CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

2

Bibliografie
1-internet, google (imagini) 2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie 1. Procurarea materialului saditor. Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si se recomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate: - lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm; - sudura in punctul de altoire sa fie perfecta; - sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurul butasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de cel putin 2 mm in diametru; - sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim 15 cm. Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5

3

. Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii. Se toarna o galeata de apa. astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. in dreptul tarusului. gropile se fac la 60 cm adancime. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul. 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. daca vita este mai scurta. se umple groapa pe jumatate cu nisip si se bate bine. .pe nisipurile solificate si mai subtiri. santurile se umplu cu nisip. unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm). daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata.5 m.5 m.5 m). coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii. Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm. Dupa prindere. Unul dintre butasi se aseaza vertical. vitele se planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m.pentru nisipurile nesolificate si mai groase. se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi).5 m. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib. dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus. Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri. dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. la 50 cm distanta una de alta. care sa depaseasca varful coditei. Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi. se folosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m. iar groapa se astupa treptat cu nisip. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire. vita nealtoita. . in functie de aceiasi factori. groapa nu se acopera de tot. In groapa pregatita. se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola. Pe masura ce coardele se dezvolta. 4. Plantarea. ci pe masura cresterii lastarilor.in zona Deltei Dunarii. distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m.2 m. distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1. iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus. la 50 cm distanta una de alta. balegar proaspat si pamant galben. se planteaza in gropi lungi de 1. Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se face musuroiul. Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan. Sortimentul soiurilor nobile 4 . in fiecare an. Plantarea vitelor se face adesea primavara. iar vitele se planteaza in randuri. bine amestecate. locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m. largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant. Vitele se fasoneaza normal. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe. se aseaza vita inspre tarus. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei. daca exista. si cu ochiul terminal langa varful primului butas. vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului. cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii.pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm . langa tarus. mai rar toamna.m. preparata din apa. se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul. . distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip. pana la 80 cm -1 m. Pe rand. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel: . pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei. Pe terenurile plane. cu baza la adancimea de 30 cm. insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa. inradacinata.1. intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1. al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului.daca grosimea stratului de nisip depaseste 1.

Sauvignon. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala.25C .05. Aligoté. Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual. temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc. In anul 2002. Greaca precum si alte soiuri. Februarie 1. Pinot gris.). necesitatea în angajati sezonieri etc. Pinot noir. Victoria. timpul se mai încãlzeste. Grasa de Cotnari. tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. amenajarea de constructii antierozionale. Feteasca neagra. inclusiv legatul în uscat. Feteasca alba. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. dispare riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie: * se întocmeste un plan .) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam restul lucrãrilor. asigurarea solului cu elemente nutritive etc. fisurarea adîncã a solului. * se determinã cum au iernat butucii. luna de luna.297/15. Este infaptuit in mod cronologic. punandu-se accent pe recoltarea strugurilor. Babeasca neagra . · prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin.Cabernet Sauvignon.17 . Tamina. în afarã de aratul de toamnã. în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei. 2. · pregãtirea inventarului. deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã.Muscat Ottonel. Chardonnay.pot fi afectati numai ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). numãrul de butuci. adoptat la Paris la 3 aprilie 2001. printre care soiul. încãrcãtura butucilor în anul precedent. Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot. Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai multi factori.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în domeniul cultivãrii vitei de vie. Italia. aprobat prin Legea nr. in special dupa anul 5 de la plantare. Afuz Ali. Muscat Hamburg. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii. grindinã. Burgund mare.grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa succesivitatea tãierii pe soiuri.2002. 2. masinilor agricole. pe toata perioada anului. lucrãri nu se executã. Ianuarie 1. ce duce la topirea mai lentã a ei si infiltrarea apei în sol. secetã. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie. Tamaioasa romaneasca. 3. de obicei. Riesling italian. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a coborît mai jos de 24 . Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin . 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. 5 . utilajului. practic. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie. se propun soiuri si elemente tehnologice noi. În decada a 2-3-a a lunii februarie. Cadarca. preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea. pînã la dezmuguritul vitei de vie.pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré. modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. dar dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între . Timpul trebuie folosit util la: · prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã.

0 m. Muscat alb. Riesling. Aligoté etc. plînsul . utilizînduse urmãtoarele procedee: a. Cabernet Sauvignon. 6 . Moldova. Silvaner. atunci încãrcãtura butucului se lasã la nivelul anului precedent. Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel. b. Regina viilor. iar diametrul mediu la bazã . 3. Printre altele. Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura butucului. cresterea boabelor. Ponot. Cardinal.0. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3 pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în corespundere cu forma butucului. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare. cu lungimea de 16-18 ochi. Malbec. 13-18 cm . c. Coardele se taie de la bazã. Frumoasa albã. Leana. Startovîi. care se înregistreazã si în functie de rezultatele fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a strugurilor întregi. Coarnã neagrã. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de conditiile pedoclimatice ale anului. la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnîi. Feteascã albã.75-2. Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi de iarnã pierit. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor. mari. dar nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca 50 struguri: pînã la 13 cm . Se propune o metodã practicã si simplã. Ialovenschii ustoicivîi etc. fãrã a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie. iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). Dacã pe butuc majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea . mici.) . Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã.Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã . iar dacã majoritatea lãstarilor sunt puternic dezvoltati .6-12 mm). Rannii Magaracia. mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate. Muscat de Hamburg. încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat. se formeazã verigã de rod clasicã sau fortificatã. Codreanca. În baza acestor date se determinã procentul celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor. Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C. Saperavi. Traminer roz. Rkaþiteli etc. Alb de Suruceni.din vie se ia o probã medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod Tine-ti minte! În timpul tãiatului. În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab. Merlot. Muscat Ottonel. atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a fost normalã.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.5 lãstari. precum si o parte din cei sterili). de obicei.) pe o coardã de rod de anul trecut sau dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati. Dacã procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de gradul afectãrii butucilor. Chasselas doré. încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a anului . sectionîndu-se longitudinal cu o lamã.) .încãrcãtura butucului a fost mare. Sauvignon. vãtãmati (mugurele central este pierit. dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati . medii. mai mult de 18 cm . în care se fixeazã (tabelul 1) la toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii). iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu.încãrcãtura butucului a fost micã. cresterea lãstarilor si inflorescentelor.2. Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor.3 lãstari.

