FERTILIZATORI NATURALI

Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand de azot, fosfor, potasiu care trebuie
sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol.
Pe langa aceastea mai exista si alte substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc.
Existenta lor in sol contribuie la fertilitatea acestuia. Insa cum nimic nu e perfect, se poate intampla ca plantele tale sa nu
beneficieze de una sau de mai multe substante necesare. Fertilitatea solului constă în cantitatea şi calitatea humusului din el.
Calitatea humusului interacţionează cu starea generală a plantei, cu sănătatea ei, precum şi cu calitatea recoltei. Animalele
au nevoie de mai puţină mâncare dacă aceasta provine din sol fertil.
Unul dintre principiile cultivarii legumelor în sistem ecologic este ca nutritia plantelor sa nu se faca cu saruri fertilizante usor
solubile, ci sa se faciliteze utilizarea acestora prin intermediul organismelor vii din sol (fungi, bacterii, insecte si viermi). În acest
scop, legumicultura ecologica trebuie sa stimuleze activitatea organismelor vii. Cu cât un teren este mai bogat în organisme vii, cu
atât este mai fertil, iar plantele vor fi mai rezistente la atacul parazitilor.

1. Principiile de fertilizare în agricultura biologică (organică)

Scopul fertilizărilor este aportul de elemente fertilizante în sol pentru furnizarea unei nutriţii echilibrate şi suficiente. Solul
trebuie să fie capabil de a furniza plantelor elemente nutritive din materii organice nepoluate precum şi din îngrăşăminte minerale
greu solubile.
Nutriţia să fie echilibrată pentru evitarea carenţelor şi exceselor în unul sau altul dintre elemente şi pentru a obţine produse
de o bună calitate nutritivă şi gustativă. Nutriţia să fie suficientă (după cerinţele plantelor) dar nu maximal deoarece scade calitatea
produselor (% de substanţă uscată scade şi creşte cel de nitraţi).
În legumicultura ecologica, baza fertilizarii o constituie îngrasamintele organice naturale pregatite dupa o tehnica speciala si
îngrasaminte minerale greu solubile cu folosire lenta (faina de fosforite, silicati, saruri potasice naturale).
În afara de dejectiile animale provenite din zootehnie, legumicultura ecologica se bazeaza si pe reciclarea materiei organice,
a productiei secundare formata din resturile vegetale care rezulta din gradini, vii, livezi, garduri vii, parcuri si spatii verzi.
Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele) introduse în sol în stare proaspata si în cantitati mari pot sa aiba
urmari nefavorabile asupra cresterii plantelor, prin blocarea azotului solubil folosit de microorganisme în procesul de descompunere,
fenomen cunoscut sub denumirea de ,,foame de azot‘’.
Pentru mentinerea fertilitatii solului se vor aplica doze moderate, aplicate fractionat si nu doze mari care pot inhiba germinatia
semintelor, favorizeaza cresterea luxurianta în detrimentul fructificarii si sensibilizeaza plantele fata de atacul bolilor si daunatorilor.
De asemenea, introducerea materiilor organice la adâncime duce la descompunerea lor anaeroba, cu producere de compusi
toxici pentru plante.
 Substantele nutritive trebuie puse la dispozitia plantelor în mod treptat si în raporturi armonioase corespunzatoare fazelor de
vegetatie, tinând cont ca, prin descompunerea materiei organice, unele substante sunt utilizate direct de plante (azotul), altele ca
fosforul si magneziul sunt mai întâi folosite de microorganisme si apoi, prin descompunerea materiei organice, revin în solutia
solului.

2. Reguli de fertilizare în agricultura biologică (organică)

Îngrăşămintele organice constituie baza fertilizării biologice – ca tehnică îngrăşămintele organice vor fi aplicate de aşa
manieră încât niciodată o materie organică proaspătă (nefermentată sau îngrăşăminte verzi) nu va veni în contact cu rădăcinile
plantelor. Materiile organice trebuie să fie în prealabil fie compostate fie aşezate la suprafaţă şi apoi încorporate printr-o lucrare
superficiala (5-10 cm) în sol.
Îngrăşămintele minerale constituie întotdeauna o completare a fertilităţii organice. Îngrăşămintele minerale se folosesc numai
în cantitate mică pentru a completa sau echilibra materia organică. Ca tehnică, îngrăşămintele minerale se aplică sub formă greu
solubilă în sol. Aceste minerale insolubile apropiată de forma lor naturală sunt în principal algele şi carbonaţii de calciu, fosfaţii
naturali şi pudra (praful) de rocă.
