Vert 38 Design Col 01.

2 De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber Vert 38 Design Col 01.2

Vindecatoarea din !eleor"an # !r$dica %&eorg&e Diabet Vindecatoarea din !eleor"an # !r$dica %&eorg&e Diabet Vindecatoarea din !eleor"an # !r$dica %&eorg&e

Plantare # 'iloane si (darea # c$angeli)$e

Constantin* dar "ai re"arc o c&estie pe care n#a" "ai +a,$t#o pana ac$"* ai -ac$t biloane dar ai plantat +inetele si rosiile in sant. In "od nor"al se plantea,a pe bilon si plantele s$nt $data si de pe o parte si de pe cealalta de apa care +ine pe sant$ri. In -el$l asta apa n$ +ine in contact direct c$ planta, In sc&i"b ii $da bine radacinile. In pl$s, d$pa ce se $s$ca apa, acolo in sant o sa -ie $n -el de "al ce -ace cr$sta si +a treb$i sa o spargi "ere$. &ttp*..c$angeli)$e.blogspot.ro.2012.0/.din#gradina.&t"l

'iloane 0o-tpedia

Rosiile au radacina ce se intinde in lateral, deci solutia cu udarea cu cana la radacina(langa tulpina) nu e cea mai fericita! Eu am rosii la tara si am facut santuri pe stanga si pe dreapta randului de rosii si apa care le uda curge pe aceste santuri. Randul de rosii este astfel udat pe ambele laturi si rosioara creste vesela! Prin axceasta metoda se acumuleaza mai multa apa in sol decat cu udatul la radacina si efortul uman este redus la a muta furtunul pe celalat sant cand primul s-a umplut bine cu apa!

santurile nu trebuie sa fie adunci, 5 cm e suficient. eu plimb sapa ceva mai apasat si gata santul. pamintul de duce in lateral si formeaza un fel de mal . trebuie doar sa urmaresti ca apa sa a!unga pina la capat.

dino"
#$ %une "&&', #&(") daca solul nu e bine drenat, varianta * daca solul este bine drenat si esti intr-o zona secetoasa, varianta + eu sunt langa +ucuresti si vreo " ani am mers pe varianta +. Practic faceam un sant si puneam rosiile in el. ,darea o faceam prin acel sant. *vanta!( usor de folosit si aport bun de apa pentru planta. -ezavanta!( in timp din cauza apei care trece peste radacini (ca un parau) pamantul se disloca si lasa o parte din radacini la vedere, in plus planta are un contact direct cu apa rece (la mine direct din fantana). .u e prea bine. *nul trecut am mers pe varianta lui vicero/, aplicata prin te0nica lui gomez. *dica plimbam sapa pe ambele parti ale randului si turnam apa prin aceste santuri. .u pot sa-ti spun diferenta in rezultat pt ca anul trecut am avut parte de grindina si .... rodul rosiilor a fost mai mult simbolic. *nul acesta am pus un sistem de udare prin picurare. .u mai am santuri, plantele sunt puse pe sol drept. Pana acum s-au dezvoltat o1, nu extraordinar pt ca am facut o greseala la plantare (le-am pus foarte adanc in sol) si au pornit mai greu. -in punct de vedere al udarii sunt multumit.