Chardonnay. Traminer. Traminer roz. Noah. Moldova etc. 4. . dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe rãdãcini proprii. apoi cu secatorul sau cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. 3. În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate în 3 grupe: 1. Rarã neagrã etc. iar coarda de rod de anul trecut cu toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã. Muscat Perlã de Csaba. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu. Sauvignon. Chasselas doré. soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de struguri pentru masã. 7 . Silvaner. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin. la determinarea lungimii corzilor de rod . La determinarea lungimii corzilor de rod. Reparaþia spalierului . Lidia.este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a rãdãcinilor superficiale.veriga de rod. Aligoté. Rkatiteli etc.4-7 ochi. Tine-ti minte! De obicei.5-9 ochi. indiferent. Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile. se adaugã sîrma care s-a rupt în anul precedent.6-10 ochi. acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. Cabernet Sauvignon. Ranii Magaracia.Mai întîi se taie plantatiile pe rod.se schimbã toti stîlpii deteriorati. Feteascã albã. gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Rkaþiteli. Martie 1. apoi se întind toate firele de sîrmã. Muscat de Hamburg.. Copcitul . Muscat iantarnîi.pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã. Isabella. 3. 2. Coarnã neagrã. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul iernii). Aligoté. Succesivitatea tãierii pe soiuri este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi. Regina viilor. Sauvignon. toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã. Cabernet Sauvignon. Bastardo Magaraceski etc. se determinã starea iernãrii si se taie dupã principiul descris mai sus. Riesling. Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã. în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor de iarnã. . grosimea coardelor. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o groapã în jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm. mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului. apoi cele tinere. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã. Irsai Oliver. Continuã tãiatul vitei de vie. Pinot. Merlot. soiurile de selectie nouã. Feteascã albã. 2. Muscat alb. adicã anual pe cepul de înlocuire de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod. Malbec. Muscat Ottonel. Vita de vie se taie dupã principiul . Dupã aceasta groapa se acoperã din nou cu sol.

Moldova. în ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã (consistenta smîntînii. se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului). 1/3 a pãrtii superioare a vitei.aeriene . Cel mai bine ca golurile din vie sã fie completate în primii ani de viatã. pe parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod. iar grosimea între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm. se umple o jumãtate de groapã cu sol negru.). vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã. Marcote aeriene. se taseazã cu picioarele(b). . dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a). pe care. dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Negru de Ialoveni etc. în plantatiile cu soiuri europene. la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra). se umple groapa cu sol. se tin sub apã timp de 1-2 zile. groapa se face la distanta de 5 cm de pichet. 4). se mocirlesc . Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde.5. · Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm. astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de 32-34 cm (des. · Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se fasoneazã. fãrã a fi clintit din loc. punctul de altoire trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã. Completarea golurilor din vii. partea maturatã a lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm.prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) . se umecseazã . unii hibrizi de selectie nouã . iar adîncimea gropii trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm). rãdãcinile se scurteazã la10-12cm. se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol. la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din 94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã.1:1). în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii. · Plantarea . · În cazul în care. iar lãstarul altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi. este important ca acestea sã fie formate din lãstari 8 . se parafineazã . · Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã. pentru a asigura amplasarea strictã a vitei în directia rîndului. pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: . totul se amestecã. bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de NPK.în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã (hibrizii producãtori directi Seibel. Pentru o reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri: · Solul sã se lucreze între rînduri. Baco 1 etc. cît si în rînduri foarte calitativ. bãligar fermentat + sol de pãdure . lãtimea gropii nu se reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine).

normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm). Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea de 38-40 cm.un hîrlet. apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa solului si se acoperã cu un musuroi. lãtimea . iar butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani. lãþimea . trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul dat. Pe parcursul vegetatiei se educã special un lãstar verde. care va fi utilizat primavera urmãtoare pentru marcotaj. Pe parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului. iar în locul lipsã lãtimea . numai cã lãstarul destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent. Pentru grãbi a formarea butucilor. majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în scopul reducerii efectuãrii rãnilor. cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte intensiv. Acest lãstar trebuie sã fie de o dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã. tratarea contra bolilor si dãunãtorilor. 40 cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii. iar lãstarul utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã. care vor fi amplasaþi la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit.). În acest caz. vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele.38-40 cm. Marcotã prin arcuire. butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani.4 ani (irigatul. lucrarea solului. Vitele plantate în scopul completãrii golurilor precum si marcotele. Marcotã cu cãlcîi. 40 cm). iar la locul golului se face o groapã (adîncimea . trebuie îngrijite în mod special primii 1. cotorîtul. prin care se trece acest lãstar. cu exceptia ultimilor 2-3.Pe parcursul primilor 4 ani. 9 . amplasate bine în spatiu. operatiile în verde etc.

dacã pe brate (mai jos 10 . cînd lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc.sul ani se si Peparcur acestor se lucreazã exemplar solul. lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã. cea ce favorizeazã dezvoltarea abundentã a cópililor. dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei. se instaleazã spalierul. la formele cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc. -anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi. la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea acestora. butucii trateazã contra bolilor dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã. -anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a fiecãrui brat. lãsîndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lãstar de rezervã. cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini. cînd lãstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos. Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.

barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi. atunci se recomandã tratãri chimice (în ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Aprilie 1. stîlpi de spalier deteriorati. · Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor decît tãiatul de primãvarã. care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu sol. ciupitul. Dacã lungimea corzilor de rod permite. 3. prin lemn multianual . atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. Coardele de rod se leagã cîte 1-2 la un loc. ciuntitul. În timpul legatului mai întîi se leagã tulpinile. aceasta favorizeazã dezvoltarea cópililor. Legatul în uscat . astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole. practic. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. Termenul optimal al legatului este cînd via “plînge”. Ele pot fi administrate cît mecanizat (T70V+ UGPV + BDV-2. · Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi.se lasã un ciot de 5-6 mm. se poate distruge aceastã buruianã. copilitul. rãmãsitele de struguri. astfel. · În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã. în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari (amplasati pe cepul de rezervã). afectati de îngheturile de iarnã. iar fîsia de sol ocupatã de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol.) Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic. În rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) . în ultimul rînd. · De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile. deoarece în acest caz emiterea de lãstari si corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare. La finele lunii. e mai bine ca acestea sã fie legate în formã de arc.5B).. 6. bratele si. industria de mobilã. nuiele etc. · Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1. Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor.de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4. 2. coardele de rod. trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie. Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari. În cazul în care sunt sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã neagrã. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV. pe lîngã fîsiile de protectie. deoarece legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari si corespunzãtor a strugurilor. Pe drumurile centrale si magistrale. care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai bine dezvoltaþi. -anul 4: la toate formele se taie dupã principiul “veriga de rod” se aplicã operatiuni în verde în scopul mentinerii formei butucilor.5-2. cîrceii.1.4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). 11 . legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor. dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri. producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc.se utilizeazã piloni din lemn. pe parcursul unui an. cópilii etc.0 cm deasupra nodului. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si formãrii butucilor: · În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai lãstarii normal dezvoltati.

· Împotriva la pir. adicã la butucii care au fost plantati în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul iernii si care se restabilesc .. pirului gros (sad sau iarba cîinelui) sunt administrate în perioada de vegetatie.2-4 l/ha. În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune. Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. baileton etc.8 l/ha. Plivitul lãstarilor verzi: · Cînd au lungimea de 3-5 cm .) iar a doua oarã .6-0. Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros. care sunt amplasai pe tulpinã si brate între puntile de rod. cidocor . Este obligatoriu ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe inflorescente. fosulen.Se administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã a solului. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este mai mare.8 .0% .salpetru de amoniu.acid boric sau sulfat de zinc. Prima si a treia datã .3-0. monocotilidonate si bicotiledonate . 3-5% . milkagro . cu preparate de contact (zeamã bordolezã. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si acaricide. 2. Pentru aceasta se recomandã utilizarea solutiilor: 0. 0.uragan . 4 l/ha.03-0. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). 2.2 kg /ha. de obicei dimineata sau seara.5% . · Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care se aflã în perioada de formare. 0. Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai tineri de 4 ani. Vasele sã nu fie din metal. 7. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi.) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã se toarnã printr-o suvitã subtire în solutia de var si se amestecã permanent.3-4 l/ha etc. acest plivit se mai repetã de 1-2 ori. mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). glifosat 360 .clorurã de potasiu.7-1.2-4 l /ha. Erbicidele utilizate contra pirului. Mai 1.superfosfat simplu. Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei. sulf etc.0. ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se administreze îngrãsãminte (extraradicular).raundop . pir gros etc.1% . se înlãturã toti acei care împiedicã mentinerea formei butucului. cu preparate sistemice (mical. indiferent de conditiile climatice ale anului.se lasã numai lãstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor. 12 . Se recomandã urmãtoarele erbicide: · Împotriva buruienilor anuale si multianuale. basta 3-5 l/ha.

x 24str. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri. starea iernãrii. · dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã. dupã înflorit (cînd boabele au în diametru . În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare. Sunt mai multe variante: · dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rînduri). încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut polenizarea artificialã.5-2./but x 0. destinat polenizãrii. 4. în boabe se acumuleazã mai mult zahãr.195kg/strg=402. strugurii au un aspect mai frumos.31. Iunie 1. se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate. Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm înãltimea etajul corespunzãtor de sîrme . amelioreazã microclimatul în habitusul butucului. nivelul agrotehnicii etc. inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic. înainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul mediu de struguri la un butuc (N. 13 . Toti lãstarii (dupã legat). Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos. se cîrnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1).În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate. deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive.4 m). 2. pentru aceasta se colecteazã inflorescentele. Ceaus) majoreazã roada la butuc. Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. 1. Legatul lãstarilor verzi . dacã nu este vînt puternic în timpul înfloritului. în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificialã. 3.). Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã. Ei sunt slab dezvoltati. Acest agroprocedeu asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor. pentru ultima datã. Apoi se determinã numãrul total de butuci pe sector (N. Însã. în care se descriu soiurile de vitã de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi (chihlimbariu). cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional femeninã Coarnã neagrã. într-un loc uscat. Greutatea medie a unui strugure este de 0. se usucã la umbrã.48kg 6. 3.195 kg. Determinarea definitivã a încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani. Ceaus etc. care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1.s.în cazul în care se utilizeazã spalier cu sîrme.b. cu un pãmãtuf din blãnitã.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) în kg (se va lua din orice sursã de informatie. polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete de hîrtie într-un loc uscat si umbrit. R=86but. atunci manual.5 mm) se corecteazã. atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se observã usor. atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai înainte). care va fi roada pe sectorul dat. polenul pãstrat pe inflorescentele butucului. depunerea inflorescentelor. va permite anual de cãpãtat roade înalte de struguri si calitativi. odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii. transferînd. 5. timp de 1-2 zile. înlãturîndu-se toti acei care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura butucilor în lãstari. amelioreazã aspectul strugurilor etc. dupã terminarea înfloritului.