Îngrăşămintele minerale nu vor fi aplicate niciodată sistematic şi ritmic ci numai pe măsura nevoilor solului şi a
plantelor.Avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali sunt:
· protejezi solul, mediul, plantele si sanatatea ta;
· faci economie de bani, avand materiale la indemana;
· contribui la mentinerea unui sol sanatos;
· incurajezi formele de viata benefice in gradina;
· previi eroziunea solului;
· contribui la fertilizarea solului;
· reciclezi materiale;
· contribui la realizarea unui bun drenaj al apei;
· poti sa modifici pH-ul solului in sensul in care iti doresti (mai acid sau mai alcalin);
· stimulezi dezvoltarea in mod natural a plantelor; plantele devin mai rezistente la boli si daunatori;
· plantele nu ajung sa depinda de doza regulata de fertilizator chimic ce o aplici tu;
· furnizezi plantelor nu doar azot, fosfor si potasiu ci si alte substante necesare lor.
· Se pot folosi pe post de fertilizatori diverse materiale: balega de la anumite animale, iarba, trifoiul, lucerna, fasolea (ingrasamantul
verde), zatul de cafea sau cafeaua lichida, malaiul, algele, cenusa, compostul etc. Din anumite plante se pot face fertilizatori lichizi.
Îngrăşămintele folosite în agricultura biologică (organică sau ecologică)  sunt: îngrăşăminte organice, amendamente şi
îngrăşăminte minerale naturale
Categorie
Denumire Compozitia Mod de folosire
CEAI DE ALEGE
- daca locuiesti aproape de mare poti sa beneficiezi de acest fertilizator bogat in
substante hranitoare. Inainte de a le pune pe sol sau in compost, algele trebuie
spalate de sare. Iata o reteta de ceai:
- Se aduna alge cat sa umple jumatate dintr-un vas, se spala de sare si se
acopera cu apa. Se lasa sa stea aproximativ 3 luni. Inainte de utilizare se ia din
solutia rezultata o jumatate de cana si se dilueaza in 10 litri de apa. Daca nu
este suficient de diluata poate arde plantele. Cu aceasta solutie se stropesc
frunzele sau se uda pamantul.
Alge
Apa rezultata din spalarea carnii sau pestelui.este un bun fertilizator dar trebuie
filtrata  deoarece bucatile de came sau peste, cand ajung in pamant, putrezesc
si emana miros neplacut iar grasimea, se depune pe particulele de pamant si
impiedica buna aerisire a radacinilor.
Apa in care s-au fier stiuleti de porumb,legume,oua sau paste fainoase se poate
folosi ca fertilizator mai putin cea in care s-au fiert cartofi care este ierbicid.
Apa
Biohumusul toate cele 16 Este obţinut cu ajutorul râmelor, din dejecţiile animaliere şi resturile vegetale din
elemente de care ferme, fiind cel mai puternic competitor al îngrăşămintelor chimice ca
plantele au nevoie. performanţă fertilizantă, dar mai ales ca preţ. Dejecţiile animaliere pot fi de
Concentraţia bovine, porcine, cabaline, ovine etc.
azotului, fosfor-ului, Biohumusul îmbunătăţeşte aerarea solului, nu aglutinează, păstrează
potasiului, umiditatea necesară, reduce nevoia de apă, permite un excelent drenaj al
magneziului, solului, nu conţine seminţe de buruieni sau substanţe care împiedică creşterea
calciului şi ale altor plantei. Biohumusul a fost clasificat în două categorii: biohumus şi
elemente benefice vermicompost. Biohumusul conţine doar excrementele râmelor, pe când
sunt de multe ori vermicompostul conţine, pe lângă excrementele râmelor, şi 50-60% hrană
mai mari decât în neconsumată de către râme, din care cauză este inferior calitativ biohumusului.
cel mai bogat Procesul de copostare cu viermi poate fi descris astfel. 
 Resturile vegetale ca paie, fîn, frunze căzute, resturi vegetale de mîncare,
compost se amplasează într-un box sau ladă de plastic destinată compostării.
Lada trebuie sa aibă un drenaj bine asigurat, orificiile din dosul lăzii vor permite
surplusului de apă să se scurgă, şi substratul să rămînă doar umed. Substratul
aranjat în lăzi, se lasă pe vreo cîteva zile pentru a verifica dacă temperatura
acestuia nu creşte brusc, în cazul în care temperatura creşte şi apare miros
neplăcut, este un indiciu că acesta nu este condiţionat bine şi au început
procese de fermentare anaerobă. Substratul în acest caz se afînează bine şi se
lasă cateva zile să se răcească. În caz contrar viermii introduşi în substrat vor
muri... temperatura critică pentru viaţă fiind de 32 grade Celsius. La următoarea
etapă se introduc viermii la suprafaţa substratului, în cîteva minute aceştia vor
dispărea de pe substrat. La substrat se mai adaugă puţin sol sau nisip acesta
trecînd prin intestinul viermilor participă la macerarea hrănii.
sol,are un Ph neutru
Viermii pot procesa o cantitate de substrat egală cu masa corpului său în 24 de
ore. Ating maturitatea sexuală în jur la 3 săptămîni şi populaţia de viermi se
dublează în jur la o lună - o lună jumătate, după care creşte în progresie
geometrică.