parintele
"' 2eptember "&#&, #"(3$ 2imilar cu ce spune xenna, eu procedez astfel (metoda mostenita de la bunicu4) Pamantul sapat si afanat. bine nivelat. 2e traseaza randurile, in functie de de soi (cat de mare e planta viitoare) si de conditii (conteaza daca e solar, loc ferit sau in mi!locul gradinii expus in plin soare, vant etc...) -e regula 5&-5& de cm, la c0err/ mai putin pentru ca sunt mai mici, etc...6n gradina ploaia aduce mana uneori, indiferent cat de mult le tratezi, iar plantele mai ing0esuite putin am observat sa reista ceva mai bine...daca locul e mai ferit, langa un gard cu verdeata, copaci ,etc... sau perete, etc...pot fi puse mai aerisit pentru ca sunt mai adapostite ... 7rasarea se face cu o sfoara... *poi se sapa gropile pentru plantare, mai mult lungi decat late, longitudinal pe rand (partea mai lunga in lungul randului...) 2e umplu gropile cu apa , eventual si ceva gunoi de gra!d daca pamantul nu a fost fertilizat in prealabi, de toamna. -upa ce apa a fost bine absorbita si groapa s-a namolit se trece la plantarese ia cu mana namol din gaura, mai adanc de la unul din capete. 6n acel capat se pune radacina plantei iar o parte din tulpina se culca in restul de groapa ramasa. 2e arunca namolul din mana peste radacina si apoi se procedeaza la fel cu restul de tulpina care va fi ingropata....amolul ala te asigura ca nu exista pungi de aer in !urul radacinilor. *poi se acopera cu pamant ce a mai ramassi se preseaza bine pamantul uscat din acelasi motiv, pe cat posibil sa nu existe pungi cu aerin sol in !urul plantei. la final se uda bine planta si se asteapta cateva zile pentru ca aceasta sa se prinda inainte de urmatoarele operatiuni. ,rmeaza legarea plantelor de araci sau spalier cu sfoara, operatiune care se va repeta ori de cate ori e nevoie pe masura ce planta se dezvolta si formarea santurilor pentru irigare. *cestea se fac cu sapa, tragand pamantul dintre randul spre lateral, spre sirul de plante practic, musuroind astfel si plantele..randurile nu trebuie sa fie atat de late cat sa intrati in zona in care se intind radacinile plantei dar nici prea inguste astfel incat apa sa nu a!unga la radacini... cam 3&-35 latimea santului la un rand de 5&-55 , deci aprox #& cm fata de planta e o1. 6n final planta va arata ca in figura # dar radacina va fi putin sub nivelul santului sau la acelasi nivel, undeva pe acolo. Prin faptul ca o parte din tulpina e ingropata de-a lungul randului va mari suprafata de absorbtie a nutrientilor si apei.

ingradina"ariei
Cele "ai b$ne re,$ltate a -ost la plantarea pe biloane,$nde $darea se -ace n$"ai pe an$ri,ast-el ca planta isi trage apa cat are ne+oie,-ara sa a+e" gri1a ca +o" 2neca pl nt$a.3i aici ai "ai ad $ga sa -ii ateni la soi$ri ,pentr$ ca, pe plic, +ei g si densitatea de plantare pe "p a plantei. &ttp*..ingradina"ariei.4ordpress.co".2012.02.25.t$torial#rosii.

(DA6EA %A6D(6I786 VII

Posted on 9an$ar: 18, 2010. ;iled $nder* Plantarea si l$crari de ingri1ire a plantelor < !ags* ingri1irea plantelor orna"entale, $darea gard$rilor +i <
(darea arb$=tilor planta>i s$b -or" se gard$ri +ii se -ace prin desc&iderea c$ sapa a $n$i =an> de 10#20 c" ad?nci"e, c?t "ai aproape de ba,a tr$nc&i$l$i plantelor =i - r s se descopere sa$ r neasc siste"$l radic$lar. D$p desc&iderea acest$i =an>, care n$ treb$ie s dep =easc 10#1/ " l$ngi"e =i 20#2/ c" l >i"e, se $d prin in$ndare, p?n c?nd =an>$l se $"ple c$ ap . 8pera>ia se repet p?n c?nd apa este absorbit c$ gre$ de sol. D$p ce apa a intrat co"plet 2n sol, p "?nt$l care a re,$tat din desc&iderea =an>$l$i este tras la loc, -or"?nd $n bilon contin$$, care +a 2"piedica e+aporarea apei. D$p ast$parea pri"$l$i tronson de 10#1/ c" l$ngi"e, se +a desc&ide al doilea tronson, apoi al treilea =i a=a "ai departe, p?n se $d toat l$ngi"ea gard$l$i +i$. 8pera>ia se repet p?n c?nd, prin sonda1e ce consta$ 2n darea la o parte a p "?nt$l$i din bilon. constat " c p "?nt$l n$ "ai este rea+ n.