se înlãturã): · se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . 8. Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. Pregãtirea cãtre recoltare: · Se face un plan al recoltãrii . în plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin. BDV-2. 2. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd. care în ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. cu atît mai bine.în toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani). În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului (pot apãrea si în mai-iunie. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. 14 . Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii. cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules. 7. · Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a strugurilor.Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel putin a 170 g/l.4. În legãturã cu faptul.0-1. care depãsesc înãltimea spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1. care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului. 4. · Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare.5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã. 6. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu discuri . pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît.5-2.5 m). 1.3-1.0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri de selectie nouã de struguri pentru vin. iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. · se va lãsa pînã la 1. transport etc. cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã pornesc în crestere cópilii. 3. 5. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol. Cu cît mai mult. Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea de 10-12 cm. De preferat pentru aceastã tratare preparate cu actiune sistemicã. · se va lãsa pînã la 1. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.în care se prevede succesivitatea recoltãrii pe soiuri. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. eventual. precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua. dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie înlãturati. precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati .0-1. lungimea .4 m) si cópilii care iese din habitusul butucului. Iulie 1. pentru prelucrare) numãrul de culegãtori. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.acum se face al 2-lea ciuntit. Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de calitatea si cantitatea strugurilor. · se va lãsa pînã la 2. în toate cazurile lãstarii verzi. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.

Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. cu scopul de a determina dinamica acumulãrii zahãrului. în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã (între +6 .6 grade alcool. Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l.5 (cu picioruse). din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr.în depozite · Pe termen lung (3-6 luni) . se dezinfecteazã prin fumegare (prin arderea sulfului . Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã zaharitatea în boabe. 50 g/m3). Determinarea dinamicii acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si directiei utilizãrii acestora. În acelasi mod se pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele.12C). Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri. 3. Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã 100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie). 4. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru masã. De obicei. Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor. 2. 2. O parte din acestea se pun la pãstrare: · Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) . dupã aceasta încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului). 2. · Se niveleazã drumurile. cu 21-24 zile înainte de începutul recoltãrii strugurilor. se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin. Strugurii culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a soiurilor) Septembie 1. Strugurii se recolteazã atent. iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). Trebuie sã fie niste clãdiri capitale. fãrã curenti de aer. La fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0. adicã selectiv .în frigidere. Dacã sunt struguri cu boabe afectate. se aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr. la soiurile pentru struguri de masã. curate.· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor. 3. 15 . În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit mecanizat sau manual. încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard (perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier. se recomandã de înlãturat frunzele din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului strugurilor. Octombrie 1. Fumegarea dureazã 30-36 ore. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona strugurilor. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã. se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã). acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. August 1.

3. În legãturã cu faptul. 4. umeditatea relativã a aerului . Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau sîrmã. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se culeg atent. se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. 5. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere . fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de comercializarea lor. Decembie 1. 4. precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol pentru iernare. Regina viilor. O datã în 3-6 ani se face reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor (60kg substanþe active de azot. iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm. 2. atunci trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an. Reînnoirea desfundatului constã în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului. 3. fãrã a deteriora stratul de pruinã de pe boabe. se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de sol de 20-30 cm. în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. Se face fumegarea conform recomandãrilor. dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã. Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în urmã. Noiembrie 1. 3.92 . Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pãstrarea temporarã. cã se terminã anul. 2. În scopul completãrii golurilor (primãvara). Dacã nu e posibil de procurat. care se repetã peste fiecare 5-6 zile. viticultorii trebuie sã-si adune toate mijloacele financiare. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare.o datã în 3-4 zile. Spre finele lunii.5g/m3). Caraburnu. Muscat de Hamburg etc. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru iernare în mod obligatoriu (Cardinal.).94%. acestia se comercializeazã urgent. acum se face o inventariere a viilor si se cautã material sãditor de soiul dat. în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã.Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr .3-1. fosfor si potasiu). În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C. În cazul în care pe parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor. sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmãtoarele normative: 16 . 5. Continuã aratul solului între rînduri.cel putin 170g/l). În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1. cu toate boabele sãnãtoase. Lãzile în care se încep a strica (putrezi) boabele se comercializeazã urgent. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de rezervã de la baza formelor cu tulpinã.

cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni. cca 30 kg /ha · Sulf (praf muiabil) . 1121. cca 200 kg /ha · Clorurã de potasiu .Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului .Regiunea viticola a Banatului .8 9 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 1431.5 4 0 3 2 3 7 7 4 17 .Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei .Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei . rafie .Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei . 1102.9 238.cca 25 kg /ha etc.1 247.8 vii pe rod ha Propductie Kg/h 5281 medie a Productia mii 1313.Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Specificar UM 1995 e Suprafata mii 248. 1076.5 244. cca 30 kg /ha · Insecticide . Se procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile cca 20 kg /ha. 1179. reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie.3 191.Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii . 251. sape. 1117. 1295. 874. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila . ferestree.cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor: · Piatrã vînãtã .4 242.) Se procurã si inventarul mic. Zona foarte favorabila .8 255.0 253.Îngrãsãminte minerale: · Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha · Selitrã amoniacalã . 1060. cca 40 kg /ha · Var nestins . În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. hîrlete etc. de struguritone 9 totala 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 251.

