Producerea de vite altoite la ghivece nutritive – informatii generale

Cultura vitei de vie, in solari si la ghivece nutritive, pentru infintarea de

plantatii in anul altoirii, a avut in tara noastra o raspandire relativ larga.
In urma studiilor effectuate s-a ajiuns la gasirea optima a formei, marimi si materialului din care
s-au confectionat, a amestecurilor nutritionale si a modului de asezare a butasilor(Grecu.V. si
colab.,1983). Aceasta metoda a fost initiata in Germania la inceputul ailor 1930, pentru
completarea de goluri in plantatile pe rod, in timpul perioadei de vegetatie (Becker.H si colab.
1970), metoda a fost preluata, perfectionata si promovata ulterior si in Franta, unde s-a trecut la
producerea vitelor altoite in ghivece de carton, metoda ,, en cartonnage’’.
La noi in tara metoda de producer a vitelor altoite la ghivece a fost experimentata si
la ICVV Valea Calugareasca unde s-a utilizat cubul de ploietilena, comparative cu tubul de carton
folosit in majoritatea tarilor vecine. Prin folosirea pungilor de polietilena, de dimensiuni de,,14x8‘‘
obtinandu-se rezultate superioare din punct de vedere a randamentului in vite STAS.
Din punct de vedere a amestecului de pamant folosit pentru umplerea ghivecelor pentru plantare
la SCPVV Iasi, cele mai bune rezultate s-au obtinut cu un amestec de pamant care contine
urmatoarele elememte: nisip 25%, turba 50% sipamant de telina 25%. In schimb la ICVV Valea
Calugareasca, cele mai bune rezultate s-au obtinut cu un amestec nutritive compus din: 33%
turba, 33% mranita si 33% nisip de rau, relizanduse un randament de 70% vite la cub nutritive.
Adancimea de plntare a fost de 10 – 12 cm, ceea ce asigura o buna dezvoltare a radacinilor si o
buna crestere a lastarilor.
Principalele avantaje ale metodei de producer a vitelor altoite in ghivece nutritive constau:
- se evita anul de cultura a vitelor in scoala, cu cheltuielile de productie aferente lui.
- scoaterea culture de sub influenta nefavorabila a factorilor de mediu existenti in camp.
- in complexele pepinieristice se pot folosi eficient spatile de altoire si fortare prin executarea de
lucrari in doua cicluri: ciclul ,,I’’ pentru producer de vite altoite la ghiveci si ciclul doi pentru
producer de vite altoite STAS, in pepiniera.
- se pot elimina de la plantare vitele virozate si impuritatile.
- economie de teren agricol (5 -6 ori ).
- inca anul plantarii la locul definitiv se pot realize plantatii incheiate, cu prindere
in proporti de 100%, fara a mai fi necesara completarea de goluri cu vite la ghivece.
- se pot inmulti rapid, realizandu-se randamente ridicate, avand
posibilitatea de multiplicare a soiurilor cu valoare biologica ridicata sau economica.
Metodologia de producere a vitelor altoite la ghiveci nutritiv

Metoda de infintare de plantatii noi sau a complectarii golurilor in plantatiile pe rod cu

vita la ghiveci nutritive este cunoscuta de mult timp. Pentru a se obtine vite altoite la
ghiveci nutritive trebuiesc a se urma urmatoarele verigi tehnologice:

- Pregatirea materialului biologic. Materalul folosit pentru altoire este scos de la pastrare si
supus unei verificari atente, in cazul altoiului se verifica viabilitatea mugurelui,
hidroscopicitatea tesutului lemons si aculorii acestuia care trebuie sa fie de un verde
deschis. In cazul portaltoiului se urmareste turgescenta tesutului, culoarea acestuia,
grosimea, care trebuie sa fie cuprinsa intre: 6,5 – 11.5 mm, sa nu prezinte urme de
degeraturi, nefiind importanta viabilitatea mugurilor, acestia urmand a fii orbiti. In
continuare se urmareste aceasi tehnologie ca si pentru vitele ce se produc pentru
plantatul in pepiniera, im camp.
