Proiect biologie animala Vertebrate din Ordinul Anseriforme Familia Anatidae (rate, gaste, lebede)

Student Damian Ioan-Viorel

Profesor indrumator Voichita Gheoaca

1)Lebada-de-iarna

Cygnus cygnus

2)Gasca salbatica

Anser anser

3)Gasca-gat-rosu

Branta ruficollis

Tadorna tadorna

4)Califar alb

Anas platyrhynchos

5)Rata mare

6)Ferestras marre
Iesire

Mergus merganser

Regn:Animalia Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriforme; Familia:Anatidae; Gen:Cygnus; Specie:cygnus;

1)Lebada-de-iarna
Cygnus cygnus

-Penajul complet alb -Ciocul este galben cu varful negru

-Pozitia gatului este verticala si nu in forma de S

-Coada este scurta si bontata

-Aria de rspndire a speciei este din Islanda, nordul Scandinaviei i pn n Kamceatka.

-Habitatul de reproducere preferat sunt zonele umede, si pasarile apartinand acestei specii vor contrui cuiburi aproape de apa.

-Femela depune in jur de 4-7 oua (exceptional 12).

-Specia este raspunzatoare de raspandirea virusului: H5N1 in Anglia aprilie 2006.

Meniu
Fam. Anatidae

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriformes; Familia:Anatidae; Gen:Anser; Specie:anser

Gasca salbatica
Anser anser

-Specie mare de pasari 7484 cm lungime

-Cu o deschidere a aripilor de 149-168 cm - Greutate de 2.3 5.5 kg -Picioarele sunt roz -Gastele sunt usor de identificat in zbor datorita coloritului negru de la extremitatiile ripilor.

-Este singura specie de gasca clocitoare la noi

-Isi face cuibul indeosebi in Delta si in, sosind zona complexului lagunar Razim primavara si pleaca toamna.

Ii plac indeosebi regiunile bogate in apa, insa de obicei sta pe uscat.

-In comparaie cu raele unde este exist un dimorfism sexual evident, la gte masculul se poate deosebi numai prin mrime de femel care este mai mic.

-Gtele sunt psri monogame ca i lebedele, i masculul ajut femela la constructia cuibului.
-Femela depune 4-7 oua albe galbui; puii nidifugi. -Masculul sta prin apropiere, iar dupa ecloziune insoteste si apara familia.

Meniu
Fam. Anatidae

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves Ordin:Anseriformes; Familia:Anatidae; Gen: Branta; Specie:ruficolis;

Gasca-gat-rosu
Branta ruficollis

-Obrajii, gatul si partea anterioara a pieptului sunt caramiziu-aprins -In rest, penajul este intunecat, tivit cu dungi sinuoase, albe.

-Ciocul si picioarele de culoare cenusie

-Coada este neagra

-Raspandita in nord-estul Europei.

-La noi, oaspete de iarna, din octombrie pana in martie,dar destul de rar.

-Gasca-gat-rosu cuibareste in tundra, in zonele inalte, uscate si defavorizate

-La mijlocul lui septembrie isi incep migratia catre coasta de vest a Marii Negre, ajungand in octombrie sau noiembrie

-Considerata de catre specialisti o specie pe cale de disparitie -In Romania este specie ocrotita prin lege, vanatoarea fiind interzisa.

Meniu
Fam. Anatidae

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriforme Familia:Anatidae; Gen:Tadorna; Specie:tadorna;

4)Califar alb
Tadorna tadorna

-Lungime 61 cm
-Cea mai frumoas pasre din neamul raelor ce se ntlneste la noi

Pe albul general al corpului se adaug verdele capului i al oglinzii aripilor, gulerul rou din jurul gtului i negrul remigelor, al cozii i a dou pete de pe spate. Femela este asemntoare.

-Tadorna tadorna este o psare ce prefera regiunile temperate din Eurasia, dar specia este originara din Europa vestica

-Cuibrete n guri de pmnt sau n vizuinile prsite ale diferitelor mamifere, de obicei ale vulpilor, pe malurile lacurilor dobrogene, n sudestul Deltei Dunrii ca i pe malul drept al braului Borcea, lng Clrai.

-Cele mai multe populatii migreaza in partile subtropicale in iarna. La noi, rata, sosete primvara, iar toamna se rentoarce la locurile de iernare.

-Ponta cuprinde 8-12 ou glbui, depuse n lunile mai-iunie; clocitul este asigurat de femel i dureaz circa 28 de zile.

-Dup ecloziune puii sunt capabili s se care pe malurile vizuinii, pentru a iei afar. -Masculul, care a stat tot timpul prin apropierea cuibului, se dovedete un tat foarte grijuliu.

Meniu
Fam. Anatidae

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordinul:Anseriforme; Familia:Anatidae; Gen:Anas; Specie:platyrhynchos;

5)Rata mare
Anas platyrhynchos

-Are dimensiuni intre 56-65 cm lungime si are o anvergura a aripilor de 81-98 cm atingand greutati de 0.9-1.2 kg.

