Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
, Iaşi
Specializarea: ZOOTEHNIE
TESTE GRILĂ
propuse pentru examenul de diplomă din sesiunea
iunie 2 0 0 9
1
c) manuale, directe, chimice;
d) numai chimic şi mecanic.
2
20. Sistemele de păşunat de tip extensiv sunt:
a) liber, în front, transhumantă, în benzi;
b) liber, în front, la pripon, pe parcele;
c) liber, în front, transhumantă, în fâşii;
d) liber, Ia pripon, transhumantă, în front.
21. Tehnica păşunatului se referă la:
a) data începerii şi încetării păşunatului, înălţimea de păşunat,
frecvenţa de păşunat;
b) înălţimea de păşunat, speciile dominante;
c) frecvenţa de păşunat, înălţimea de cosit, speciile dominante;
d) durata ciclului de păşunat, înălţimea de păşunat, speciile
dominante.
22. Instalaţia de uscare a fânului prin ventilare cu aer rece este
alcătuită din:
a) ventilator, grătare de lemn sau metal, rezistenţă electrică, hornuri
dop;
b) grătare de lemn sau metal, hornuri dop, suporturi de uscare,
ventilator;
c) hornuri dop, ventilator, grătare de lemn sau metal.
d) grătare de lemn sau metal, hornuri dop, rezistenţă electrică.
23. Cantitatea de sămânţă folosită pentru semănatul unui hectar de
porumb pentru siloz este
de:
a) 50-60 kg/ha
b) 10-15 kg/ha;
c) 80-100 kg/ha
d) 15-25 kg/ha.
24. Porumbul furajer pentru însilozare se recoltează:
a) în faza de maturitate deplină;
b) în faza de lapte-ceară;
c) în faza de ceară;
d) când talia plantelor este de 1-1,5 m;
25. La porumbul pentru siloz se recomandă să se folosească:
a) hibrizi extratimpurii sau timpurii;
b) soiuri tardive şi semitardive;
c) hibrizi tardivi şi semitardivi;
d) soiuri extratimpurii sau semitardivi.
3
a) glucide fermescentibiie 1-2%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 2-
3 cm;
b) glucide fermescentibiie 1-2%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 7-
8 cm
c) glucide fermescentibiie 7-8%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 2-
3 cm
d) glucide fermescentibiie 7-8%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 7-
8 cm
FIZIOLOGIE AMICALĂ
1. Pragul de excitabilitate al fibrei nervoase reprezintă:
a. Intensitatea minimă a stimulului care acţionează un timp nelimitat asupra ţesutului şi
determină
apariţia potenţialului de acţiune;
b. intensitatea maximă a stimulului care determină apariţia potenţialului de acţiune;
c. Timpul necesar eliberării mediatorilor chimici în fanta s inapţi că;
d. Timpul necesar unui stimul de valoarea reobazei care determină apariţia potenţialului de
acţiune.
2. Transmiterea si napi i că se caracterizează prin:
a. Conducerea unidirecţională (unilaterală) a impulsului nervos;
b. Conducerea bilaterală a impulsului nervos;
c. Infatigabilitate;
d. Legea „tot sau nimic".
3. Legile reflexelor spinale (Pflüger) sunt:
a. Legea „conducerii izolate";
b. Legea „integrităţii fiziologice";
c. Legea iradierii reflexelor;
d. Legea polarizării dinamice.
4. Unde se deosebeşte arcul reflex somatic faţă de arcul reflex vegetativ:
a. La nivelul receptorilor;
b. La nivelul căii aferente (senzitive);
c. La nivelul centrului nervos intranevraxial;
d. La nivelul căii eferente.
5. Căile motorii piramidale cuprind:
a. Sistemul reticular activator ascendent (S.R.A.A.);
b. Fasciculul piramidal încrucişat;
c. Fasciculul spino-talamic lateral;
d. Fasciculul rubro-spinal.
6. Căile ascendente (senzitive) specifice cuprind:
a. Fasciculul gracilis (Goli);
b. Sistemul reticular activator ascendent (S.R.A.A.);
c. Fasciculul piramidal direct;
d. Fasciculul rubro-spinal.