- Pregatirea solarilor. Sunt recomandate solarile tip tunel. Verificarea acestora consta in
verificarea sistemului de irigatie, verificareafoliei ce le acopera, trasarea straturilor pe care
se aseaza ghivecele, acoperirea acestora cu pitris si nisip pentru a se reliza stratul
drenant. Pentru a se evita o incalzire excesiva in interiorul acestora se recomanda
acoperirea cu oplasa protectoare sau vopsirea foliei cu var sau cu o vopsea speciala
numita ,, Couvercle ‘’.
- Pregatirea ghivecelor. Pentru plantat butasi altoiti, se pot folosi mai multe tipuri de
ghivece. Cele mai de intalnite sunt folosite cele din carton preset, cu dimensiuni si forme
variabile. Cele mai des utilizate sunt ghivecele din carton patrate, cu latura de 4 cm si 12
cm inaltime, pentruca aceste dau posibilitatea de folosire optima a spatiului din solar. De
asemenea in practica pepiniristica se folosesc si ghivece care au forma tronconica care au
dimensiunile urmatoare: 9 / 12 / 7. Se pot folosi de asemenea si pungi de polietilena, cu
dimensiuni cuprinse intre 8 – 12cm si adinci de 14 cm.
Umplerea ghivecelor cu amestecul nutritiv de inradacinare se face in diferite proporti, in
functie de amestecul optim pe care l-am dorit. Dupa ce ghivecele au fost asezate pe
patul drenant se face o irigare de baza. Trebuie a avea grija ca aceste sa fie bine
umplute pentruca amestecul nutritive se mai aseaza ramanand un spatiu gol la suprafata
ghiveciului. Inainte cu o saptamana de plantare ghivecele se aseaza in solar pentru ca
aceste sa se incalzeasca, asigurand conditii optime emiteri de radacinite si a se putea plivi
eventual buruienile care rasar primele.
- Pregatirea butasilor pentru plantare. Dupa perioada de aclimatizare, butasi altoiti sunt scosi
din lazile de fortare, se face clasarea lor si se reparafinaza. Plantarea butasilor clasati si
reparafinati se face direct in sera, introducandu-i cu baza direct in amestecul nutritive pe
o adancime de 10 – 12 cm. Imediat dupa plantare, ghivecele se uda cu 15 – 20 l/m² apa
pentru a se asigura contactul butasilor cu amestecul de inradacinare. Calendaristic se
 incepe plantarea butasilor in ghivece din a doua decada a luni martie, in finctie de zonă
si de conditiile meteorologice ale anului, cel mai tarziu 10 aprilie.
- Fortificarea vitelor altoite. Perioada de 35 – 40 dezile este considerate ca suficienta pentru
a se obtine vite de buna calitate. Pe parcursul acestei perioade se dirijaza factori de
mediu din solar sau sera si se ingrijesc vitele. Temperatura,trebuie sa fie mai ridicata in
prima saptamana de la plantare, 25 – 30 C°, dupa care se coboara la 20 – 22 C°.
Hidroscopicitatea aerului se mentine in jurul a 85% in primele doua saptamani, pana la
aparitia primelor frunzulite, dupa care se coboara la cca. 60%. In zilele calduroase cand
umiditatea aerului scade sub 50% se recomanda 2 – 3 udari system ceata artificial, de
scurta durata. Umiditatea amestecului nutritiv din ghivece se mentine in limite optime de
28 – 30% din greutatea amestecului de inradacinare, prin udari saptamanle. Excesul de
umiditate in ghivece trebuie evitat deoarece determina asfixierea radacinilor.
Fertilizarea vitelor se face la cca. trei saptamani de la plantare cu ingrasaminte pe baza
de azot, find necesare 2 – 3 fertilizari.
Combaterea bolilor si daunatorilor se face atat cu produse de contact cat si sistemice la
nevoie. Folosirea ingrasamintelor foliare este recomandata a se face in doze moderate,
inainte cu circa doua saptamani de a fi scoase solar si plantate la locul definitiv. Inaite de
a fi plantae se face o aclimatizare, in cazul solarilor prin inlaturarea treptata a foliei, iar in
cazul vitelor fortificate in sere, acestea se scot afara sub umbrare unde raman cca. o
saptamana dupa care pot fi plantate.
