0% au considerat acest document util (0 voturi)
225 vizualizări3 pagini

Tehnologia Inmultirii Vegetative Lonicera, Aronia, Rosa

Documentul descrie tehnologia de înmulțire vegetativă prin butășire „în verde” pentru genotipuri de Lonicera cerulea, Aronia melanocarpa și Rosa spp. Procesul include obținerea materialului inițial, înrădăcinarea butașilor în spații protejate, aclimatizarea și transplantarea lor într-un câmp de fortificare. Sunt prezentate etapele tehnologice și randamentele obținute.

Încărcat de

Andi Butnaru
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
225 vizualizări3 pagini

Tehnologia Inmultirii Vegetative Lonicera, Aronia, Rosa

Documentul descrie tehnologia de înmulțire vegetativă prin butășire „în verde” pentru genotipuri de Lonicera cerulea, Aronia melanocarpa și Rosa spp. Procesul include obținerea materialului inițial, înrădăcinarea butașilor în spații protejate, aclimatizarea și transplantarea lor într-un câmp de fortificare. Sunt prezentate etapele tehnologice și randamentele obținute.

Încărcat de

Andi Butnaru
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU

POMICULTURA PITESTI, MARACINENI


O.P.1, C.P. 73, Loc. Piteti, jud. Arges, cod 110006,
Tel: 0040-248-278066; Fax: 0040-248-278477;
E-mail: office@[Link]; [Link]@[Link]
Internet: [Link]

TEHNOLOGIA NMULIRII VEGETATIVE PRIN BUTIRE N VERDE LA


GENOTIPURILE SELECIONATE DE LONICERA CERULEA, ARONIA
MELANOCARPA I ROSA SPP
Autor: Mladin Gheorghe
nmulirea prin butire n verde presupune parcurgerea urmtoarelor verigi
tehnologice:
1.
Obinerea materialului iniial de nmulire din plantaii mam de butai, din
sortimentul destinat propagrii, liber de boli i duntori.
Plantaiile mam de butai se nfiineaz cu material sditor sntos din sortimentul celor
trei specii de arbuti fructiferi, pe un teren pregtit n prealabil prin fertilizare cu gunoi de grajd
n doz de 40 t/ha, dezinfectat prin cultivarea de plante care distrug agenii patogeni i duntorii
din sol ca de exemplu: Tagetes patula; arat la 30-35 cm adncime, discuit i pichetat.
Distanele de plantare, funcie de specie, sunt de 2,5 -3,0 m ntre rnduri i 1,0-2,0 m
ntre plante pe rnd.
Dup nfiinarea plantaiei, lucrrile de ngrijire constau n combaterea buruienilor prin
praile i discuiri succesive, irigri (de 4-7 ori pe sezon), tratamente de fitoprotecie la acoperire,
fertilizri faziale, tieri speciale, prin scurtarea tulpinilor la 4-6 muguri pentru a obine un numr
ct mai mare de lstari pe plant, din care se confecioneaz butaii.
2. nrdcinarea butailor n spaii protejate (sere, solarii), prevzute cu instalaii de
pulverizare a apei sub form de cea artificial, instalaii de vehiculare a aerului cald i de
aerisire, instalaii de nclzire a substratului de nrdcinare de pe paturi i instalaii de
aclimatizare a butailor nrdcinai, nainte de transplantarea lor n cmpul de fortificare.
a) Prelevarea lstarilor de pe plantele mam i confecionarea butailor.
Momentul optim pentru prelevare este diferit n funcie de specie, dup cum urmeaz:
- Pentru genotipurile de Lonicera caerulea, prelevarea lstarilor i confecionarea lor se
efectueaz la mijlocul lunii iunie, cu puin timp nainte de formarea mugurelui terminal;
- Pentru genotipurile de Rosa sp., prelevarea lstarilor se face la finele lunii mai,
nceputul lunii iunie;
- Pentru genotipurile de Aronia melanocarpa, prelevarea lstarilor se face n perioada 1520 iunie.
b) Confecionarea butailor const n segmentarea lor n lungimi de 8-12 cm,
eliminarea frunzelor din zona bazal i median a butailor i pstrarea a 2-3 frunze n zona
apical a acestora.
c) Pregtirea amestecurilor de pmnt i aezarea lor pe paturile de nrdcinare din
solarii sau sere. Componentele pentru substratul de nrdcinare sunt alctuite din nisip splat de
ru sau perlit, turb i mranit. Aezarea lor pe paturi se face n ordinea urmtoare:
La partea bazal a patului se aeaz un strat de mrani de 4-5 cm, deasupra acestuia se
pune amestecul format din nisip sau perlit i turb n proporii egale. nainte de aezarea acestor
componente pe patul de nrdcinare, acestea se trateaz fie cu abur cald la 80-85C sau cu
produse specifice care s distrug patogenii din sol. Grosimea stratului de sol n care are loc
nrdcinarea este de 5-6 cm i este format din componente aseptice (perlit+turb sau nisip+
turb).

d) Tratarea butailor cu biostimulatori de nrdcinare i plantarea lor pe substrat.