7. In măduva spinării sunt localizaţi centrii nervoşi ai următoarelor reflexe:
a. Rotuiian (extensia gambei pe coapsă);
b. Respiratorii;
c. Stato-kinetice;
d. Vegetative vasomotorii şi cardiomotorii.
8. În bulbul rahidian sunt localizaţi centrii nervoşi ai următoarelor reflexe:
a. Motorii şi secretorii digestive;
b. De micţiune şi defecaţie;
c. Erecţie şi ejaculare;
d. Mioză şi midriază.
9. Nucleii mezencefalului îndeplinesc următoarele funcţii:
a. Staţie de releu pe căile nervoase senzitive;
b. Stimulează tonusul muscular;
c. Centrul secreţiei gastrice;
d. Menţinerea poziţiei normale a corpului (reflexele de postură).
10. În hipotalarpus se găsesc următorii centri nervoşi:
a. Centrul secreţiei salivare;
b. Centrul foamei şi saţietăţii;
c. Centrul pneumotaxic;
d. Central cardiomoderator.
11. Funcţiile talamusului sunt:
a. Reflexele stato-kinetice;
b. Sintetizează şi eliberează factorii de eliberare (releasing factors) ai hormonilor antero-
hipofizari
c. Releu obligatoriu şi centru de integrare pe traseul tuturor formelor de sensibilitate:
d. Termoreglare.
4
12. Formaţiunea reticulata:
a. Se întinde de la bulb la protuberantă;
b. Trimite impulsuri specifice ia cerebel;
c. Trimite informaţii difuze ia scoarţa cerebrală;
d. Este conectată cu hipofiza.
13. Excitarea nervului vag este urmată de:
a. Creşterea frecventei cardiace;
b. Creşterea amplitudinii (forţei) de contracţie a inimii;
c. Creşterea motricitatii stomacului şi intestinului;
d. Scăderea secreţiei sucului gastric.
14. Ganglionii bazali se găsesc pe traseul căilor descendente:
a. Piramidale directe;
b. Piramidale încrucişate;
c. Spino-cerebeloase;
d. Extrapiramidale.
15. Hipofiza posterioară secretă următorii hormoni:
a. Ocitocina;
b. Hormonul somatotrop;
c. Melatonina;
d. Hormonul luteinizant.
16. Epifiza secretă următorii hormoni:
a. Melatonina;
b. Aldosterone;
c. Insulina;
d. Vilikinina.
17. Precizaţi proteinele contractile conţinute în muşchi:
a. Mioglobina;
b. Actina şi miozina;
c. Miogenul;
d. Troponina şi tropomiozina.
18. Muşchii striaţi scheletici sunt înconjuraţi de:
a. Epimisium;
b. Endomisium;
c. Sarcolemă;
d. Perimisium.
19. Moti1itatea gastrică în perioada de digestie se realizează prin:
a. Contracţii a jeun;
b. Contracţii tonice şi de tip peristaltic;
c. Contracţii antiperistaltice:
d. Contracţii propulsive „în masă"
20. Stimularea secreţiei sucului gastric se realizează prin:
a. Mecanism vago-vagal;
b. Somatoliberină;
c. Secretină;
d. Colecistokinină.
2!. Enzimele digestive activate de enterokinază sunt:
a. Lipaza;
b. Ptialina:
c. Tripsinogenul:
d. Pepsina.
22. Enzimele proteolitice digestive hidrolizează proteinele alimentare până la faza de:
a. Peptide;
b. Paracazeină;
c. Fosfolipide;
d. Aminoacizi.
23. Celulele mucoasei duodenale secretă următorii hormoni:
a. Secretina;
b. Insulina;
c. Acetilcolina:
d. Pepsinogenul.
24. Activitatea inimii este stimulată de:
a. Acetilcolina;
b. Adrenalină;
c. Scăderea temperaturii;
d. Ionii de potasiu (K+).
25. Stimularea lipogenezei (îngrăşării) se realizează prin:
a. Creşterea sintezei acizilor graşi şi a trigliceridelor de rezervă din glucide sub acţiunea
insulinei;
b. Stimularea activităţii lipazei hormono-sensibile;
c. Stimularea sintezei trigliceridelor sub acţiunea hormonului somatotrop;
5
d. Acţiunea adrenaJinei.