- Plantarea vitelor in camp. Incepand cu ultima decada a luni mai si toata luna iunie, vitele
cultivate la ghivece se planteaza la locul definitive. In acest scop se face o triere, se aleg
vitele corespunzatoare, care au radacinile bine dezvoltate, circular repartizate. Se considera
bune pentru plantat si vitele care au minim doua radacinite bine dezvoltate(determinarea
se face prin sondaj). Starea fitosanitara a vitelor trebuie sa fie buna, fara urme de
boli(mana, fainare), lastari trebuiesc sa fie turgescenti, iar in cazul in care sunt pre vigurosi
este necesar a se ciupi deasupra primelor 4 – 5 frunze inainte de plantare. Aceasta
operatiune se face cu 4 – 5 zile inainte de plantare, pentru ca vitele sa depaseasca faza de
soc datorata suplimari varfului de crestere. Vitele care nu corespund sub aspectul lungimi
lastarilor se mai pastreaza inca 2 – 3 saptamani in solar pentru fortificarea lor in vederea
plantari lor ulterioare. Plantarea lor in camp, la locul definitiv, se face impreuna cu
ghiveciul pentru a nu fi deranjate radacinile. In cazul pungilor de polietilena, inainte de
introducerea vitei in groapa de plantare se taie fundul lor cu un cutit bine ascutit.
Prinderea vitelor este asigurata prin udari repetate. Pana in toamna, vitele se vor dezvolta
normal, ca si cum ar fi fost plantate de la inceput in camp.
Amestecul nutritive de inradacinare
Principalele component ale amestecului nutritiv de inradacinare,care se folosesc
pentru umplerea givecelor sau a pungilor de plietilena, destinate obtinerii de vite
inradacinate sunt urmatoarele:-
1. Compostul de Frunz,care rezulta in urmadescompuneri frunzelor, care sunt
adunate toamna sau primavera de la uni arbori si apbusti, timp de 2 -3 ani. Se recomanda
evitarea stranger frunzelor de pe strazi si sosele unde traficul este intens, deoarece
pericolul contaminari cu substante toxice si ,etale grele este mare.
Compostul se obtine prin descompunera aeroba, in gramezi sau in platform, in
prezenta adausului de carbonat de calciu (var) fin maruntit (0,5 – 10 kg/m³), moloz sau 10 –
15 kg la m³ de material, deoarece bacteriile ce descompun celuloza, ca si actinomicetele sunt
sensibile la PH acid. Seasigura aerisirea si umiditatea optima de 60 – 70 % a materialului
prin umectare cu must de gunoi de grajd sau apa. Dupa 6 - 12 luni se obtine pamantul
de Frunze.
Pamantul de Frunze este de culoare brun-negricioasa, cu grad mare de afanare,
cupermeabilitate ridicata pentru apa sicu un PH variabil intre4,5 – 6,5. Se recunoaste usor
dupa resturile de petioluri si nervure in stare de descompunere.
2. Compostul forestier,este un produs organic ce poate inlocui turba. Calitatea si
compozitia chimica depend de esenta lemnului, de calitatea ligninei si a celulozei si de
dimensiunile particulelor. Reactia PH – ului variaza in functie de specile de la care s-a
obtinut rumegusul, el poate varia la rasinoase intre4 – 6, la stejar intre 4 – 8, la artar 5,1
iar la plop 5,5. Porozitatea materialului este buna si capacitatea de retinere a apei
deasemenea buna. Compostarea materialului este obligatorie inainte de utilizare pentru
degradarea substantelor fitiotoxice si echilibrarea raportului C/N
3. Pamantul de telina, este stratul de deasupra solului, 10 – 12 cm, este pamantul
natural ridicat de la suprafata terenurilor cultivate cu speci de plante furajere
perene(lucerna, trifoi) sau de izlazuri intelenite in mod natural. Se recomanda ridicarea lui
in special de pe solele ingrasate cu gunoi de grajd pentru- ca este mai bine structurat. Un
pamant de telina bun poate fi ridicat de pe suprafetele gazonate cu amestecuri de
ierburi, in acest caz poate fi numit ,, telina de gazon’’.