Imediat dup segmentare, butaii se introduc n pudr de Radistim -2, dup care se nfig
n substratul de nrdcinare, la distana de 8-10 cm ntre rnduri i 4-5 cm ntre butai pe rnd,
revenind un numr de 200-250 butai pe mp de substrat. Genotipurile de Aronia melanocarpa
nrdcineaz fr tratament cu biostimulator.
e) Aplicarea lucrrilor de ngrijire a butailor pe perioada nrdcinrii n spaiile
adpostite.
- Pulverizarea apei n sistem automat, la nceputul intervalului cu o pauz ntre
pulverizri de 10-15 minute, cu o durat a pulverizrii de 15-20 secunde, iar dup declanarea
procesului de nrdcinare a butailor, intervalul dintre dou pulverizri crete la 30-60 minute i
a duratei pulverizrii de la 30 secunde pn la 2-3 minute, n funcie de viteza de nrdcinare.
Noaptea este oprit instalaia de pulverizare.
- Umbrirea, aerisirea i vehicularea aerului cald din interiorul spaiului de nrdcinare.
Sunt operaiuni strict necesare pentru o desfurare normal a nrdcinrii butailor.
Vehicularea aerului se realizeaz cu ajutorul unor ventilatoare i tuburi de dirijare perforate, cu
ajutorul crora se dirijeaz aerul cald acumulat deasupra paturilor ctre partea inferioar, sub
paturile cu substrat, astfel nct la vrful butailor temperatura s fie cu 2-3 grade mai sczut
dect la baza acestora n substratul de nrdcinare.
Umbrirea se face cu plase din fibr textil, de culoare neagr, n timpul zilei cnd este
foarte cald afar, iar aerisirea are scopul de a mprospta aerul din spaiul de nrdcinare, prin
deschiderea gurilor de aerisire laterale i a celor din partea superioar a serelor sau solariilor.
-Aclimatizarea butailor nrdcinai. Cnd peste 80% din butai au nrdcinat se scot
din spaiul respectiv, atunci cnd butirea s-a produs n containere (lzi, ghivece) i se transfer
afar sub copertine din plase textile sub care funcioneaz sistemul de pulverizare a apei pentru
meninerea plantelor la un regim optim de udare.
Procesul de aclimatizare dureaz 1-2 sptmni, pn cnd plantele s-au obinuit cu
mediul ambiant, dup care se planteaz n cmpul de fortificare, ntr-un teren pregtit
grdinrete, prevzut cu sistem de irigare.
Cnd butirea s-a efectuat pe paturi, aclimatizarea butailor nrdcinai se realizeaz
prin descoperirea treptat a spaiilor adpostite, fie prin ridicarea foliei de polietilen, sau prin
deschiderea geamurilor de aerisire (n cazul solariilor). Udrile se fac numai pentru a menine un
nivel optim de umiditate n substratul de nrdcinare.
n perioada aclimatizrii se efectueaz fertilizri extraradiculare din 10 n 10 zile, n doze
de 170 g/450 l ap, iar distribuirea fertilizantului se face prin reeaua de distribuire a apei, la un
interval din dou n dou minute, cu o durat a pulverizrii de 15 secunde, pn se distribuie
ntreaga soluie nutritiv. Se aplic 3-5 fertilizri foliare pe toat durata aclimatizrii.
f) Transplantarea butailor nrdcinai i aclimatizai n cmpul de fortificare
- Pregtirea cmpului de fortificare: Terenul se elibereaz de planta premergtoare (o
leguminoas), se fertilizeaz cu 30 t/ha gunoi de grjd, 500 kg ngrmnt chimic complex
(N/P/K 15/15/15), se dezinfecteaz (cu Sinoratox G-5-30 kg/ha), se ar i se discuie n dou
sensuri.
- Pichetarea terenului. Pentru fertilizare, se picheteaz capetele rndurilor la 60-70 cm,
dup care se deschid rigole adnci de 20-25 cm
- Plantarea butailor, se face pe rigole la distana de 15-20 cm, n cursul lunii septembrie.
- Irigarea. Imediat dup plantare, terenul se irig cu norme de 300-350 mc ap/ha, iar n
cursul vegetaiei, ori de cte ori este nevoie.
- Combaterea buruienilor prin praile manuale pe rnd i ntre rnduri
- Tratamente de fitoprotecie, preventiv de 5-6 ori pe perioada fortificrii.
g) Recoltarea i valorificarea materialului sditor fortificat
Scoaterea plantelor din cmpul de fortificare se face la finele lunii octombrie, dup
cderea frunzelor. Materialul sditor se eticheteaz pe specii i biotipuri, se sorteaz pe mrimi i

se leag n pachete de 25 buc. Pn la livrare, plantele se stratific n anuri, n teren nisipos,


unde se acoper rdcina i zona bazal a tulpinii cu pmnt reavn nisipo-lutos.
h) Randamente obinute
Procentul de nrdcinare n spaiul adpostit este de 75-78% la genotipurile de Lonicera
caerulea, 92-100% la cele de Aronia melanocarpa i de 55-62% la Rosa spp.
Dup un an de vegetaie, n cmpul de fortificare, se obine un material sditor de calitate
n proporie de 72% la Lonicera caerulea, 90 % la Aronia melanocarpa i 52% la Rosa spp.

S-ar putea să vă placă și