26. Degradarea trigliceridelor din ţesutul adipos (lipoliză) are loc în inaniţie, efort muscular,
temperatură scăzută,
stres prin următoarele mecanisme:
a. Acţiunea insulinei;
b. Dezintegrarea chilomicronilor;
c. Mobilizarea lipidelor prin control nervos (centrii vegetativi superiori parasimpatici din
hipotaiamus);
d. Acţiunea lipazei hormonosensibile din adipocite.
27. Hiperglicemia apare sub acţiunea hormonilor
a. Glucagon;
b. Progesterona;
c. Insulina;
d. Ocitocină.
28. Insulina are următoarele efecte:
a. Scade glicemia;
b. Scade glicogeneza hepatică;
c. Inhibă transportul şi utilizarea intracelulară a glucozei;
d. Creşte glicogenoliza.
29. Glucocorticoizii au următoarele efecte:
a. Stimulează anabolismul muşchiului scheletic;
b. Au efect hipoglicemiant;
c. Au efect hiperglicemiant;
d. Stimulează lipogeneza.
30. Ţesuturile glucozo-dependente sunt
a. Ţesutul osos;
b. Ţesutul muscular;
c. Ţesutul hepatic;
d. Ţesutul nervos.
GENETICĂ ANIMALĂ
a) 1:1;
b) 2:1:1;
c) 2:1:
d) 3:1.
6
c) "obiectivul" selecţiei artificiale;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
12. Efectul aditiv al genelor a fost demonstrat pentru prima dată de:
a). H. Nilsson Ehle;
b). N. Dubinin;
c). F. Griffith;
d). R. Fisher.
7
a) modificarea structurii genetice a populaţiilor;
b) modificarea fenotipurilor;
c) modificarea producţiilor obţinute;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
18. Heritabilitatea procentului de grăsime din lapte este:
a), aproape de două ori mai mare decât a cantităţii de
lapte;
b). egală cu a cantităţii de lapte;
c). mai mică decât a cantităţii de lapte.
19. Corelaţia dintre producţia cantitativă de lapte şi conţinutul în grăsime al laptelui
este:
a) strict negativă;
b) nu există o corelaţie clară în acest sens;
c)este pozitivă
20. Legea segregării materialului genetic acţionează în:
a) fecundare;
b) gametogeneză;
c) mutageneză:
d) selecţie.
8
b) caractere determinate de gene heterozomale
c) caractere determinate de o singură pereche de gene alele
d) toate răspunsurile sunt corecte.
AMELIORAREA ANIMALELOR
9
b. caracterelor cu un coeficient de heritabilitate mare;
c. caracterelor cu prag;
d. caracterelor care necesită sacrificarea animalelor;
14. Performanţa, la animale, reprezintă:
a. cea mai bună producţie;
b. caracterul cel mai apreciat;
c. valoarea fenotipică a oricărui caracter calitativ;
d. valoarea fenotipică a oricărui caractere cantitativ;
15. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul ascendenţilor se bazează pe principiul:
a. ascendenţii constituie cea mai scumpă sursă de informaţii;
b. individul apreciat are o parte de genofond comună cu fiecare dintre ascendenţii săi;
c. fenotipul descendenţilor este identic cu cel al ascendenţilor;
d. ascendenţii au valoarea de ameliorare mai mare decât a individului apreciat
16. Selecţia familială:
a. se practică doar pentru caracterele cu un coeficient de heritabilitate mare;
b. este mai eficientă decât selecţia individuală;
c. este eficientă atunci când este combinată cu selecţia individuală;
d. nu este influenţată de selecţia individuală;
17. Homogamia conduce la:
a. fixarea unei gene în populaţie;
b. fixarea tipurilor extreme în populaţie;
c. fixarea heterozigoţilor în populaţie;
d. creşterea gradului de asemănare fenotipică dintre părinţi şi descendenţi;
18. în urma folosirii heterogamiei:
a. media performanţelor descendenţilor va fi mai mare decât performanţele medii ale părinţilor
b. media performanţelor descendenţilor diferă de performanţele medii ale părinţilor;
c. media performanţelor descendenţilor şi performanţele medii ale părinţilor sunt apropiate:
d. gradul de asemănare dintre părinţi şi descendenţi va fi ridicat;