VA6@A # Agri"edia

!e&nologia de c$lti+are a +er,ei in ca"p

#58&98"&#" 0ttp(88:::.agrimedia.ro858post8"&#"8&98te0nologia-de-cultivarea-verzei-in-camp.0tml

2peciile legumicole cuprinse ;n grupa verzei fac parte din familia +rassicaceae (<ruciferae), genul +rassica, =i repre,int $na d2ntre cele "ai i"portante gr$pe de leg$"e, at?t prin di+ersitatea =i calit>?ile culinare ale speciilor cultivate, c@t =i prin marea plasticitate genetic> =i adaptabilitatea acestor specii la condi?iile pedoclimatice d;ntre cele mai diverse (A. Aoican =i colab., "&&"). 6ota>ia culturilor Bn asolamentul legumicol. 2olei ;n care se cultiv> varza i se administreaz> gunoi de gra!d ;n anul

de cultur>. <ele mai bune premerg>toare pentru varz> sunt cerealele, leguminoasele =i cucurbitaceele. Aarza timpurie, de var>, ro=ie =i crea?> se cultiv> ;n ogor propriu, iar varza de toamn> se poate ob?ine =i ;n cultur> succesiv>, dup> legume, verde?uri, maz>re p>st>i =i c0iar dup> orz =i grau, ;n zonele de sud ale ?>rii. Prin specializarea soiurilor, ;n vederea e=alon>rii produc?iei de varz> proasp>t>, cultura de varz> alb> de c>p>?an> se diferen?iaz> ;n trei grupe( cultura verzei timpurii - sunt folosite soiuri cu o perioad> de vegeta?ie de 5&-'& de zile, iar plantarea se realizeaz> prim>var> foarte devreme (luna martie)C cultura verzei de var> - sunt folosite soiuri cu o perioad> de vegeta?ie de ##&-#35 de zile, iar plantarea se face la sfar=itul lunii aprilie, inceputul lunii maiC cultura verzei de toamn> - sunt folosite soiuri cu o perioad> de vegeta?ie de #)&-#95 de zile, cu plantare ;n perioada "5 iunie-5 iulie. ;n ultimii ani se cultiv> =i la noi ;n ?ar> o a patra categorie specific> soiurilor destinate p>str>rii peste iarn>, ;n stare proasp>t>, soiuri cu perioad> de vegeta?ie de #9&-#$& de zile, care se planteaz> la sfar=itul lunii aprilie, inceputul lunii mai =i se recolteaz> tarziu (lunile octombrie-noiembrie). C$lt$ra ti"p$rie =i de +ar a +er,ei Bn toamn>, terenul se ar> adanc, la "$-3" cm, ;ncorpor@ndu-se ;n sol gunoi de gra!d =i "83 din ;ngr>=>mintele c0imice cu fosfor =i potasiu. Bn prim>var>, cand terenul s-a zv@ntat, se lucreaz> cu discul, se erbicideaz> (conform indica?iilor inginerilor 0orticoli din zon>) cu )-5 zile inainte de plantare =i se ;ncorporeaz> ;n sol impreun> cu o cantitate de "&& de 1ilograme de azotat de amoniu. 7erenul se modeleaz> ;n straturi ;n>l?ate, cu l>?imea coronamentului de ') sau #&) cm. Bn Romania, varza se cultiv> aproape exclusiv prin r>sad. C$lt$ra de toa"n a +er,ei Aara, intrucat pan> la plantarea ;n c@mp a r>sadurilor terenul este ocupat cu o cultur> timpurie, dup> recoltarea acesteia se execut> o ar>tur> superficial>, la #$-"& cm adancime, =i ingr>=area cu 3&-)& de tone la 0ectar de gunoi de gra!d bine descompus, dup> care terenul se gr>peaz>. Bnainte cu 5-5 zile de plantare, terenul se erbicideaz>, mai ales dup> cereale, la fel ca la cultura timpurie, apoi se administreaz> #&& de 1ilograme de azotat de amoniu =i se incorporeaz> ;n sol la 5-$ cm adancime. 7erenul se modeleaz> ;n straturi in>l?ate, de #&) cm l>?ime la coronament. Bn Romania, varza se cultiv> aproape exclusiv prin r>sad. Prod$cerea r sad$rilor D se face ;n r>sadni?e calde, semicalde, reci sau ;n brazde ;n camp, ;n func?ie de destina?ia acestora, respectiv pentru culturi timpurii, de var> sau de toamn>. Pentru infiin?area culturilor de varz> de var> sunt necesare 3&& de grame de s>man?>C data sem>natului la cultura de varz> de var> este cupr;ns> ;ntre "5 februarie =i #5 martieC data plant>rii este cupr;ns> ;ntre "5 aprilie =i #& maiC sc0ema de plantat este de 9&83& cm, rezultand o densitate la 0ectar de )9 de mii de plante, iar perioada de recoltare are loc ;n lunile iulie =i august. Pentru culturile de varz> de var> =i de toamn> se produc r>saduri nerepicate. In-iin>area c$lt$rii prin r sad Pregtirea rsadurilor - la cele destinate culturilor timpurii se vor lu> m>suri de c>lire, pe cand pentru r>sadurile nerepicate (pentru cultura de var> =i de toamn>) se scot cu gri!>, se fasoneaz> =i se mocirlesc. Epoca de plantare ;n camp este ;n func?ie de destina?ia culturii, dup> cum urmeaz>( la varza timpurie, se face primavara cat mai de timpuriu, ;ntre #& =i "5 martie, imediat dup> zvantarea soluluiC la varza de var>, pentru e=alonarea produc?iei, plantarea ;n camp se face ;n dou> epoci diferite( prima ;ntre #5 =i "5 aprilie, iar a doua, ;ntre # =i #& maiC la varza de toamn>, plantarea se face ;ntre "& iunie =i 5 iulie.