Merei 0755155070 S. 39684700 S.Viticola srl Asociatia Caritas S. AFOR S. Baritiu nr.861283 75 P Aiud.str.881881 427 S Blaj str.A.A.a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha Suprafata Forma de Adresa Tel_fax ha proprietate 907 P Jidvei str.Rimnicului Vl. Vultureni S. COMAGRIM 341 M COM. S.A.865216 51 P Blaj.Cerchez Iz.Merei 0755155070 S.A.C.P.C.Romagribuz 263 S com.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043 SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063 Ramna SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791 MEDGIDIA SCPVV 688 S Basarabi 234105 MURFATLAR SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta. 9 tel.C.Rahau 0744527314 140 GHIOROC –str6 Martie nr 6 S.C. VINALCOOL 465 n P BRAILA.Pietroasa 401 P com. Aleea Mecaniz.C. DUDESTI 39663528 S.Jidvei srl SCPVV Blaj S. S.Ciumbrud tel.M.Vl.A.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou .Merei S.Sadoveanu 238876 SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 18 Denumirea exploatatiei S. 157 P Com.Dulce 70 P com.Rimnic.Romagribuz 83 S Sos. Unirii nr.Republicii nr.C. Gh.Rovinsah 621 S com.C.A.Papadia srl S.8 50 P Sebes.Vitis srl SCVV MINIS .V. 241 P ORAS ÎNSURATEI 39660540 S.Sarat S.2 tel 711623 90 P Aiud tel.Rovinsah 621 S com.Brailei Km 3 Rm.Merei S.C.Pietroasele S.C.C.C.A.R.C.C.L.V.Viteazu 257991 SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda. S. DROPIA S.Mircea Voda 852605 SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M.

C. B-dul Cosbuc nr.Galati str.Cochirleni 1 237222 Mangalia 0722344081 Constanta Nazarcea C-va. 71. Viitorul S.os. Afinului jud.33. Horincea S.Conachi Galati com.jud Galati com.-Jiu STR.Galati Calea Severinului.1 0244/236690 Valea Calugareasca jud Prahova 459 S str. Er. nr. Nicorvin Tecuci SA Dealul Covurlui S. AGROINDUSTRIALA URZICENI SC Cotnari SA SC Agroindustrial Bucium SA SC Vinia SA 165 162 115 93 91 75 73 55 52 94 P P P P P p P P P S str. Tecuci Marasesti km. Matca.44 Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 036/820404 036/330408 036/342314 036/496682 036/862372 036/867491 036/860421 036/331805 862024 036/823737 390 111 S P 369175 0243/251277 778 612 567 P M P 19 com.256 com.A. 5 Galati jud.Pacii nr. 65 036/344640 283 211 180 S P S SC Pimland SA 1 Martie S.Nicoresti. Cl.C VITIPOMICOLA FETESTI S. Grigorescu nr. Galati com.5 Tecuci jud. 100 81 51 50 178 P P P M M Cernavoda.C. Galati com. 036/495759 Galati Valea Mantei nr.Ivesti jud. Cudalbi. CALARASI NR. jud. Galati str. Cotnari 0232/730396 Str.C. Galati com.7 0232/132700 . 264 255161 925 400 P S str.C.Beresti jud.jud Galati com. Galati com. jud.Fundac Plopii fara sot 0744/632945 18-22 Iasi Iasi. Cudalbi.A. Bucuresti nr.Muncii nr. Baleni. B-dul Metalurgiei.SC GRAMED SRL SC FAMILIA AGRO SRL SC SALPREST SP SRL SC NAZARCEA SA STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE SC Romnef Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru S. Agrimat SC Pontenegro SC Prodvinalco SC Prowine Tanase Ion SA Zori Noi Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola S. Vladesti jud.Galati Galati. Sl. Tg.

Mihail 0745/663841 Sadoveanu.VITICOLA DRAGASANI S. Dragasani mun. Nationala.SCPVV Iasi SC Podgoria Copou SC Agromixt Iasi 311 308 201 S S P P P S P S M S P P P S P P P S S S S P P S S P P S P P SC Vinifruct Copou 72 SA SA Ceres Boureni 59 Statiunea Agricola 55 r Pd. nr.AGR. MIXTAPODGORIA DRAGASANI SC Vidisamp SA 110 106 85 505 228 192 89 Al.POMICOLA SC TOHANI SA 1314 SC VIDELMAR SA 1020 SC ROVIT SA 951 SC DIONYSOS SA 504 SC Ela Servcom SRL 77 SC Hoser SRL 60 S. 48. 0232/740234 com Pd.1-3 235471059 .C. Iloaiei. Stefanesti mun Dragasani mun.46 SC Agrozooviticola 280 Seuca SC Agrocomplex 205 Cuci STAT.SI 127 PROD.322 Tulcea 511948 NICULITEL 540092 OSTROV 0744354167 Tulcea 533010 Valea Teilor 52 Babadag. Salajului nr.PAROHIA STEFANESTI S. 0722/549583 com Rediu Iasi.3 Tulcea 515540 Tulcea 511902 Niculitel 540092 com. sat Valea Lupului. str.C. 34 0745/096234 Sibiu.Iloaiei SC VINARTE SRL 161. nr. Sadoveanu. Independenta 271581 Valea Calugareasca 235286 Ceptura 445201 Iacobeni nr. Sadoveanu nr. 87.DE CERC. 2 534244/25 Recas. Str Cabanei 561946 nr.str. 39 Iasi. M. Tg. 0744/889716 39 com.Principala 265 Bozieni STREJESTI 49472036 Gura Vadului 251231 Urlati.Al. str. 0232/219500 Iasi Iasi .Vintners 668 Transilvanian SC POSTA Aegyssus 943 SCA NICULITEL 853 SC SILEX IMPEX 530 SC INTER-REG 300 SC SOFAX 229 SC VITIS Babadag 180 SCPC TULCEA SC NUFARU SCV SARICA NICULITEL EXP. Dragasani 250810340 250810640 250810571 778 P 20 Calea Basarabiei nr.A.C. Al M. nr.Frumos 0232/710460 Sos.Principala 0256/330296 nr.PVV S. Iasi Comuna Rogova 052352206 Ganesti.