19. Prin heterozis se înţelege superioritatea performanţelor medii ale hibrizilor faţă de:
a. media performanţelor semifraţilor;
b. media performanţelor parentale;
c. media performanţelor contempranilor;
d. media performanţelor descendenţilor;
20. Coeficientul de înrudire este:
a. egal cu coeficientul de consangvinizare;
b. jumătate din coeficientul de consangvin izare;
C. dublul coeficientului de consangvinizare;
d. independent faţă de coeficientul de consangvinizare;
21. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul rudelor colaterale este necesară pentru caracterele:
a. limitate de sex;
b. ale căror performanţe pot fi apreciate pe animalul viu;
c. repetabile pe corp;
d. calitative;
22. Împerecherea între indivizi rude de gradul II (bunici-nepoţi, de exemplu) este:
a. consangvinizare necurentă;
b. consangvinizare apropiată;
c. consangvinizare moderată;
d. consangvinizare incestuoasă;
23. Ca urmare a consangviniizării, valoarea coeficientului de heritabilitale:
a. creşte, la nivel de populaţie;
b. creşte, la nivel de linie;
c. este influenţată de coeficientul de consangvinizare al liniilor dintr-o populaţie:
d. rămâne nemodificată;
24. încrucişarea de absorbţie presupune folosirea masculilor imigranţi:
a. timp de mai multe generaţii;
b. timp de o generaţie;
c. până scade procentul de gene imigrante la nivelul dorit;
d. până se corectează un anumit defect;
25. încrucişările de ameliorare au a scop:
a. stoparea progresului genetic;
b. înlocuirea unei populaţii slab productive cu una mai valoroasă;
c. corectarea unor defecte;
d. obţinerea unor hibrizi industriali;
26. Crearea liniilor consangvine are ca scop:
a. menţinerea unei homozigoţii scăzute;
b. menţinerea unei homozigoţii ridicate;
c. menţinerea unei heterozigoţii scăzute;
d. menţinerea unei heterozigoţii ridicate;
27. Creşterea homozigoţiei la liniile zootehnice este realizată:
10
a. pornind de la mai multe surori;
b. pornind de la numeroşi ascendenţi;
c. pornind de la numeroşi ascendenţi comuni;
d. pornind de la un singur strămoş comun;
28. Performanţa hibrizilor în cazul cisheterozisului este:
a. mai mare decât performanţa populaţiei, dar mai mică decât performanţa părinţilor:
b. mai mică decât performanţa formelor parentale şi decât performanţa populaţiei;
c. mai mare decât performanţa formelor parentale, dar mai mică decât performanţa populaţiei;
d. mai mare decât performanţa formelor parentale şi mai mare decât performanţa populaţiei;
29. încrucişarea de primă generaţie este:
a. încrucişarea de ameliorare;
b. încrucişarea de infuzie;
c. încrucişarea industrială simplă;
d. . încrucişarea de sinteză;
30. în urma aplicării încrucişărilor alternante:
a. se obţin succesiv două tipuri de metişi;
b. se obţin concomitent două tipuri de metişi;
c. se obţin metişi cu 1/3 gene R1 şi 2/3 gene R2 (în generaţiile pare);
d. se obţin metişi cu 2/3 gene R1 şi 1/3 gene R2 (în generaţiile impare);
11
a) di estru;
b) începutul estrului;
c) mijlocul estrului;
d) 10 - 14 ore după sfârşitul estrului.
11. La mamifere, după ovulaţie, viabilitatea ovocitei este de:
a) 20-21 zile;
b) 10-11 zile;
c) 6-12 ore;
d) 1-2 săptămâni.
12. Care sunt stadiile dezvoltării produsului de concepţie la mamifere?
a) ovular, embrionar, fetal;
b) morulă, gastrulă, blastulă;
c) multiplicare, segmentare, diferenţiere;
d) fecundaţie, nidaţie.
13. Care sunt speciile cu ovulaţia provocată?
a) căţea, pisică, nutrie, iepuroaică;
b) vulpe, iepuroaică, nutrie;
c) rumegătoate, iapă, scroafa;
d) pisică, iepuroaică, nutrie.
14. La iapă, placenta este:
a) cotiledonară, endoteliocorială, deciduată;
b) difuză, hemocorială, semideciduată;
c) discoidală, hemocorială, deciduată;
d) difuză completă, epiteliocorială, nedeciduată.