Viermii sunt hrăniţi cu regularitate adaugînd substrat în lada de compost. La
INGRAS formarea totală a compostului cu obţinere de biohumus, acesta are un miros
AMANT placut de sol şi o culoare închisă. Viermii se colectează, şi se refolosesc la
următoarele cicluri de compostare. Viermii mai mari pot fi folosiţi pentru pescuit
sau ca hrană pentru peşti din iazuri artificiale iar cei mici sa lăsaţi la
compostare.Puteţi încerca să obţineţi biohumus chiar acasa aruncînd resturile
bucătăriei de la curăţarea legumelor şi fructelor într-o ladă destinată compostării
şi adaugînd viermi în aceasta.Procesul de compostare durează în jur la 3-4 luni
şi vă răsplăteşte cu un adaos minunat pentru florile dumneavoastră de cameră.
Cenusa Potasiul si fosforul Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor,paielor,cocenilor,tulpinilor de
se gasesc in forme floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele nutritive.
in care pot fi Compozitia cenusii variaza foarte mult in raport cu felul plantei ca si cu varsta
preluate cu usurinta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care a crescut aceasta.
de catre De regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane
plante.Microelement Cenusa este un ingrasmant cu potasiu, dar contine si alte elemente pentru care
e magneziu,fier,bor, are un sport nutritional mult mai bun decat Ingrasamintele de fabrica cu potasiu.
 Cenusa provenita de la floarea soarelui si risca are aproape acelasi procent de
potasiu ca si ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica.
Cenusa de lemne intrucat nu contine clor, este mai buna ca ingrasamant cu
potasiu decat ingrasamintele de fabrica care pe langa potasiu au si clor.
Se poate spune ca toate plantele sunt recunoscatoare la aplicarea cenusii ca
ingrasamant. Ea trebuie aplicata insa  la plantele care o valorifica mai bine,
adica mai intai la cele care nu suporta clorul apoi la radacinoase si apoi la
culturile semicere. Actiunea cea mai mare se manifesta pe solurile nisipoase,
apoi pe cele nisipolutoase, inmlastinate, turboase si solurile de lunca.Pe solurile
acide, cenusa datorita continutului de calciu si a altor substante lesietice
contribuie la scaderea aciditatii pamantului.
Ca ingrasmant cenusa se foloseste inainte de insamantare o data cu afanarea,
la insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatie
sub forma pulvurenta sau in solutie.
Dozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusei, insusirile pamantului si
metoda de introducere in sol Inainte se insamantare se folosesc in medie 600-
1000kg/ha pentru radacinoase (sfecla/morcovi) si tuberculifere (cartofi) si 1000-
1200 kg/ha pentru plantele textile (in canepa) uleioase (floarea soarelui) 
Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fie mai mari decat pe solurile
acide si cand se insamanteaza plante ca ierburi , lucerna, trifoi Ca ingrasamant
in timpul vegetatie : 300-500 kg/ha la cuib sau pe randurile plantelor: 50-
100kg/ha la semanat. Semintele se tavalesc prin cenusa si apoi se seamana sau
se face o solutie de o parte cenusa si 5-10 parti apa si se lasa cateva ore se-
mintele la inmuiat dupa care se lasa putin sa se zvinte si apoi se seamana.
Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiu da imunitatea
plantei (in mare), de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de
Coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un
Potasiu
banana mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci, mai ales la rosii e bine sa
adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim
sa le plantam.
Coaja de ou Calciul face parte - cojile de ou sfaramate se pot pune in gramada de compost
din substantele - cojile de ou se usuca, se macina cat mai bine si se incorporeaza in sol, la baza
nutritive secundare, plantelor.
 -cojile de ou pisate pot fi amestecate in amestecul de pamant utilizat la
insamantare.
-la rosii, se foloseste o portie de coji uscate in groapa de plantare.Se poate
necesare plantelor preveni putregaiul florilor.
sa creasca. Coaja -coji de oua zdrobite, se pot pune in cerc,in jurul unor plante mai tinere,la
de ou contine 95% baza,pentru a descuraja melcii sau viermii sarma, acestia fiind incomodati de
carbonat de calciu marginile ascutite ale cojilor.
-se mai poate folosi apa in care au fiert ouale, se raceste si se uda orice planta .
-poate corecta orice teren, al carui sol este acid, incorporand cojile uscate si
pisate in sol, pe teren intins se foloseste varul.
Compostul Un ingrasamant Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente
natural intotdeauna esentiale: o drenare a apei si un grad de umiditate adecvate, o buna aerisire si in
la indemana, si o al treilea rand resturi corect alese.un aport regulat de compost, com-pensează
me-toda foarte buna pierderea humusului şi redă solurilor cultivate fertilitatea lor naturală.
de a recicla o mare Compostul reprezintă produsul final al biodegradării controlate (compostării) a
parte din resturile deşeurilor organice de natură vegetală sau animală. Este un produs stabil,
naturale, de a igienizat şi bogat în humus, ce poate fi utilizat ca îngrăşământ, amendament sau
reduce volumul de suport de cultură. Coeficientul de mineralizare a humusului este 1,67-1,75%, iar
gunoi menajer. pentru compensarea pierderilor anuale de 1% humus trebuie să aplicăm 10
este mai sarac în t/ha/an compost fermentat (10kg/m 2), iar creşterea de la 2 la 3% humus va fi
azot dar mai bogat realizată în 10 ani dacă se aplică 40 t/ha compost fermentat (4 kg/m2/an).