Brailei nr.si prod. M.Cotesti jud.17 21 .Cirligele 0237/25 3141 jud.F. Kogalniceanu nr. 1 Decembrie nr. Dranceni 235482527 Com.Vrancea 235450138 235361569 235361784 0237/635511.Vrancea Focsani Str. Antonescu nr.Maresal 0237/675354.4 Focsani Str.46 P P P P P P P P P P P P P P P P com.Nationala 0237/630363.24 Com. Munteni de Jos str.Cotesti jud. Viti-vinicola SC Romvitis SA Odobesti SC Vincon SA Vrancea SC Agroindustriala SA Marasesti SC Est Vitis Cirligele SC Aispa Stars 95 SA SC Dionysos SA Cotesti SA Viticola Cotesti Axente Dan A.22 0237/630775 Com.Avintului 0237/222100 nr.Vrancea 0237/252102 Odobesti jud.Tataru Constantin SC MTR END PROD SRL 570 407 316 170 144 143 P P M P P P Husi Com.121 0237/231938 bis Com. 0237/635713 0237/252018 Odobesti str.Cotesti jud. nr.125 0237/675217 Focsani str.Berezeni Com.Vrancea Focsani Str.Stanilesti Com Suletea 235471006 235426921 110 100 91 1440 956 453 406 350 285 127 112 91 83 68 55 52 34.Stefan cel 0237/676623 Mare nr.Anul 1948 0237/229112 nr. Bunesti Averesti 235471194 Str. Agricola Munteni SC Vascovin SA SC Veritas SA Panciu SC Rovinco SA Cotesti Statiunea de cerc.91. 0744964831 Barlad str.Mitopolit 0723377320 Varlam nr.Vitis Suletea Ghenghea Eugen SA Agroind Berezeni Soc.Stefan cel Mare 275 Vaslui Panciu str. Stefan cel Mare 276 235315211 Vaslui Com.61 Odobesti str.Vrancea 0237/252020 Com.703.12 Marasesti Sos.fam.SC Vinicola Averesti 2000 SC Fructera SA Barlad Sc Vitipomicola SA Dumbrava SC Viticola Sa Rasesti SC Podgoria SA Husi Asoc.

In functie de forma de conducere a butucilor (joasa. seceta indelungata. Ramificatiile mentionate (cotor. semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa. Prin executarea incorecta a taierilor. la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire). cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari. ca si la unii hibrizi producatori direct. de 5 . durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani. care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale. gros si rigid. Aceste formatiuni sunt de diferite varste. variate ca lungime. rar toate pe acelasi butuc. fara a interveni prin taieri anuale.brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime). taierea de Husi). se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei.4 ani. elastic. cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 . se ingroasa. cu boabe mai mici.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. cu boabe de dimensiuni mai mari. subtiri si flexibile. micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. de diferite lungimi. care zdruncina cel mai puternic viata plantei. peste 50 cm lungime. poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. 22 . corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri. pe ele se gasesc coarde de 2 ani. dar de dimensiuni mai reduse. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere. . cu continut mai ridicat in must si zahar. datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita. asociate cu alte lucrari neadecvate. purtand denumiri conventionale: . urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga). Toate lucrarile care se aplica vitei de vie.brat lung.6 ani.ramificatii in varsta de 3 . vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza.90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. ca si cu diferite accidente climatice (inghet. Lasata liber. pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an. mai aspectuosi. datorita insusirilor sale de liana. cu continut mai scazut de must si zahar. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. . dar mai ales taierile. intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti. brat lung. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale. asezate mai rar pe ciorchine. formandu-se un numar mai mare de struguri. grindina. intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai). rezultate prin taierile din anii anteriori. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului. numite conventional corcani. chiar la mai putin.Ingrijirea vitei de vie Taierea la vita de vie se practica din antichitate. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. furtuni etc. Comparativ cu vita netaiata.

realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare. viguroase. se numesc punti de rod. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. Urmeaza apoi tulpina. la formele de conducere semiinalte si de 1.20 . formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual). Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. cordoanele se ingroasa. palmela etc. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani. chiosc. La unele forme artistice (bolta. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod. in pozitie orizontala se distinge cordonul . in loc de cordon. In unele situatii. ca si grosimea de 7 . Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). in schimb o data cu trecerea anilor. butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului).Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. din care. mai redus ca dimensiuni. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti).0. cu pozitie verticala de 0. Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului. in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani. cand acesta este distrus. scaunul butucului). Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an. lacome.2 ani mai putin.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari.1. de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 . unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an. varsta lor descrescand dinspre baza spre varf. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata. Coarda de 1 an.80 m. tertari). realizata in perioada de vegetatie a unei coarde. Productia de struguri se sprijina.60 . Uneori acesta poate lipsi. brate. in primavara vor creste lastari fara rod. pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. 2 .care este tot o formatiune multianuala. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an.4 elemente multianuale scurte. Dupa formarea lor. se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie. La capatul superior al tulpinii. Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci. determinata prin taierea de formare. pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. roditoare.80 cm lungime.12 mm (diametru).50 m la formele inalte. mugurul secundar poate deveni de baza 23 . in principal. mugurii au insusiri diferite. in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi.00 . de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. cresterea in lungime nu se mai continua. Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. Numai in cazul unor accidente. in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda. neporniti in vegetatie in anul anterior. cand poarta denumirea de coarda lacoma. continuata cu scaunul butucului.1. lungimea de 1. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina. se considera optima pentru productia de struguri. formatiunea lemnoasa multianuala. La taierile anuale. secundari. butucii prezinta in capatul tulpinii.

dupa care musuroaiele se refac. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare. adica necacoperite la punctul de altoire. etc.5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta. de aici. adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera. cand vita de vie se lasa "descaltata". ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. Dupa copcit. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie. respectiv primavara si catre sfarsitul verii. Liviu DEJEU Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete. daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului.cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata. copcitul se efectueaza astfel: . Vita de vie cu tulpini semiinalte (0.22 grade Celsius. cand e prea mare. Vita de vie condusa clasic. se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm. o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului. deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate.. fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. univ. Se administreaza insecticide. aparitia golurilor in plantatii.7 m) si inalte (1-1. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie. numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi. cu exceptia ultimului copcit din august. Practic. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an. in cazul atacului de viermi.. cand copcitul se va face in lunile iulie si august. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea. se desfac musuroaiele. fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. dr. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare. date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. cu sapa sau prin aratura. gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul.pentru realizarea productiei. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol.. . ele sunt repede distruse si.se face o gropita (copca) in jurul vitei. iar lastarii nu 24 . in general de -18.20 grade Celsius. facand exceptie anul intai si doi de la plantare.. astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta. Prof.