Brazdela inierbate obtinute prin decopertare cu ajutorul plugului in grosime de 10 – 15 cm,
se stivuiesc in platform, se uda cu apa simpla, apa in care se poate dizolva deasemenea si
must de gunoi de grajd si se lasa la fermentat timp de 8 – 12 luni, dupa care se cerne si
se foloseste ca atare. Pamantul de telina se poate obtine si imediat dupa decopertare,
prin cernere, amestecandu-se cu celelalte component. Pamantul de telina
este un pamant greu, cu permeabilitate si afanare redusa, are culoare brun-cafenie,
structura granular, un continut ridicat in elemente nutritive, aceasta depinde de solul de
pe care s-au ridicat gliile, PH-ul variabil intre 6,5 – 8.-
4. Mranita, provine din fermentarea avansata a gunoiului de grajd, in platform
speciale timp de 2 – 3 ani, reprezentand aproximativ 25% din greutatea initiala.
Mranita se prezinta ca o masa pamantoasa cu aspect granulos,
unsuros,inchisa la culoare avand un continut ridicat de elemente minerale. Nu contine
 azotul sub forma amoniacala decat in cantitate mica neegzistand riscul pierderilor de azot.
Compozitia chimica la un continut de 80% apaeste: 0,7 – 2% N, 0,3 – 1,2% P₂O₅, 0,8 – 0,9 K₂O
si 0,5% CaO. Are un PH de 7,5 – 7,8 ( slab alcalin) iar greutatea volumetrica 0,7 – 0,8 t/m³.
Mranita se utilizeaza la realizarea diferitelor substraturi sau amestecuri de pamant pentru
realizarea de ghivece nutritive, sau se poate folosi pentru fertilizarea locala la cuib a
legumelor sau la groapa in cazul plantatilor viticole sau pomicole si plantarea arbustilor
ornamentali.
5. Turba rosie(blonda, acida sau fibroasa),provine din turbari de mlastini oligotrofe
sau turbarii inalte, numite popular si tarnov, molhas (Muntii Apuseni), mlaca(Maramures),
formate de obicei sub paduri pe cumpana apelor pe orice forma de relief, pe roci
silicioase si in conditi de precipitate de peste 750mm anual.
Caracteristici:
- densitate aparenta 0,008 – 0,16; porozitate 90 – 95%;
- retinerea aerului dupa reumectare 12,6%;

- capacitatea de schimb cationic 100 – 120 me/l; PH(apa) 3 – 5;

- disponibilitatea pentru apa 25 – 45%; raport C/N 40 – 60;
- greutatea 400 – 600 kg/m³;
- putere calorica 3.500 – 4.000 cal;
- capacitatea de retinere a apei de 10 – 15 ori greutatea proprie (Mustim M, 1987);
Este apreciata in component substraturilor de inradacinare in special pentru capacitatea
de retinere a apei foarte ridicata, de 7 – 8 ori pana la 10 – 15 ori greutatea proprie,
p[orozitztea pentru aer ridicata, capacitatea de schimb cationic mare si pentru PH-ul acid,
care pentru specile acidofile ajuta la reglarea PH-ului in substrat.
6. Turba neagra, provine din turbarii de mlastini eurofe sau turbarii joase, numite si
bahne(Moldova), mocire(Maramures), mârsite(Munti Apuseni), plostine(Oltenia), rogoaze(Tara
Barsei), care s-au transformat pe fundul unor lacuri, mlastini sau alibi de rauri s-au vai.
Sant alcatuite din urmatoarele specii: Equisetum (coada calului), Carex (rogoz), Phragmites
(stuf) si alte specii din familia Cyperaceae, Juncaceae. Aceste turbari pot fi acoperite de
paduri din specia: Betula, Alunus, Populus, Frangula, Padus. Se gasesc in Bazinul Ciucului,
Bazinul Crasnei ( 2000 ha ), Bazinul Ghiorghieni, Depresiunea Barsei, judetul Suceava.
Caracteristici:
- densitatea aparenta 0,25 – 0,30%; porozitate 80 – 90%;
- volum de aer la pF 15 – 20%; capacitate de retinere a apei de 4 – 5 ori greutatea proprie;
- retinerea aerului dupa reumectare 4,3%;
- capacitatea de schimb cationic 300 – 400me/l; PH(apa) 6,0 – 6,5;
- disponibilitatea pentru apa 20 – 35%, raport C/N 15 – 30;
- greutatea 400 – 600 kg/m³;
- puterea caloric 2000 – 4000 cal;
6. Nisipul, este extras din cariere sau albiile raurilor. Este un material carte in
amestec mareste gradul de afanare si permeabilitate a substratului, usureaza gradul de
reumectare a materialelor organice si asigura stabilirea caracteristicilor fizice, dar si
stabilitatea ghivecelor in cazul substraturilor usoare. Nisipul de granulotetrie <0,5mm
 prezinta o buna retinere a apei, dar este asfixiant pentru radacini. De fapt, apa este
energic retinuta, granulometria particulelor fiind foarte fina.