Tehnica de plantare - r>sadurile se planteaz> manual pentru cultura timpurie, manual sau mecanic pentru culturile de var> =i toamn>. 2c0ema de plantare( varza timpurie se planteaz> pe teren modelat, ;n straturi in>l?ate, " randuri pe strat, la distan?> de 9& x "5 cmC varza de var> se planteaz> ;n acelea=i condi?ii pe " randuri, la distan?> de 9& x 3& cm, iar cea de toamn> la 9& x 35-5& cm. Pe teren modelat ;n biloane, r>sadurile de varz> timpurie se planteaz> pe partea sudic> a bilonului, la 5& x "5 cm, iar cele pentru cultur> de toamn>, pe partea nordic>, la 9& x 35-5& cm, aceasta presupunand orientarea randurilor pe direc?ia est-vest. *dancimea de plantare este pan> la prima frunz> normal>. ,darea de prindere se face imediat dup> plantare, cand se aplic> o norm> de udare de "&& metri cubi de ap> la 0ectar. In-iin>area c$lt$rii prin se" nat direct 2n ca"p Aarza de var> =i varza de toamn>, ;n special, pot fi cultivate =i prin sem>nat direct ;n camp. Preg>tirea terenului se face la fel ca =i ;n cazul culturii prin r>sad, cu men?iunea ca ;n momentul sem>natului solul s> fie bine m>run?it, a=ezat =i suficient de reav>n. Epoca de sem>nat este cea corespunz>toare perioadei cuprinse ;ntre #& =i "& aprilie. Tehnica de semnat - sem>natul ;n c@mp se face cu ma=ina, dup> acelea=i sc0eme de la cultura prin r>sad. *d@ncimea de sem>nat este de #,5-",& cm, semin?ele de varz> fiind foarte mici. .orma de s>man?> este de #,"-#,5 1ilograme de s>man?> la 0ectar. Este indicat a se folosi numai s>man?a dra!at>. -in punct de vedere te0nologic, varza ro=ie =i varza crea?> (de Eilano) se trateaz> ca varza de var>, cu plantare la sfar=itul lunii aprilie-inceputul lunii mai, prin plantare asigurandu-se un spa?iu mai mare de nutri?ie, )& de mii de plante la 0ectar la varza ro=ie =i 35 de mii de plante la 0ectar la varza crea?>, ca urmare a 0abitusului mai dezvoltat al acestor specii =i a perioadei de vegeta?ie mai lungi. Lucrrile de ingrijire a culturii de varz <ompletarea golurilor, pentru culturile realizate prin r>sad, se efectueaz> la )-9 zile dup> plantare, folosind r>sad de aceea=i varst> =i din acela=i soi cu cel din cultura infiin?at>. Rritul - la culturile sem>nate direct, se realizeaz> o dat> sau de dou> ori (;n func?ie de procentul de r>s>rire, incepand din momentul cand pl>ntu?ele au "-3 frunze adev>rate). Raritul definitiv (la distan?e optime) se realizeaz> la #5-"& de zile dup> primul r>rit, plantele rezultate (fasonate =i mocirlite) pot fi folosite ;n aceea=i sol> pentru completarea golurilor accidentale. Prailele - se execut> mecanic sau manual dup> fiecare udare sau ploaie mai mare de #& mm, incepand cu ziua a #&-a de la plantare sau cand plantele au r>s>rit, ;n cazul culturilor sem>nate direct ;n camp. F dat> cu pra=ila manual> se face =i o u=oar> mu=uroire, care se completeaz> pe m>sur> ce plantele cresc. Gucrarea se execut> mecanizat ;ntre randuri =i manual pe r@nd. Fertilizarea n timpul vagetaiei D se aplic> de dou> ori, prima la #&-#5 zile dup> completarea golurilor sau la cel de-al doilea r>rit, iar a doua, cu pu?in timp inainte de invelirea c>p>?anilor, folosind de fiecare dat> cate #&& de 1ilograme la 0ectar de azotat de amoniu pentru varza timpurie =i varza de var> =i "&& de 1ilograme la 0ectar de azotat de amoniu la varza de toamn>. Bngr>=>mintele se administreaz> intotdeauna pe teren reav>n =i lipsit de buruieni =i se

