Cresterea ramelor Dr. biol. Petru Burian, 14.05.

2007

Rama, indiferent de specie, a fost si este o momeala clasica in pescuitul recreativ sportiv. Desi la ora actuala ramele pot fi cumparate !de a "ata#, pentru un pescar pasionat, care sta !la curte#, infiintarea unei crescatorii proprii insemna un real casti" pe multiple planuri$ economie de bani, rame disponibile la orice ora, reciclarea ecolo"ica a deseurilor ve"etale din "ospodarie si nu in ultimul rand obtinerea unui !subprodus# respectiv pamant pentru flori %compost&, care va fi mult apreciat de !consoarte#. 'u intentione( sa pre(int o metoda ultra stiintifica, costisitoare si care necesita multa munca, cele descrise mai )os se ba(ea(a in mare parte pe e*perienta proprie, subsemnatul beneficiind de o astfel de !crescatorie# multi ani, cu re(ultate uimitoare. Ce crestem +ste foarte important ca in crescatoria nostra sa inmultim specia ,umbricus rubellus, care este ruda apropiata cu rama de pamant %,umbricus terestris&. 'umita de unii !rama de litiera# sau !rama de frun(ar# ea este cunoscuta de pescarii vorbitori de en"le(a, sub diverse denumiri$ Drift-orm, .arden /orm, 0n"le /orm sau ,eaf /orm1 2nde o "asim, cum arata, ce avanta)e are ,umbricus rubellus este un locuitor al solului si in special al frun(arului, la de"radarea careia contribuie in mare masura. 0sadar, intr o (i frumoasa de primavara vara, dupa o ploaie, facem o e*cursie intr o padure de foioase unde vom cauta in stratul de frun(e moarte de pe sol %litiera& si mai ales intre frun(ele maronii, umede si lipite intre ele, un numar cat mai mare de rame. Daca vom cauta in (onele mai putin circulate, daca avem putin noroc si suntem atenti, pe un metru patrat putem "asi pana la 100 de e*emplare. ,e vom aduna fara a le indeparta de pe frun(ele pe care le am "asit si fara sa uitam sa adunam si 1 2 saci de frun(ar din aceasi (ona %sursa de 3rana pentru inceput&. Rama de frun(ar seamana mult cu rama de pamant. 0re un aspect lucios, de culoare purpurie sau rosu maronie, pe partea ventrala culoarea fiind mai desc3isa. ,un"imea corpului este de 4 12 cm, cu o "rosime medie de 4 4 mm. 0partine de viermii inelati si poseda o formatiune specifica perioadei de maturitate se*uala numita clitelum, care repre(inta o in"rosare te"umentara cu rol in reproducere %v. fi". 1 si 2&. 0ceasta formatiune are, impreuna cu alte caractere, un rol important in recunoasterea ei, deoarece indivi(ii speciei ,umbricus rubellus poseda clitelum numai pe partea dorsala a corpului.

Daca se face o observatie la lupa, se constata ca ea se afla situata pe inelele 24 55, caracter propriu speciei respective. Cresterea ei a fost studiata si perfectionata in scopul obtinerii compostului, in intreprinderile de bio reciclare a deseurilor ve"etale. 6pre deosebire de rama comuna %de pamant& pre(inta urmatoarele avanta)e$ traieste la suprafata solului, sau aproape de suprafata1 este mai putin sensibila fata de lumina, datorita pi"mentarii puternice1 se 3raneste predominant cu resturi ve"etale in descompunere1 devine matura reproductiv la apro*. 177 de (ile1 lo"evitatea varia(a intre 482 717 (ile1 depune 77 104 coconi 9an 9individ1 iarna 3ibernea(a in sol, in mici caverne "lobulare, la mica adancime %40 50 cm&1 primavara revine la suprafata in stratul de frun(ar1 daca are 3rana suficienta nu mi"rea(a1 prin consumarea resturilor ve"etale, "enerea(a un compost de culoare nea"ra bruna, de buna calitate. Din punct de vedere al pescarului sportiv, nu sunt de ne"li)at urmatoarele aspecte$ te"umentul fiind relativ "ros, sta bine pe carli"1 re(ista mult in apa, inclusiv in apa sarata, fiind viabila si la 5 4 "rade celsius1 nu are miros neplacut, iar prin intepare sau rupere, nu elimina acel lic3id puternic mirositor caracteristic ramei de bale"ar1 tinut in pamantul in care a crescut, poate fi pastrat in fri"ider sau la temperatura camerei, cateva saptamani. :etoda de crestere Cautam in curte %"radina& un loc umbros si relativ ferit de curenti de aer %preferabil lan"a un (id, "ard, etc.& unde construim din scanduri sau cu (idarie usoara %BC0& un !tarc# direct pe pamant. Dimensiunile sunt la ale"ere, dar recomandabil este un volum de apro*. 2 mc, cu o inaltime de 0,7 0,8 m. 6patiul re(ultat se imparte transversal in doua, printr un perete despartitor din scanduri distantate intre ele la 1 2 cm. Depo(itam in unul dintre spatii frun(arul si ramele adunate in padure, dupa care udam usor !crescatoria# si totul este "ata. ,o"ica celor doua spatii este simpla$ vom incepe cresterea ramelor in unul dintre ele, iar cand acesta se va umple cu compost %pamant or"anic& vom incepe depo(itarea resturilor ve"etale in spatiul alaturat, ramas "ol. Ramele vor mi"ra spre sursa de 3rana iar compostul re(ultat, poate fi utili(at in "radina. Prin utili(area alternativa a celor doua spatii, crescatoria poate functiona un numar mare de ani. Ce vom face in continuare ; practic mai nimic. <om avea doar "ri)a ca in aceasta incinta sa depo(itam toate resturile ve"etale din "ospodarie, provenite in cursul anului, respectiv$