Prezenta in structura nisipului a namolului si argilei in concetratie mare, creste capacitatea
de retinere a apei, ducand la asfixierea radacinilor. Proportile reduse de namol si mal
favorizeaza o structurare buna, amelioreaza capacitatea de retinere a apei si porozitatea
substratului.
Caracteristici:
- densitate aparenta 1,5 – 1,7;
- porozitate 40 – 50%;
- volum de aer la pF1 10 – 5%;
- capacitatea de retinere a apei 20 – 30%;
- PH-ul 4 – 8,5;
- continutul in calcar 0 – 95%, infunctie de origine.
Nisipul trebuie sa fie lipsit de compusi organic, sa fie spalat si fara calcar. Nisipul din
carierele care contin frecvent oxizi de Fe si Al, pot avea actiune toxica asupra plantelor.
Inconveniente: in cazul nisipurilor mai fine de 0,05mm apare riscul asfixiei radacinilor,
necesita controlul mai frecvent al continutului in saruri, in special incalcar.

MATERIALUL SI METODA DE LUCRU

Cercetarile s-au efectuat la S.C. JIDVEI S.R.L., in perioada 01.04.2010 – 31.08.2010 si

au urmarit urmatoarele aspecte:
- Dimensiunile ghivecelor nutritive;
- Stabilirea metodei de combatere a buruienilor;
- Stabilirea programului de combatere, tratamente fitosanitare;
- Stabilirea programului de fertilizare, atat prin folosirea ingrasamintelor hidrosolubile, cat si
acelor foliare in diferitele stadii de crestere si dezvoltare a tinerilor butasi altoiti;
- Stabilirea metodei optime a lucrarilor in verde, in timpul perioadei de crestere si
dezvoltare pe parcursul fortificari vitelor, precum si a lucrarilor care se impugn a se face
la livrare in vederea plantari la locul definitiv;
Metoda de lucru:
Pregatirea materialului biologic, altoitul si fortatul s-au efectuat la pepiniera viticola
din cadrul societatii SC Jidvei SRL, urmarind accleasi verigi tehnologice care se aplica si
pentru butasi altoiti care sunt scoasi direct in camp, scoala de vita.
Dupa terminarea etapei fortare a butasilor altoiti, in camera de fortare, lazile se scot de la
fortat in alta incapere unde raman la aclimatizare 24 de ore, pana cand temperatura
mediului ambient si temperature din interiorul lazi se egalizeaza. In ziua urmatoare se
trece la clasarea butasilor altoiti pe doua categorii:
- Butasi altoiti care prezinta si calus si lastari porniti in vegetatie, butasi altoiti care prezinta
calus dar la care inca mugurele altoiului nu este pornit in vegetatie, acestia sunt retinuti
pentru a fi plantati la ghivece.
- Butasi altoiti care nu prezinta nici calus dezvoltat si nici muguri porniti in vegetatie, care
sunt inlaturati de la inmultire.
 Fortificarea vitelor s-a facut in ghivece de carton in solari de de tip ,,Tunel’’, care
au urmatoarele dimensiuni: latime - 6m; lungime – 50 m; inaltime – 4 m, neincalzite, fara
asigurarea factorului termic. Datorita acestui fapt, nu s-s putut face inceperea plantatului
vitelor la ghivece decat numai dupa 20 aprilie, cand riscul de a se produce temperature
sub ,,0°C ‘’ sunt reduse. In vederea plantarii la ghiveci a vitelor a fost nevoie ca sa se
amenajeze in interiorul solarilor cu alei, in numar de trei, cu o latime de 1,2m fiecare
intre ele lasandi-se un interval de trecere cu latime de 60 cm. Pentru a se realize un strat
drenant pe fiecare aleie s-a realizat un strat format din sort (0,5 – 1 cm), in grosime de 5
cm, dupa care s-a aszat nisip de râu cernut si spalat, lipsit de saruri si mal. Pentru a
ingreuna rasarirea de buruieni s-a aszat o folie de polietilena perforata care totodata
asigura si drenarea surplusului de apa ce rezulta de la irigat. Delimitarea aleilor unde se
aseaza ghivecele nutritive este relizata din bulamaci de beton care au o latime de 8 cm,
si care asigura si o buna stabilitate lateral a aleilor.