în celelalte Fiind o biodegradare contro-lată, microorganismele responsabile,
elemente desfăşoară o activitate complexă, condiţionată de patru parametrii
fertilizante(P2O5 esenţiali:Oxigenarea: Procentul de oxigen trebuie să fie suficient de ridicat (20%
K2O, CaO). în mediu). Scăderea lui sub 5% indică apariţia anaerobiozei;
Caracteristicile fizico-chimice ale produselor supuse compostării: raportul
adecvat C/N se situează în jur de 25-30/1 şi trebuie diminuat prin compostare
până la valori de 10-12: 1;
Temperatura: este manifestarea cea mai bine percepută în compostare, ea
asigurând igienizarea-distrugerea germenilor patogeni, a seminţelor de buruieni
Umiditatea: este necesară vieţii microorganismelor; o umiditate de 40-70% este
optimă.
Procesul de compostare cuprinde două faze principale:
 fază de fermentare/descompunere: degradarea rapidă a materiei or-ganice
proaspete de către microorganisme cu degajare de căldură, iar prin menţinerea
temperaturii de 60ºC timp de 4 zile se realizează igieni-zarea compostului.
Această activitate bacteriană necesită o aprovizionare cu apă şi oxigen. Această
fază durează câteva zile până la câteva săptămâni. Se observă, o dată cu
reacţiile metabo-lice de degradare, o scădere în volum (de 30-50%) si greutate
(40-60%) din cantitatea iniţială, prin pierderea apei şi dioxidului de carbon.
fază de maturare în care are loc biosinteza lentă a humusului, care nu necesită
nici apă, nici oxigen şi poate dura câteva luni până când se atinge gradul de
maturare urmărit.
Aportul compostului are efecte bene-fice asupra solului manifestate atât fizic şi
chimic, cât şi biologic.
EFECTE FIZICE: • Culoarea închisă a solului (datorată humusului) mo-difică
comportamentul termic al acestuia şi de asemenea devine mai bun absorbant al
luminii cu influenţă benefică în creşterea vegetală;
• Stabilirea structurală şi porozitatea mai bună facilitează creşterea rădăci-nilor şi
implicit dezvoltarea vieţii biolo-gice (creşterea activităţii bacteriene a solului);
• Retenţia mai bună a apei de către sol limitează eroziunea;
• Aportul de compost pe solurile argiloase permite o îmbunătăţire a drenajului.-
12: 1;
EFECTE CHIMICE:
• O mai bună reglare a cantităţii de elemente nutritive pentru plante;
• Putere de tamponare ridicată (pH);
• O îmbunătăţire a puterii de retenţie a solului în ce priveşte ionii minerali sau
organici;
• O acţiune energică(oxidarea C si H);
• Frânarea acidifierii solului.
EFECTE BIOLOGICE:
• Aportul humusului reprezintă sursa de nutriţie pentru flora si fauna solului;
• O acţiune nutritivă progresivă: mineralizarea azotului, eliberarea fosforului şi
sulfului.
Gunoiul de Gunoiul de grajd poate fi folosita foarte bine ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incor-porat in
grajd este un amestec de sol toamna, cand nu mai sunt plante in gradina, fie ca material de compost.
 dejecţii solide şi La majoritatea culturilor, gunoiul de grajd, indiferent de tip, se aplică în
lichide provenite de două sezoane importante:
la ani-male şi, de 1. vara – toamna, după recoltarea cerealelor de toamnă şi până la
materiale grosiere începerea lucrarilor de toamnă
folosite ca aşternut. 2. primăvara în perioada martie-mai
În majori-tatea Cantitatea de gunoi necesară pe parcele cultivate cu plante anuale se
cazurilor, gunoiul de calculează înmulţind necesarul anual (10 t/ha- 1kg./m2) cu lungimea rotaţiei
grajd are efecte (numărul de ani). Gospodăriile şi fermele cu multe tipuri de soluri vor fertiliza
pozitive asu-pra prioritar cu gunoi parcelele cu soluri grele. se imprastie 4-5 kg de gunoi pe
solului şi a plantelor fiecare mp
culti-vate, este însă Nu se aplica balega proaspata la plante intrucat aceasta le arde. Bogata in
şi o sursă im- substante hranitoare, ea trebuie sa stea aproximativ 6 luni inainte de a o folosi.
portantă de Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul
infestare a tere- va fi integrat in solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu.