dupa care se refac din nou musuroaiele. umplute cu pamant. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus.si se planteaza intr-un sant. cu grija. in care se toarna cel putin 10 litri de apa. In iunie. pentru a stimula coacerea lemnului. Se umple apoi groapa cu pamant. in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului.mai cresc. scotand punga perforata. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. acestor vite li se dau toate ingrijirile. var nestins (sau dublu . Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august. Dupa patrunderea apei in sol. inlaturandu-se cei mai slabi. se aseaza in pungi de folie de polietilena. umplute cu pamint. In cursul verii. Aceste vite. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august.4%). fara a destrama blocul de pamant. gaurite la baza . se aseaza in pungi de folie de polietilena. ca adeziv. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. din surplusul rezervat la plantare. se desfac musuroaiele si se presara insecticide. dizolvate in apa. la marginea lotului de vie.pentru scurgerea apei si aerisire . substanta bruta (din comert). Aceste vite. gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant. In cursul verii.5 g. cind depasesc cea 1 m. Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0. fosfor si potasiu. Ele se administreaza in stare solida. Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4. 50 g potasiu si 60 g fosfor. la marginea lotului de vie. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). dupa care se uda. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite). cate 2-3 kg pentru fiecare vita. si se uda cu apa pe marginea gropii. dizolvat in apa. in scopul stimularii cresterii vitei de vie. aceste vite se planteaza in locul celor neprinse. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea. In iunie. in copci. pentru fiecare vita. ca si celor plantate la locul definitiv. pentru a favoriza maturarea lor.3-0. groapa se astupa cu pamant. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. primavara. cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie. cand depasesc circa 1 metru. din surplusul rezervat la plantare. compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot. ca si celor plantate la locul definitiv. fara sa se calce. sau se dau sub forma lichida. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. primavara. in jurul plantei. acestor vite li se dau toate ingrijirile. ajungand panala la 70 g azot. piatra vanata (sulfat de cupru) 150250 g. in situatia cand seceta se prelungeste. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0.triplu var nestins) si circa 200 g aracet. aceste vite se 25 . este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. spre a favoriza maturarea lor. cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie. la 100 litri apa. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi. tot in gropi.

Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe. in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului. Sapa mare se face tot toamna. Aratura adinca sau sapa mare. ramine in brazda cruda (nemaruntita. mareotajul se face in iulie-august. sau primavara. se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara. cu grija. la care se adauga dezmusuroitul. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi. Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I. 26 . fara sa se calce. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi. in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla. de 18-22 cm adincime.cind se numeste marcotaj "in uscat". la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C. efectu-indu-se omobilizare adinca a solului. cu vite altoite. iar in al doilea. dupa caderea frunzelor. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. fara a destrama blocul de pamant. mareotajul se numeste "in verde". Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara. scotind punga perforata. urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint.planteaza in locul celor neprinse. asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. care vor fi la suprafata solului. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. si se uda cu apa pe marginea gropii. Se umple apoi groapa cu pamint. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului. la adinci-mea de cea 30-40 cm. din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. in anul I mi se practica ingropatul total. in timpul verii. devreme . Musuroitul vitelor Se face toamna. in primul caz. cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari . in afara de cei 2-3 din virf. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. completarea golurilor se face prin marcotaj. ci musuroitul. constituind viitorul butuc. Se astupa groapa cu pamirit. fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. procedând in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. Marcota se asaza pe fundul santului. mareotajul se realizeaza toamna. numai intoarsa). taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. Obisnuit. dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii. Altoirea se face in perioada infloritului. tot in gropi. marcotaj "mixt".

0-1. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului. prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Coardele de 2 ani. de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcâni (mai lungi si mai subtiri) etc. de obicei. Comparativ cu celelalte doua categorii. Datorita virstei. nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita. de obicei. de regula.Musuroaiele se desfac de la baza spre virf. Prin aplicarea taierilor la vita de vie. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Cele de pe lemn mai batrin sint. cu dimensiuni si rol specific.denumite coarde. ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. sistemul aerian este format din tulpina si coarde. compus din mai multe ramificatii .mai intii . intrucit servesc.80 m. in functie de dimensiuni. 4). Coardele de un an. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. la formele semiinalte aceasta ajunge la 0. acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian. vom trata . Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau. Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular. iar la cele inalte. pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod. la sustinerea coardeibr purtatoare de rod. prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele). Astfel. acestea sint cele mai lungi. mai subtiri si mai elastice. care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa. evitind ruperea vitelor.pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . butucului de vita). in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm. Ele se inlatura. cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana. 27 . Deci. Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi. fiind totodata cele mai importante pentru productie.60-0. de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. la 1. 3). care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului. exprimate in numar de ochi. pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare.5 m. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi.

pe lemn de 2 ani). butucului . Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi. Dupa functia pe care o au de indeplinit. ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani.cordon uni -si bilateral. pot fi de rod. cuplata cu un cep de inlocuire. in functie de sistemul de taiere aplicat. o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte . caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod. Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator . coardele de rod sint considerate scurte . de numai 4-7 ochi. formeaza veriga de rod. intre 8-10 ochi. cum i se mai spune in practica. la 8-20 ochi. scurtata. se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. El se rezerva. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. intre 10-15 ochi . se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Coarda de rod propriu-zisa. In unele regiuni. se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia).lungi. mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. fiind situat in spatele unei coarde. de inlocuire si de rezerva. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa.Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5. ceea ce o face apta pentru fructificare. 28 . dar de o lungime mai mica decit aceasta.mijlocii si de cea 15-20 ochi . Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi).