Ratoiul poarta n mare parte a timpului haina asa zisa de nunta, incepnd de prin luna august pna prin iunie. -Capul si partea de sus a gtului este verde nchis -Pe partea inferioara a gtului penele sunt de culoare rosietica. Spinarea este bruna spre coada, neagra. Pieptul este bruncenusiu cu ondulatii de culoare neagra. Coada este cenusie cu tivituri albe, iar cele doua pene rasucite in sus, specifice ratoiului sunt negre-verzui. -Aripile brune-cenusiu, -Pe perioada naprlirii, iunie-august, se spune ca ratoiul poarta vestmntul care seamana cu cel al ratei,

-Ratusca are un penaj de coloratura galbui stropit cu negru, tivuri albe pe spinare, pntecul pictat cu brun, aripile mai nchise ca la ratoi, picioarele rosietice-galbui iar ciocul verzui-cenusiu.

-Picioarele au culoarea rosieportocalie, iar ciocul galbenverzui, egal ca latime pe toata lungimea

Se intilneste tot timpul anului, fiind prezenta indeosebi in tinuturile joase, cu balti si stufarisuri.

-Rata mare este o specie cu o extraordinara putere de adaptare la schimbarile habitatului

-Este o pasare monogama

perechile putnd fi observate si n cadrul stolurilor pe timp de iarna. -Totusi primavara ratoii dau impresia de poligamie cautnd sa se asocieze si cu alte femele sau deranjnd cuiburile si distrugndu-le pentru o noua mperechere. Prin luna martie sau chiar de pe la sfrsitul lui februarie se pot observa desprinse cuplurile.

-Cuibul s-il construieste pe sol in diverse cavitati captusite bine cu puf si pene si ascuns bine printre trestii si pipirig sau in scorburi de copaci, de preferat se pare ca ar fi salcia

- Sunt si situatii cnd ocupa cuibul altor pasari, fiind semnalate cazuri rare cnd familia de rate au ocupat cuiburi de codald sau chiar de cioara la o naltime apreciabila rata cobornd bobocii din copac n cioc punndu-i pe apa.

-Ponta este formata din 8-12 oua de coluoare verzui sau albastre-verzui. Cloceste numai femela, ratoiul stnd prin preajma cuibului. -Pe perioada ouatului ct si a clocitului (22 -28 de zile. ) ratusca acopera ouale cu puf pe perioada ct nu sta pe cuibar. -Dupa eclozare femela duce boboceii la apa fara sa ma revina la cuib. -Puii se hranesc singuri, lund exemplul mamei .
-La vrsta de 7-8 saptamni, puii sunt capabili de zbor.

-Se odihnesc pe apa, tot pe apa se realizeaza si mperecherea. -Este spectaculos dansul nuptial al ratoiului. -Pe timpul verii si pierd penele din aripi, caznd toate odata si facndu-le incapabile de zbor pe o perioada de timp, ratoii mai repede iar ratele dupa ce puii sunt marisori.

Meniu
Fam. Anatidae

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordinul:Anseriforme; Familia:Anatidae; Gen:Mergus; Specie:merganser;

6)Ferestras marre
Mergus merganser

-Masculul si femela sunt usor de distins distins deoarece masculul are un cap verde inchis in timp ce al femelei este brun-roscat -Ferestrasul are aprox 70 cm lungime, iar deschiderile aripilor sunt de 78-94 cm.

-Este intalnita in Europa, Nordul Asiei, America de Nord

-Cele nord americane migreaza in sud in SUA ori de cate ori exista conditii de inghet pe iazuri, lacuri, rauri.

Rata prefera sa traiasca in zonele impadurite, de-a lungul raurilor sau in apropierea lacurilor. -Cuiburile sunt de obicei crpaturi intrun copac de foioase de-a lungul tarmului, dar poate fi si in fisuri din sol in tufe. Pot ocupa de asemenea cuiburile de soimi cand acestea sunt disponibile. -Ferestrasul este un animal de prada de scufundare, care localizeaza prada cu vederea, iar de aceea tind sa se hraneasca in apele clare cu o dancime mai mica de 4 m inclusiv estuare, golfuri de coasta, lacuri, cursuri de apa si rauri.

-femela depune intre 9-12 oua care sunt clocite intre mai - iunie -dupa incubatie bobocii isi urmeaza mamica la locurile cu mancare. -Adesea femela isi va duce puii in aval pentru a se hrani -In 8 zile, puii sunt scafandrii iscusiti

-Mama ii abandoneaza indata ce acestia incep sa zboare(30-50 zile). -Unii pui de mergansers se altur frecvent altor puii dup ce au fost abandonati, alcatuind puiete mixte de mai mult de 40 de tineri.

Meniu
Fam. Anatidae