iarba cosita1 frun(ele si lastarii de vita de vie %daca nu a fost recent stropita cu pesticide&1 frun(ele pomilor fructiferi, ca(ute toamna1 toate frun(ele si tulpinile le"umelor etc. Dintre speciile de foioase sunt preferate in primele saptamani dupa moarte, frun(ele de cires si de par, dintre speciile fura)ere trifoiul rosu, iar dintre resturile de le"ume, frun(ele de ceapa. 'umai frun(ele de fa" sunt consumate nede"radate, imediat dupa cadere. 0tentie = nu se vor depo(ita aici frun(ele de nuc, tulpinile si frun(ele de rosii si cartofi. Dintre resturile mena)ere, pot fi adau"ate co)ile de le"ume, fructe, produsele cerealiere. Deosebit de utile sunt co)ile de oua (drobite sau macinate fin, ele constituind un important aport de calciu. Daca este foarte cald, sau nu a ploat de mult, vom uda periodic !crescatoria# avand "ri)a ca surplusul de apa sa se scur"a in sol sau prin peretii de scandura. >n "eneral este de preferat sa mentinem o usoara umiditate si o reactie neutra sau slab alcalina in crescatorie, deoarece daca solul devine acid ramele raman mult mai mici, iar in ca( de uscaciune e*cesiva ele se retra" in sol. ?rebuie stiute de semenea urmatoarele$ ,umbricus rubellus re(ista la temperaturi limita cuprinse intre 2 si 50 "r. celsius, temperatura optima fiind de 18 22 "r. 6ub 10 "rade adultii nu mai formea(a coconi iar ritmul de crestere a formelor tinere scade. Crescatoria se acopera cu o bucata de nailon de culoare inc3isa sau un covor u(at, pentru a pastra ume(eala, a tine mustele la distanta si sa impiedicam evadarea ramelor din noul lor mediu de viata. 0cestea vor fi la inceput foarte active %mai ales noaptea&, dupa acomodare insa se vor "rupa in stratul cu ume(ala optima, unde se vor si inmulti. @ a"lomerare e*cesiva a ramelor intr un spatiu restrans indica faptul ca ceva nu este in re"ula$ prea multa ume(eala, mediu prea uscat, prea acid, prea cald, prea rece, prea compactat sau lipsa de aer, in ultimele doua ca(uri fiind necesara afanarea masei ve"etale. Daca toate conditiile de viata sunt intrunite, ramele se vor inmulti din primavara pana in toamna. Desi sunt or"anisme 3ermafrodite, ramele se inmutesc e*clusiv pe cale se*uata, prin alaturarea a doi indivi(i si sc3imb reciproc de spermato(oi(i. Dupa acuplare fiecare individ va secreta la nivelul clitelum ului o substanta numita albumina, din care se va forma coconul. 0cesta are forma rotunda, culoare alba, si contine cate 8 10 oua, din care dupa eclo(are supravietuiesc de re"ula 5 4 e*emplare. Pe durata maturarii oualor, in apro*. 5 saptamani %functie de temperatura&, coconul se mareste si isi sc3imba culoarea, devenind "alben, maro si rosu in ultima etapa, cand are marimea unui sambure de stru"ure. ,a eclo(are ramele tinere au culoare alba cu nuante ro(. Ramele au, in sol si in afara solului, numerosi dusmani naturali. :ulte rame sunt mancate in sol de cartite, soareci, "andaci si larvele acestora, iar la suprafata solului cad adeseori prada pasarilor. Daca depo(itam in crescatorie o cantitate mare de fructe stricate, riscam o inmultire e*cesiva a !musculitei de otet# %Drosop3ila melano"aster& care nu daunea(a ramelor, dar ne poate deran)a prin numarul mare de indivi(i. >n acest ca( putem folosi o capcana simpla, reali(ata dintr o sticla de plastic, astfel$ in (ona de mi)loc a sticlei, cu un cui subtire, incal(it, facem numeroase "auri1 turnam in sticla suc de fructe, bere sau vin acrit,

adau"am 2 picaturi de sapun lic3id si inc3idem sticla cu dopul sau. .aurile vor fi suficient de mari pentru ca musculitele sa intre in sticla atrase de 3rana, dar nu vor mai "asi calea de iesire, sfarsind inecate in lic3idul din interior. Pentru a avea o !crescatorie# eficienta vreme indelun"ata, trebuie sa avem "ri)a de doua aspecte$ sa asi"uram permanent sursa de 3rana si sa nu e*tra"em o cantitate e*cesiva de rame, periclitand astfel perpetuarea populatiei. Preluat$ 3ttp$99---.pescuitul.ro9ps9pa"e.p3p9id9rame9nav919