incorporeaz> prin pr>=it. 6rigarea se face pe toat> durata vegeta?iei. Ga varza timpurie se aplic> "-3 ud>ri, la un interval de #5-"& de zile, dandu-se o norm> de irigare cupr;ns> ;ntre 3&& =i 35& metri cubi de ap> la 0ectar, la cea de var> )-5 ud>ri , iar la cea de toamn> 9-$ ud>ri, cu norme de circa 35&-)&& metri cubi la 0ectar. 6rigarea trebuie intensificat> incepand din momentul invelirii c>p>?anilor, astfel ;nc@t s> asigur>m ;n sol o umiditate egal> cu 9&-95H din 6.,.*. (intervalul umidit>?ii active), f>r> ca apa s> b>lteasc>. Ga varza de toamn>, irigatul se ;ntrerupe cu circa " s>pt>mani inainte de recoltare, pentru a evita cr>parea c>p>?anilor. Bn regiunile bogate ;n precipita?ii, varza de toamn>, ;n special cultura prin sem>nare direct> ;n c@mp, poate fi cultivat> =i neirigat>. <ombaterea patogenilor =i a d>un>torilor se face prin intermediul buletinului de avertizare, emis de c>tre Gaboratorul Iitrosanitar %ude?ean, ;n care se indic> substan?a, doza =i momentul aplic>rii. Recoltarea se realizeaz> manual, cu cu?ite mari =i bine ascu?ite, t>ind coceanul sub c>p>?ana bine format>. Ga soiurile timpurii =i de var> sunt necesare 3-) recolt>ri e=alonate, pe m>sur> ce c>p>?anile a!ung la stadiul de maturitate de consum, 0ibrizii de varz> prezint> caracteristica de uniformitate, adic> de formare a c>p>?anilor ;n acela=i timp, fiind posibil> recoltarea la o trecere, maximum dou> treceri. Produc?ia care se poate realiza la varz> este mare, ;n func?ie de varietatea =i de te0nologia aplicat>, la varza de var> se pot ob?ine 35-)& de tone la 0ectar. Victor VT !"#