nurilor cu buruieni şi Efectul de îmbunătăţire a fertilităţii naturale a solului se resimte în cazul
uneori cu agenţi utilizării gunoiului de grajd până în al 4-lea an de la aplicare
patogeni şi de polu- CEAI DE BALEGA - in 10 litri de apa se pune maxim 1 Kg de balega de
are cu azot a vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna in functie de marimea
solurilor şi a apelor plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se toarna mai
de suprafaţă şi putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o cana (aproximativ 250 ml ), la o
adân-cime.Conţine rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml , iar la una matura maxim 1 litru.
de regula: Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele.
       azot (0,30-0,60%), Nu se foloseste solutia la rasaduri din acelasi motiv.
       fosfor (0,17- gunoiul se va aplica in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza,
0,40%), conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.
       potasiu (0,10- 1.BALEGARUL DE CAL- este de departe cel mai bun biocombustibil, are
0,35%) apa doar 70%, foarte bogat in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH
precum si calciu, bazic 8-9 si dezvolta o teperatura maxima intre 70-80 0C.
magneziu, sulf, fier, Energia sa calorica se pierde pana la jumatate in primele doua sap-tamani de
zinc fermentatie restul urmand sa se degaje in 7-8 saptamani. De aceea, daca
asezam balegar de cal ca pat cald in rasadnite in primele doua saptamani vom
obtine tempe-raturi de 60-70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30
grade, si se va mentine la aceasta valoare timp de 6-7 sapt. .
 2. BALEGARUL DE VACA se deosebeste de cel de cal prin conti-nutul
mai mare de apa (75-80%). Din acest motiv temperatura maxima la care ajunge
prin fermentatie este de 45 grade Celsius, temperatura ce se degaja tot aproape
2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade celsius pentru urmatoarele
4-5 sapta-mani.. Se poate creste valoarea ener-getica a acestui balegar de vaca
prin adaugarea de paie sau rumegus
3. EXCREMENTELE DE OAIE SAU DE CAPRA sunt foarte uscate si
trebuie umezite inainte de a fi folosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt
tip de balegar deoarece singur fermenteaza lent ajungand la 55 grade Celsius
dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine aceasta temperatura
cam o saptama-na dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius pentru
urmatoa-rele 45-50 de zile.
4. EXCREMENTELE DE PORC nu se folosesc aproape deloc pe post de
biocombustibil fiind prea umede si mult prea acide. 
Ele nu reusesc sa incalzeasca deloc rasdnitele dar se pot amesteca cu balegar
de cal si cu paie. Poate pe undeva natural acest fapt deoarece porcul este
departe de a fi exclusiv ierbivor. De ce se ard rosiile, cand se folosesc
excremente proaspete,simplu din cauza aciditatii mari, rezultat al hranei variate
ce include si carne, grasimi, etc.
Când animalele sunt hrănite cu nutreţuri concentrate şi fânuri, atunci şi
dejecţiile au un conţinut mai bogat în azot, fosfor şi potasiu. 
Când în hrana animală se folo-sesc mai multe furaje fibroase dejec-ţiile au o
cantitate mai scazută de substanţe hrănitoare pentru plante
Daca faceti rost de balegar, depozitati-l undeva in curte acoperit pentru a
fi ferit de precipitatii si a nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnita si
el a fermentat complet, in toamna il puteti amesteca cu pamantul si veti aduce
un aport de substante nutritive pentru culturile viitoare sau il amestecati cu
pamant si veti obtine un excelent pamant pentru obtinerea rasadurilor tot in
sezonul viitor.
Neaparat insa asteptati inche-ierea fermentatiei deoarece aciditatea
ridicata si fermentatia in desfasurare va va arde culturile fara mila.
Gunoiul de foarte bogat în azot, Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de
pasari fosfor si potasiu; solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei. 
 Cu cateva zile inainte de intre-buintare, gunoiul maruntit se ameste-ca cu apa, o
parte de gunoi si doua parti de apa. 
In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in pro-portie de 1 :
10 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se
foloseste pentru castraveti, morcovi, praz. 
La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie.
Acesta se poate folosi in doua feluri:
a) fie la cuiburile de rosii, ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare,
gainat uscat ,adunat intr-un sac pe timp de iarna) amestecat cu urzici tocate si
putina cenusa de lemne
b) fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat si 20
este de aproximativ
de l de apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se fo-loseste
de 3 ori mai bogat
lichidul pana ajungem la ma-teria sedimentata, fara sa amestecam ,dupa care se
ca gunoiul de grajd
adauga iar apa, se as-teapta cateva zile si se foloseste si tot asa cam de trei ori. 
Ultimul material ramas va contine mai mult nisip si pietricele pe care le-au inghitit
gainile pentru procesul din gusa si se foloseste si el asa solid la dovlecei, de ex.
Este la indemana tuturor celor care au gaini,rate, gaste sau alte pa-
sareturi in curte, poate mai la indema-na decat orice alt ingrasamant. Trebuie
retinut ca gainatul este extrem de acid ceea ce face ca el sa se foloseasca
numai in stare uscata. Se faramiteaza foarte bine pana cand ajunge de
consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa uscat inainte de plantarea
rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine. Nu va feriti
sa folositi in amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitatea de celuloza
marind astfel capacitatea calorica.