Pentru ghivecele nutritive s-au utilizat ghivece de carton preset cu dimensiunea de
7/9 cm, de tip ,, Fertil Pot ‘’, carton care au proprietatea de retinere optima a apei din
amestecul de pamant, si permite radacinitelor sa strapunga usor invelisul de carton.
Trebuie mentionat faptul ca acest carton asigura totodata si o rezistenta buna, ne
distrugandu-se din cauza umiditati sau pe perioada de transport, el fiind resorbite in sol
dupa cca. o luna de la plantare.
Inaiate de plantare, paharele sunt umplute cu amestecul de pamant, care trebuie sa aiba
un PH de 6,2 - 6,5, dupa care sunt asezate in bacuri de plastic in care se introduce apa
pana la nivelul acestora. In momentul in care ghivecele s-au saturat cu apa,cca. 10 -15min,
se desface dopul de golire si se lasa sa se scurga de apa.
Amestecul de pamant este format din: pamant de telina, nisip, turba rosie, turba neagra,
rumegus de rasinoase , iar in functie de natura PH-ului se adauga adauga Carbonat de
calciu pentru corectie. Dupa ce s-au scurs putin de apa ghivecele sunt plantate, fiecare
butas fiind introdus in ghiveci la o adancime de 3 -4 cm peste nodul bazal. Dupa ce
butasul a fost plantat pamantul din jurul lui se taseaza cu doua degete usor, pentru a se
realiza un cat mai bun contact intre baza butasului si amestecul de inradacinare, dupa
care se acopera varful paharului cu o mana de amestec neumectat. Dupa terminarea
plantatului in ghivece, acestea sunt duse si asezate in solar,ele find incarcate in lazi si
asezate la capatul fiecarei alei.
In perioada de fortificare in solarii se urmareste dirijarea urmatorilor factori: temperature,
hidroscopicitate, lumina si ventilatie, urmarindu-se incadrarea acestora in limite optime.
Reglarea temperature si aeratia in timpul zilei s-a urmarit a fii in jurul valori de
27°C, asigurata prin deschiderea sau inchidere capatelor si lateralelor solarilor. De
asemenea s-a trecut si la irigari prin aspersiune de scurta durata pentru coborarea
temperaturi din interiorul solarilor.
Sub aspectul hidroscopicitatii aerului acesta s-a mentinut la un nivel constant de
85% in primele doua saptamani, dupa care s-a scazut la 60% pana la sfarsitul perioadei de
fortificare. Realizarea acestui factor s-a realizat prin irigari repetate prin aspersiune,
ajungandu-se in zilele calduroase si la 10 irigari zilnice.
 Combaterea bolilor si daunatorilor s-a realzat prin efectuarea de tratamente cu
produse de contact si sistemice la nevoie.
Fertilizarea atat radiculara cat si foliara s-a efectuat vitelor plantate atat la
plantare, cu ingrasaminte solubile pe baza de NPK, cat si cu ingrasaminte foliare pe baza
de NPK si cu microelemente Mg si Br.
Dupa cca. 3 – 4 saptamani de fortificare, se inlatura toti lastari porniti din portaltoi, iar
ghivecele in care lastari au 15 – 20 cm si varf de crestere sunt selectionati pentru a fi
plantati la locul definitive, acestia se aseaza in lazi, se fac tratamentele necesare si sunt
transportati la locul de plantare.
Vitele pornite in vegetatie dar care nu au varf de crestere sunt reasezate din nou in
solar pentru refortificare, dupa care se face o noua sortare in vederea plantarii iar cele
care nici de data aceasta nu corespund sunt eliminate.
Plantarea vitelor la locul definitive se face in gropi, care se sapa in functie de
ritmul de plantare. Golurile care apar ulterior plantarii sunt inlocuite cu vite care sunt
scoase de la refortificare.
Producerea de vita altoia la ghivece de tip ,, FERTIL POT ‘’ in solarii de tip tunel