15. Care este durata medie a gestaţiei la rumegătoarele mici?
a) 340 zile;
b) 62 zile;
c) 283 zile;
d) 150 zile.
12
"m
13
27. La vacă, ia câte zile după fecundaţie zigotul iese din membrana peiucîdă?
a) 2-3 zile;
b) 21-22 zile;
c) 38-42 zile;
d) 8-9zile.
28.Tratamentul de sincronizare a estrului se poate face cu produse hormonale pe bază de:
a) FSH;
b) Testosteron
c) Progesteron şi PGF?a;
d) Ocitocină;
29..După descoperirea vacilor în estru, însămânţarea trebuie să se facă într-un interval de timp de:
a) 24-36 ore;
b) 2-3 zile;
c) 10-12 ore după terminarea estrului;
d) imediat, cu repetare după 8-12 ore.
30. Când se produce ovulaţia la scroafa?
a) 36 - 48 ore după începutul estrului;
b) 1-2 ore înainte de sfârşitul estrului;
c) 4-5 zile de la începutul estrului;
d) d) 10-12 ore după împerechere.
5. Dintre "pierderile1' de energie în organism, la rumegătoare cele mai însemnate sunt prin:
a. fecale
b. urină
c. gaze de fermentaţie
d. salivă
6. Digestibilitatea energiei este influenţată, în primul rând, de conţinutul nutreţurilor în:
a. proteine
b. lipide
c. celuloză
d. zaharuri
7. Energia netă este în mod curent folosită pentru estimarea valorii nutritive la:
a. rumegătoare
b. porcine
c. păsări
d. monogastrice
8. Ca etalon pentru exprimarea valorii energetice se foloseşte:
a. orzul pentru UFL
b. ovăzul pentru UFL
c. orzul pentru UNL
d. ovăzul pentru UFC
14
c. 1540 kcal ENL
d. 1650 kcal ENL
10. Cerinţele de energie pentru întreţinere, exprimate în EN pe kg 0,75 sunt mai mari ia:
a. vaci de lapte
b. porcine
c. taurine la îngrăşat
d. nu sunt deosebiri evidente între aceste specii
15. La aceeaşi fază de vegetaţie la recoltare, conţinutul în energie/kg SU este mai mare la:
a. nutreţul verde
b. fân
c. nutreţul murat
d. semifân
16. Ingestibilitaţea nutreţurilor este limitată mai ales de conţinutul lor în:
a. proteine
b. grăsimi
c. pereţi celulari
d. vitamine
17. Digestibiiitatea SO dintr-un nutreţ depinde, în mai mare măsură, de conţinutul lor în:
a. celuloză şi lignină
b. grăsime
c. proteină
d. minerale
18.Timpanismul în urma consumului de lucerna, este datorat prezenţei în aceasta a: a.- dextrinelor
b. saponinelor
c. celulozei
d. zaharurilor uşor fermentescibile
19. Valoarea nutritivă creşte pe măsura înaintării în vârstă a plantei la:
a. lucerna
b. raigras
c. porumb
d. trifoi
a. 4,4 g PDI
b.48gPDI
c. 4,8 g PDI
d.44gPDI J
21. Care dintre următoarele seminţe are cel mai redus conţinut în proteină şi aminoacizi esenţiali:
a. orz
b. grâu
c. porumb
15
d. triticale
22. Proteina specifică din seminţele de porumb este:
a. globulina
b. zeina
c. avidina
d. hordeina
25. Proporţii mai ridicate de grăsimi în hrană sunt necesare şi suportate la:
a. taurine
b. porcine
c. păsări
d. ovine
26. Degradabilitatea în rumen a proteinelor din seminţele de leguminoase este:
a. foarte ridicată
b. foarte redusă
c. moderată
d. redusă
27. Şroturile de soia sunt, comparativ cu cele de floarea soarelui:
a. mai sărace în lizină
b. mai bogate în lizină
c. mai bogate în aminoacizi sulfuraţi
d. mai bogate în celuloză
28. Şroturile de floarea soarelui sunt, comparativ cu cele de soia:
a. mai bogate în lizină
b. mai echilibrate în aminoacizi sulfuraţi
c. mai sărace în celuloză
d. mai dezechilibrate în aminoacizi esenţiali
29. Cantitatea de substanţă uscată ingerată la vaci este mai puţin influenţată de:
a. producţia de lapte
b. starea fiziologică
c. sistemul de întreţinere
d. greutatea corporală
30. Sarea nu se administrează separat, ca bulgari de îins. la:
a. cabaline
b. ovine
c. caprine
d. taurine
16
b. — 550 mii. tone
c. - 700 mii. tone
d. - 850 mii. Tone
5. Bovinele efectuează păşunatul:
a. — oriunde şi orice fel de plante
b. - selectiv
c. — numai pe pajişti naturale
d. — numai pe pajişti artificiale
6. Ce cantitate de gunoi se poate obţine anual de la o bovină adultă:
a.-20t
b. – 15t
c.-30t
d.-8t
7. Taurinele pot defeca în următoarele poziţii:
a. staţionare
b. staţionare şi în decubit
c. staţionare, deplasare şi în decubit
d. staţionare şi deplasare
8. Bovinele au preferinţă pentru gustul:
a. - amar
b. — dulce
c. - acru
d. — sărat
9. Când se realizează producţia maximă de lapte la rasele de taurine specializate pentru lapte:
a. - în lactaţia I
b. - în lactaţia 11-111
c. - în lactaţia IV-V
d. - în lactaţia VI şi peste
10.Rasa Bălţata românească s-a format prin încrucişări de absorbţie între :
a. — tauri din rasa Simmental cu vaci din rasa Sură de stepă
b. — tauri din rase de culoare roşie cu vaci din rasa Sura de stepă
c. — tauri din rasa Simmental cu vaci de tip Friză
d. - tauri de tip Fiză cu vaci din rasa Sură de stepă
11. Cum este ugerul la rasa Brună de maramureş :
a. - abdominal
b. — globulos
c. — crural
d. -.asimetric
12. Rasa Normandă este specializată pentru:
a. - producţie de lapte
b.— producţie mixtă lapte-carne
c. - producţie mixtă carne - lapte
d.— producţie de carne
13. Rasa Limousine a fost introdusă în România:
a. - după anul 2000
b. - în anul 1960
c. - în anul 1980
d. - niciodată
14. Rasa Simmental are o precocitate somatică:
a. — foarte bună
b.- bună
c. - acceptabilă
d.— slabă
15. Rasa Red Holstein s-a format:
a. - Olanda
b.- Germania
c. - SUA
d. — Canada
16. Ce culoare are rasa Blanc Belgian Blue:
a. - roşie
b.- bălţată alb cu bleu
c. - bălţată alb cu galben
d.- neagră
17. Care este rasa cu peste 80 % fătări prin cezariană:
a. — Simmental
b.- Sură de stepă
c. - Blanc Belgian Blue
d.- Jersey
18. Care este structura optimă pe stări fiziologice a efectivului matcă într-o fermă de
vaci
a. - 82 % vaci în producţie; 46 % recent fătate şi recent montate
b.- 60 % vaci în producţie; 75 % recent fătate şi recent montate
c. - 50 % vaci în producţie; 50 % recent fătate şi recent montate
17
d.- 45 % vaci în producţie; 80 % recent fătate şi recent montate
19. Fecunditatea la vacă este mai redusă în timpul:
a. - primăverii
b.- verii
c. - toamna
d.- iernii
20. Câţi incisivi superiori se întâlnesc la bovine:
a.-8
b.-6
c.- 0
d.-4
21. În structura optimă a unei ferme vacile reprezintă:
a. - 70 %
b.- 54 %
c. - 35 %
d.- 65 %
22. Care este intervalul mediu între generaţii la taurinele pentru lapte:
a. - 7 ani;
b.- 4 ani;
c. - 5 ani;
d.— 3,5 ani. .
23. Care este durata optimă a repausului mamar la vacă:
a - 60 zile;
b-35 zile;
c-47 zile;
d - 95 zile.