Faina de se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.
coarne
Făina de   pulbere alb murdar, Se recomandă prioritar pe solurile cu reacţie acidă sau neutră.
oase aspră la pipăit.
conţine în medie 15-
34% P2O5 şi 0,7-
4% N
Faina de se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.
sange
 1.Fabaceae (Leguminosae): bob, mazăre, măzăriche, lupin, fasoliţă, soia,
trifoi, sulfina (Mellilotus officinalis), etc.
2. Brassicaceae (Cruciferae): rapiţa, muştar etc.
3. Poaceae (Gramineae): secară, triticale( combinative grau/secara) si
ovăzul în amestec cu leguminoase anuale. Avantajele folosirii sunt:în cursul
creşterii, se comportă ca un mulci viu; absorb substanţe nutritive, împiedicând
spălarea lor; odată incorporate în sol, eliberează aceste substanţe
nutritive;rădăcinile plantelor verzi au un efect pozitiv asupra solului.
Se recomandă:
• ca aceste îngrăşăminte să fie tocate mărunt 
. • uniform împrăştiate pe teren 
Îngrăşămint • să nu se introducă direct în sol, ci numai după o perioadă de compostare la
ele verzi suprafaţă.
Dintre dezavantajele îngrăşămin-telor verzi sunt: 
• costurile relativ mari cu înfiinţa-rea, recoltarea şi încorporarea culturilor 
Sunt diferite plante,  • efectele de blocare a azotului mineral 
mai ales • de intensificare a mineralizării materiei organice din sol.
leguminoase care Partile de planta (radacini, frunze, tulpini) ramase pe teren dupa re-coltare
se cultivă în mod constituie o sursa de humus
special, singure sau
în amestec, pentru a
îmbunătăţii însuşirile
solului.

contine o cantitate destul de mare de substante nutritive usor accesibile

plantelor si, datorita acestui fapt, se aplica în cantitati de 1-2 ori mai reduse
decât bale-garul obisnuit.
Mranita se foloseste la culturile de legume, aplicându-se în mod frec-vent ca
îngrasamânt local la tomate, cartofi) sau cu ocazia in-samantarii (la castraveti,
pepeni, dovlecei- la cuib) sau la pregatirea diferitelor amestecuri de pamânt
Se obtine din gunoi pentru rasadnite.
Mranita  de grajd foarte bine Ea se foloseste in cantitati mai mici (1-2 kg/mp). 
putrezit (2-3 ani)
 Reprezintă acoperirea solului cu materii organice: resturi vegetale, paie sau
Mulciul frunze, etc. Descompunerea materialelor din mulci duce la creşterea cantitatii de
materie organică din sol.
Scoarta de copac maruntita reprezinta atat un strat protector cat si un
ingrasamant natural. Inainte de a aduce si imprastia in-grasamantul natural,
pamantul din gradina trebuie afanat, iar buruia-na deja crescuta taiata imediat,
Scoarta de altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Trebuie sa fie asternut un strat cel
copac putin la fel de gros cat un pumn,5 - 7 cm.
In cazul in care exista multe resturi de lemn are o influenta ne-gativa
asupra plantelor, deaoarece in procesul de mucegaire retine foarte mult azot.
Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.
Se extrage din turbariile care se formeaza în regiunile cu umiditate mare – în
este un amestec de zonele înalte turbarii înalte sau în zonele joase – turbarii joase sau de mlastina.
Turba
resturi vegetale
semidescompuse
se aplica sub forma de solutie diluata cu 3 – 4 parti de apa. Se
administreaza 2 – 3 litri/m2, de regula în cursul perioadei de vegetatie, ca
dejecţiile lichide,
îngrasare suplimen-tara, având un efect rapid. 
respectiv, fracţia
Urina şi compoziţia chimică a urinei şi mustului de bălegar orientează folosirea acestora
lichidă a bălegarului
mustul de în două direcţii: Activator al fermentării gunoiului de grajd şi al compostului;
produs de animale.
bălegar Îngrăşământ cu acţiune rapidă, atât ca îngrăşământ de bază, cât şi
Produse organice
foliar.Fertilizarea cu urină şi must de bălegar se face numai o dată la 3-4 ani
azotopotasice.
pentru a evita îm-buruienarea terenurilor şi decalcifi-erea plantelor şi a
vieţuitoarelor ierbivore
Urina contine in procente -urina umana poate fi folosita drept excelent ingrasamant in agri-cultura (urina si
umana destul de mari fecalele umane fac parte din ingrasamintele tradi-tionale orientale si sunt folosite
elemente precum de secole fie dupa compostare fie direct) Se pare ca efectul acesteia este cu atat
azotul, fosforul si mai spectaculos daca este intrebuintata impreuna cu ce-nusa rezultata in urma
potasiul, arderii lemnului. “In multe privinte sub-stantele se completeaza in mod natural”,
incearca sa explice fenomenul conducatorul studiului, Surendra Pradhan,
cercetator al mediului la Universitatea Kuopio in Finland.Urina umana contine in
procente destul de mari elemente precum azotul, fosforul si potasiul, iar cenusa
este bogata in sub-stante nutritive care nu se rega-sesc in urina, precum calciul
 si magneziul. Ambele au fost folosite separat, ca ingrasamant, de secole intregi,
insa de-abia acum agricultorii au venit cu ideea de a le folosi impreuna, tocmai
datorita proprietatilor eficiente mai degraba complementar, decat singular.