facutul gropilor. este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. stejar sau brad. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. Fiecare rind de sirme. portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile. teava si adesea din prefabricate (beton armat). spre a fi ferita de rugina. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata). distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga. sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. iar cea de 2. poate fi dublat. Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2. se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore. in acest caz. la distante de cea 10 m. Lungimea lor. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc. mai rar cel de jos. spalierul are 3 rinduri de sirme. de 2. aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. dirijindu-se (virinduse) printre ele. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. in dreapta si in stinga butucului.2 mm). sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulamacului. este de 2 m.2 mm in diametru cintaresc 3 kg. Pentru marirea durabilitatii. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2. Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. Prima sirma de jos este mai groasa. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. 29 . In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi". din fier cornier. plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor. Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii. primavara sau toamna. in medie. la cea 15-20 cm de butuc. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul. sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. rareori 4. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim. se fixeaza pe directia rin-dului.8 mm in diametru. La cultura clasica a vitei de vie. 5 kg. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm.8 mm. Ei se instaleaza pe linia rindului. plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. plantarea bulamacilor in gropi.Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea.

Taierea vitelor Se face primavara. legarea lor de mijloacele de sustinere. se aplica. timpuriu. avind pozitie inferioara corditelor. in celelalte cazuri se procedeaza dupa indicatiile generale de la capitolul respectiv.3% la substantele acuprice) pentru combaterea manei.2-0. cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8.. cu unele deosebiri. Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare. 6). aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea.7-1. Combaterea bolilor si daunatorilor Combaterea manei se realizeaza prin stropiri cu solutie bordeleza (de sulfat de cupru) sau acuprica (fara cupru) si in concentratie mai mare (0. se lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi. -10 C. Lucrarile in verde Acestea constau in rezervarea la plivit a unui numar optim de lastari pe butuc (4 ... din coardele crescute pe cepii din anul anterior. In anul al III-lea. coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 . socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata.. Taierea de fructificare In anul al IV-lea de la plantare.-22 C). 2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi. Dezgropatul Se face primavara. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc. devreme. dupa dezmusuroit sau dezgropat . 30 .6). se taie la 2 cepi a 2-3 ochi. situate inferior coardelor de rod si care se scurteaza la 2 ochi (fig.in cazul vitelor mai putin viguroase. sau la un singur cep .0% sulfat de cupru si 0. in genere.Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare. cirnitul la cea 20 cm din virf.in modul aratat la anul al Il-lea. Protejarea vitelor iarna Toamna. in primavara.

Pe forme inalte cu tulpina de 1-1. pergola rationala etc. Prezenţa cordoaneior bilaterale. la subsuoara frunzelor. se suprima total. spre a nu fi scosi si rupti de vint.2 m.3-0. insa. cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1. diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Pergola raţionala etc. Dithane M-45 (0. amplasaţi cit mai aproape de cordon. situaţie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanţa dintre doi butuci invecinaţi (1 . Captan-50 (0. Pentru prevenirea manei. Copilitul Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. in cordon speronat etc.2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire). lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordiţe (4-6 ochi) si cepii de inlocuire. chiar 1. in primii ani trebuie sa se formeze tulpina. cu cordiţe si cepi). Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea.20 m. ca: oxiclorura de cupru (0.2%) s. Copilii aparuti pe lastari. Cazenave.2%). apoi pe ea elementele de rod.ca la taierea Sylvoz. de 60-80 cm. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat. 31 . cu deosebirea ca la combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0. Zineb (0.a.5%). Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1. din zona de sub sau de deasupra strugurilor. in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse. in primul rind.4%).0%). Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave. sau cordoanele uni sau bilaterale. uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi).1.20 m). Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.00-1. dar butucii se pot forma si cu un singur cordon. Cirnitul Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10 frunze din lastari). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul. si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) .Dirijarea coardelor si legarea lastarilor Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea mari sau prea departati. In general. lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice).7-1. iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave. Guyot pe tulpina. Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaţile de formare a cordoanelor bilaterale. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta. (in verigi de rod. in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate.50 m (cultura inalta).4-0. Deosebiri apar. pergola cu streasina simpla sau dubla.

avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor. pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi. Restul coardelor se taie. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori. din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane.Cordonul speroliat (cu cepi. se procedeaza la formarea cordonului. in cazul cind in anul anterior sa format un cordon. scurtandu-se coarda cea mai viguroasa. restul suprimadu-se. dreapta. In anul al IV-lea. coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. scurtinduse fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. 7): Taierea de formare La cordonul speronat. realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor. fig. 32 . uni sau bilaterale. amplasati pe cordoane. sub prima sirma.

Restul lastarilor se indeparteaza. fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului. cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. in vara se aleg 2-3 lastari. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf. si se taie sub nivelul sirmei. 33 . In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos. lasindu-se 4 verigi de rod. Se aleg 2 coarde din virful tulpinii.Taierea Guyot pe semitulpina (fig. restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. ca si copilii de pe lastarii palisati. 8): Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in medie. mai viguroasa. respectiv 4 coarde a 12 ochi. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2).

reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta. 9): Taierea de formare La cordonul Cazenave. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani. incit sa fie tratate toate in mod asemanator. Cordonul Cazenave (fig. in masura posibilitatilor. Taierea de fructificare In fiecare an. daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita).Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod. scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon. incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. daca s-a realizat. cu cresteri normale.ca si o parte a cordoanelor . In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi. restul se orbesc. In anul al Vl-lea se poate considera. In anul al II-lea de la plantare. avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. rareori mai multe. daca plantele sint uniforme ca vigoare. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau. in acest an se formeaza primele verigi de rod.pot fi realizate inca din anul al II-lea. coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. 34 . iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep).din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. tulpinile . ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului. elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si. In aceasta situatie. la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. In anul al V-lea coardele crescute . Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii.

In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii). la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi. 35 . iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna. prin acoperire cu pamint.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful