6).

Lucrarile in verde
Acestea constau in rezervarea
la plivit a unui numar optim de
lastari pe butuc (4 - 6), legarea
lor de mijloacele de sustinere,
cirnitul la cea 20 cm din virf.

Combaterea bolilor si
daunatorilor
Combaterea manei se
realizeaza prin stropiri cu
solutie bordeleza (de sulfat de
cupru) sau acuprica (fara
cupru) si in concentratie mai
mare (0,7-1,0% sulfat de cupru
si 0,2-0,3% la substantele
acuprice) pentru combaterea
manei. in celelalte cazuri se
procedeaza dupa indicatiile
generale de la capitolul
respectiv.

Protejarea vitelor iarna


Toamna, coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 ...-22
C).
In anul al III-lea, se aplica, in genere, aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea, cu unele deosebiri.

Dezgropatul
Se face primavara, timpuriu, cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8... -10 C.

Taierea vitelor
Se face primavara, devreme, dupa dezmusuroit sau dezgropat - in modul aratat la anul al Il-lea.

30
Dirijarea coardelor si legarea lastarilor
Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea
mari sau prea departati, spre a nu fi scosi si rupti de vint.
Cirnitul
Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10
frunze din lastari).

Copilitul
Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. Copilii aparuti pe lastari, la subsuoara frunzelor, din
zona de sub sau de deasupra strugurilor, se suprima total, iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a
lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze.
Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea, cu deosebirea ca la
combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0,7-1,0%). Pentru
prevenirea manei, in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse, ca: oxiclorura de cupru
(0,4-0,5%), Captan-50 (0,2%), Zineb (0,3-0,4%), Dithane M-45 (0,2%) s.a.

Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta


Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura
semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta).
Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau
speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc.
In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul
culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire
a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate.

Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta


In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser.

Tipul de taiere Lenz-Moser:


Taierile de formare si fructificare
Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordiţe
si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1,2 m.
Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane
verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasaţi cit mai aproape de
cordon.
Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14
ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la
taierea Sylvoz, Pergola raţionala etc.
In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate
modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon,
situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 - 1,20 m).
Prezenţa cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea
lor.
Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi
pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de
5-6 ani.

31
Cordonul speroliat (cu cepi, fig. 7):
Taierea de formare
La cordonul speronat, (in
cepi) elementele de rod sint
cepii de rod, amplasati pe
cordoane, uni sau bilaterale.
In anul al II-lea de la plantare
se lasa o singura cordita de
3-4 ochi. In vara se aleg 2-3
lastari care se paliseaza de
tutori, restul suprimadu-se.
In anul al III-lea se
proiecteaza tulpina,
scurtandu-se coarda cea mai
viguroasa, dreapta, sub
prima sirma. Restul coardelor
se taie. in cazul cind coarda
rezervata pentru proiectarea
tulpinii are grosime de peste
8 mm (in diametru) pe o
portiune mai lunga decit
lungimea necesara formarii
tulpinii, se procedeaza la
formarea cordonului, coarda
scurtindu-se fie la lungimea
egala cu 1/2 din distanta intre
butuci sau acolo unde
diametrul ei este mai mic de
8 mm.

In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtindu-
se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-
a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va
forma si cel de-al doilea cordon.
In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi.

Taierea de fructificare
In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai
aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.

32
Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 8):

Taierea de formare
In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 2-3 lastari, cind au 8-10
cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii
palisati.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa, si
se taie sub nivelul sirmei. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau
in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia.
In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din virful tulpinii, cu pozitie
opusa si se scurteaza la 8-10 ochi, fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. Coardele lasate la
taiere se leaga de prima sirma a spalierului.
In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasindu-se 4 verigi de rod, respectiv 4
coarde a 12 ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda
dublarea primei sine a spalierului.

33
Taierea de fructificare
In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod, rareori mai multe, avind grija ca prin cepii lasati
sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina.

Cordonul Cazenave (fig. 9):

Taierea de formare
La cordonul Cazenave, elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul
de inlocuire.
In anul al II-lea de la plantare, la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi.
In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta, scurtindu-se sub prima sirma a
spalierului sau se realizeaza si un cordon, daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru).
Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea inferioara a
cordonului, daca s-a realizat.
In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau, in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in
anul anterior pe [acesta, coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi.
In anul al V-lea coardele crescute .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de
2-3 ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi, in acest an se formeaza primele
verigi de rod. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita), iar
cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep).
In anul al Vl-lea se poate considera, incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a
corditelor si cepilor de inlocuire.

Taierea de fructificare
In fiecare an, la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul
cordonului si, in masura posibilitatilor, reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe
cordon.
Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, daca plantele sint uniforme ca vigoare, cu cresteri
normale, incit sa fie tratate toate in mod asemanator. In aceasta situatie, tulpinile - ca si o parte a
cordoanelor - pot fi realizate inca din anul al II-lea, iar in anul al III-lea sa se formeze complet
cordoanele.
34
In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii), la baza tulpinilor se formeaza
cite un cep de siguranta de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna, prin
acoperire cu pamint.

35