Urina se colecteaza de la toaletele eco-friendly sau, mai simplu, fer-mierii isi pot
colecta propria urina in canistre, pentru a o utiliza mai apoi ca ingrasamant la
propriile culturi de rosii. Dupa aplicarea urinei ca ingrasamant, la aproximativ trei
zile distanta, se adauga si cenusa ca fertilizant secundar.Studiul a dovedit ca
doar urina unei singure persoane poate fi suficienta pentru a fertiliza 6.300 de
rosii pe an, cantitate care poate atinge chiar un volum de 2,4 tone de rosii.
O problema ridicata cu privire la utilizarea urinei pentru fertilizarea
culturilor ar fi anumite elemente regasite in componenta acesteia, cu precadere
ramasitele din anti-conceptionale care, cred unii, ar putea afecta negativ
recoltele. Cercetatorii nu neaga existenta acestei probleme, dar sunt de parere
ca ”in orice caz, in mica masura, in cadrul unei familii, cantitatea de reziduuri
farma-ceutice prezente in urina este destul de scazuta si poate fi
acceptabila”.Inclusiv ingrasa-mintele actuale comerciale contin, de ani de zile,
reziduuri hormonale si farmaceutice si nu au prezentat niciun risc pentru
agricultura, sustin expertii. In orice caz, cercetatorii privesc mai degraba latura
eficienta a procedeului si spera ca descoperirile cu privire la utilitatea urinei vor
contribui la dezvoltarea unei atitudini pozitive in ceea ce priveste folosirea
acesteia impreuna cu cenusa, drept ingrasaminte - ca rezultatele nu se afirma
numai in cresterea productiilor si imbunatatirea calitativa a recoltelor de rosii, dar
si in reducerea contaminarii apei si in controlul calitatii solului si al emisiilor de
azot.
Urzica vie Contine azot,fosfor Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa
dar si plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Se
microelemente acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si deasupra.
macerat de urzica. - meto-da descrisa in cartea,,Gradina de le-gume
ecologice- Agnes Gedda: “Pentru a prepara solutia de urzici, pu-teti folosi orice
recipient; atentie, insa, vasul respectiv nu trebuie sa fie din metal. Se umple
recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspat taiate. Evitati sa puneti radacini sau
florile acestora fiindca v-ar putea invada legumele cu un covor de urzici. Se
foloseste un kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce ati pus urzicile usor zdrobite
 in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de buza (marginea)
recipientului, amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca vreti sa
evitati mirosul. Fermentatia are loc 15 zile , dupa care se strecoara solutia si se
toarna in recipiente inchise (peturi, poate) pe care sa le pastrati mai multe luni.
Fiindca nu se foloseste asa concentrata solutia ci se dilu-eaza in apa, cand se
foloseste, o masura de solutie de urzici la 5 ma-suri de apa si cu aceasta se uda
plantele pe pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja musu-
roite se face un sant de jur impre-jur si asa se uda cu acest ingrasa-mant. Nu se
intampla nimic daca se stropeste planta pe frunze, insa nu pe roua, nu pe soare
in mijlocul zilei si nu pe canicula.” Urzica este si fungicid si insecticid,

FERTILIZ
ATOR
este incoloră şi uşor solu-bilă  în apă cu care poate forma repede soluţii
suprasaturate. Se prezintă sub formă spongioasă şi higroscopică şi conţine 16%
Cl si 19% Ca. pentru corectarea reac-ţiei alcaline
Clorura de
calciu
Gipsul  Sulfat de calciu conţine 79% sulfat de calciu si aproximativ 21% apă. pentru corectarea reacţiei
alcaline
Dolomitul carbonat de calciu este un amestec de carbonat de calciu (54%) cu carbonat de magneziu (45%),
(54%) cu carbonat conţine 25-30% CaO şi are efect de neutralizare mai mare decât piatra de var
de magneziu măcinată. Datorită conţinutului ridicat de magneziu se recomandă a se aplica
mai ales în asolamentele cu trifoi, lucernă, lupin, cartof, rădăcinoase furajere,
sfeclă de zahăr, varză etc. pentru corectarea reacţiei acide
Carbonat de calciu are culoare gri şi gri-închis, conţine 15-30% Ca sub formă de carbonat de
calciu şi 25-75% nisip şi argilă şi are acţiune mai rapidă decât piatra de var
măcinată.