24. Durata gestaţiei la vaci are variaţii cuprinse între :
a. - 260-275 zile
b.- 278-290 zile
c-280-293 zile
d. -283-300 zile
25 .Taurii se pot
întreţine :
a. — în sistem legat sau liber
b. - doar în sistem legat
c. — doar în sistem liber
d. - în sistem liber doar în perioada verii
26. În primele şapte zile de viaţă viţelul este hrănit:
a. - cu lapte integral
b. - cu lapte normalizat
c. - cu lapte integral şi degresat
d. - în exclusivitate cu colostru
27. Care este cea mai indicată metodă de alăptare :
a. — alăptarea naturală la vaci mame
b. — alăptarea naturală la vaci doici
c. - alăptarea la biberon
d. - alăptarea la galetă
28. Ordinea administrării nutreţurilor vegetale în hrana viţeilor este:
a. - concentrate, fibroase, suculente
b. - fibroase, concentrate, suculente
c. - suculente, fibroase, concentrate
d. - suculente, concentrate, fibroase
29. Creşa este amenajată cu boxe colective a 4-8 viţei pe boxă, asigurând :
a. - 1.5 m2pe viţel
b. - 1 m2 pe viţel
c. -2 m2 pe viţel
d. -2,5 m2 pe viţel
30. Sistemul de hrănire din stoc a vacilor constă :
a. - în furajarea vacilor pe timp de vară cu aceleaşi sortimente de nutreţuri
b. - în, furajarea vacilor pe timp de iarnă cu aceleaşi sortimente de nutreţuri
c. — în furajarea vacilor performante cu aceleaşi sortimente de nutreţuri
d. - în furajarea vacilor pe tot parcursul anului cu aceleaşi sortimente de nutreţuri
31. Câte sisteme de mulgere a vacilor se folosesc :
a. - 4 sisteme
b.— I sistem
c. - 3 sisteme
d. - 2 sisteme
32. În funcţie de locul unde se efectuează mulgerea mecanică a vacilor se disting:
a. - instalaţii de muls în adăpostul de exploatare, m săli speciale şi la păşune
b. - instalaţii de muls în adăpostul de exploatare şi în săli speciale
c. - instalaţi de muls în adăpostul de exploatare şi la păşune
d. - instalaţii de muls în săli speciale şi la păşune
33. In sala de muls side by side vacile sunt aşezate :
18
a. - simetric faţă de aleea de serviciu
b. - simetric şi oblic în unghiuri de 30 faţă de aleea de serviciu
c. - simetric şi oblic în unghiuri de 45° faţă de aleea de serviciu
d. - în unghi de 90° faţă de aleea de serviciu
34. Sala de muls poligonală este asemănătoare :
a. - cu sala de muls rotolactor
b. - cu sala de muls tandem
c. — cu sala de muls trigonală
d. — cu sala de muls brăduleţ
35. întreţinerea legată a vacilor poate fi:
a. - cu aşezare pe unul, două sau patru rânduri
b. - cu aşezare pe unul sau două rânduri
c. - cu aşezare pe două rânduri
d. - cu aşezare pe unul, două, patru sau 5 rânduri.
36. întreţinerea nelegată a vacilor se practică în următoarele variante tehnologice:
a. - doar în tabere de vară
b. - în adăposturi semideschise, închise şi tabere de vară
c. - doar In adăposturi semideschise
d. - doar în adăposturi închise
37. Lucrările tehnologice în sistemul extensiv de exploatare a vacilor sunt mecanizate :
a.- total
b.- parţial sau total
c.- parţial
d.- nu sunt mecanizate
38. Gradul de concentrare a efectivului de vaci într-o exploataţie intensivă este :
a. - foarte ridicat
b. - ridicat
c. - mediu
d.- mic
39. îngrăşarea viţeilor pentru carne albă se face :
a. - în exclusivitate pe bază de lapte
b.- lapte şi nutreţ combinat
c. - lapte, nutreţ combinat şi fân de lucerna
d.- lapte şi fân de lucerna
40. Valorificare bovinelor îngrăşate în varianta baby-clasic se face :
a. - la 7-8 luni şi greutatea medie de 250 Kg
b.- la 10-12 luni şi greutatea medie de 360 kg
c. - la 14-18 luni şi greutatea medie de 450-550 Kg
d.- la 3 Juni şi greutatea medie de 150 Kg
19
b. de şes şi de coline;
c. cu pliuri cutanate multiple;
d. cu prolificitate accentuată.