Marnele mai bogate în argilă sunt mai potrivite pentru solurile nisipoase,
iar cele bogate în nisip pentru solurile argiloase. La noi în ţară, local, se foloseşte
o marnă numită polechim sau polochim care conţine 13-20% carbonat de calciu
 şi 32-35% argilă. pentru corectarea reacţiei acide

Marna
se produce în carierele de extragere a pietrei de var şi se prezintă sub formă de
pulbere de culoare albă, cenuşie sau gălbuie. Conţine calciu (40-50%) sub formă
de carbonat de calciu şi se foloseşte pe toate tipurile de sol cu reacţie acidă, de
obicei toamna. pentru corectarea reacţiei acide
Piatra de
var
măcinată
se prezintă ca o masă spongioasă uşor fărâmicioasă, de culoare gri deschis
până la gri închis şi conţin 45-56% Ca sub formă de carbonat de calciu şi 10-
20% nisip si argilă. Au acţiune mai rapidă decât piatra de var măcinată pentru
Tufurile corectarea reacţiei acide
vulcanice
AMENDA
MENTE conţine sulf şi acizi humici şi este eficient mai ales pe soloneţurile care fac crustă
pentru corectarea reacţiei alcaline
sulf
Praful de
lignit
ÎNGRĂŞ Fosfor total (P2O5)–11- este un produs secundar din procesul de prelucrare a fontei în oţel. Se
ĂMINTE 24% prezintă sub formă de pulbere fină şi are culoarea cenuşie negricioasă. Este un
Fosfor
MINERA asimilabil(P2O5)–10- îngrăşământ puţin solubil în apă, dar solubil în acizi slabi şi citrat de amoniu.
LE Zgura lui 24%
NATURA Thomas Calciu (CaO) – 38-50%
LE Magneziu (MgO) – 2-
5%Mangan (MnO) – 5-
13% Fier – 8-15%
Este un îngrăşământ pota-sic care conţine însă şi însemnate cantităţi de
fosfor, calciu, magne-ziu şi microelemente. Se poate aplica pe toate tipurile de
sol şi în orice perioadă de timp: înainte de afanare, la pregătirea terenului pentru
însămânţare şi în timpul vegetaţiei culturilor.
Cenuşa se poate folosi la tratamentul seminţelor (10-15kg/ ha), localizat
pe rând (100-200 kg/ ha) sau la cuib (15- 20 g la fiecare cuib), concomitent cu
 semănatul şi foliar sub formă de soluţii (50-150 g cenuşă dizolvată în 10 l de
apă).

Cenuşa Potasiu,fosfor,magn
eziu si
microelemente
este un amestec de carbo-nat de calciu (54%) cu carbonat de magneziu
(45%), conţine 25-30% CaO Corecteaza reactia acida cu efect de neutralizare
mai mare decât piatra de var măcina-tă.Datorită conţinutului ridicat de magneziu
se recomandă a se aplica mai ales în asolamentele cu trifoi, lucernă, lupin,
cartof, rădăcinoase furajere, sfeclă de zahăr, varză etc.

Carbonat de calciu,
Dolomite carbonat de
magneziu
Kiseritul Sulfat de magneziu Corecteaza reactia acida a solului
de origine marina
Granitul în afară de siliciu Problemele acestor îngrăşăminte sunt costurile mari cu mărunţirea şi
Bazaltul (50-65% SiO2) mai gradul redus de solubilitate al elementelor nutritive.corecteaza reactia alcalina a
Porfirul conţin potasiu (3- solului.
10% K2O),
magneziu (2-7%
MgO) şi o gamă
largă de
microelemente.

 Fertilizarea de baza consta in inglobarea ingrasamantului in sol, toamna sau primavara, inainte de initierea unei culturi.
Ingrasamantul, care poate fi chimic sau organic, se incorporeaza in sol odata cu sapatul.

 Fertilizarea de tip starter se face chiar in momentul plantatului, ea are rolul de a oferi plantutelor toate substantele nutritive
necesare pentru a se dezvolta rapid si armonios. In functie de tipul culturii pe care o initiem, ingrasamantul se poate aplica la
cuib sau pe randuri.
  Fertilizarea faziala se utilizeaza, dupa cum ii spune si numele, in diferitele faze de dezvoltare ale plantelor. Ea se face atat
radicular (ingrasamantul va fi absorbit la niveul radacinii) cat si extraradicular (se aplica la nivelul frunzelor).

· Azotul este foarte important în formarea proteinelor în plantă. Stimulează creşterea tulpinii şi a frunzelor.
· Fosforul joacă un rol foarte important în respiraţie şi aport de energie.
· Potasiul dă fermitate plantei, precum şi un important sistem radicular.
· Sulful este necesar formării de compuşi organici, de vitamine şi ai altor compuşi ai plantei.
· Calciul influenţează creşterea şi forţa plantelor.
· Magneziumul este necesar pentru fotosinteză.