7.. La formarea rasei Merinos de Cluj au contribuit genitori ai raselor:
a. Ţurcană şi Merinos de Pal as;
b. Spancă şi Stogoşă;
c. Merinos transilvănean şi Ţurcană albă;
d. Karakul de Botoşani şi Tigaie;
8.Varietăţile de culoare din cadrul rasei Tigaie sunt:
a. albă, neagră, ruginie şi brumărie;
b. sură, albă şi bucălaie;
c. albă, sură şi neagră;
- d. alba, neagra, ruginie şi bucălaie.
9. Oile Spancă reprezintă produşi de primă generaţie rezultaţi ca urmare a împerecherilor dintre:
a. Merinos şi Tigaie.;
b. Tigaie şi Spancă;
c. Karakul de Botoşani şi Ţurcană;
d. Merinos şi Karakul de Botoşani
10. La formarea liniei de Suseni Vaslui au participat următoarele rase;
a. Merinos transilvănean şi Ile de France;
b. Romney Marsh şi Corriedale;
c. Texel şi Merinos transilvănean;
d. Merinos Stavropol, Merinos de Palas, Merinos transilvănean si Merinos australian.
11. Grupul folicular la ovine este format din următoarele tipuri de folicului:
a. numai din foliculi primari centrali;
b. grupe foliculare compacte;
c. foliculii primari şi secundari;
d. grupe foliculare aflate la nivele diferite de implantare.
12. Stratul medular este prezent la următoarele categorii de fibre:
a. fibre diseminate;
b. lungi şi groase;
c. scurte şi subţiri;
d. fibre sintetice.
13. În cazul ţării noastre, pentru rasele semitardive, durata lactaţiei are limitele cuprinse între:
a. 6 - 8 luni;
b. 10-13 luni;
c. 1 - 4 luni;
d. 2 -12 luni.
14. Primul stadiu parcurs în cadrul diferenţierii buclajului la Karakul este:
a. blastula;
b. Karakul normal;
c. golaş;
d. Karakulcea Breitschwantz;
15. La care dintre varietăţile de culoare ale rasei Karakul de Botoşani apar nuanţe valoroase de tip auriu s
chihlimbariu:
a. varietatea brumărie;
b. varietatea neagră;
c. varietatea komoră;
d. varietatea sură.
16. La buclajul de bună calitate fineţea fibrelor trebuie să se încadreze între limitele următoare:
a. 35-38 u;
b. 18-24 u;
c. 32-34 u;
d. 40 - 44u,;
17. In care dintre situaţiile următoare buclele sunt considerate ca fiind în formă de bob:
a. când au axul longitudinal este între 20 şi 22 mm;
b. când au axul longitudinal sub 15 mm;
c. când au axul longitudinal este mai mare de 30 mm;
d. când au axul longitudinal este mai mic de 12 mm.
18. Însuşirile care caracterizează bucla sunt:
a. grad de închidere, lungime, înălţime, lărgime;
b. extindere, desime, grad de închidere;
c. înălţime, grosime, durată de menţinere, desime;
d. modelare, extindere, mărime, uniformitate, rezistenţă, elasticitate;
19. In cazul oilor cu fătări triple producţia de lapte pe lacaţia respectivă este superioară cu:
a. 20-30%:
b. 40-60%;
c. 60-90%;
d. 5-10%.
20. producţia de lapte la rasa Carpatină este cuprinsă între:
a. 250 şi 300 l;
b.300 şi 400 l;
20
c. 80 şi 100 l;
d. 150 şi 280 l.
21. Care dintre rasele de caprine de mai jos au producţii mai mare de lapte:
a Carpatina;
b. Albă de Banat;
c. Alpina franceză;
d. Boer.
22. La formarea rasei de caprine Alba de Banat au participat următoarele rase:
a. Alpina germană şi Saanen;
b. Nobilă germană şi Blanca andalusă.
c. Alpina franceză şi Toggenburgh;
d. Nobilă germană şi Saanen.
23. Când are loc înţărcarea tardivă sau tradiţională a mieilor de rasă Ţurcană:
a. după 90 zile de la fătare;
b. ia 40 zile de la tătare;
c. după atingerea greutăţii vii de 25 kg;
d. la primul tuns.
24. Durata perioadei de gestaţie la capră este de:
a. 4 luni;
b. 6 luni;
c. 5 luni;
d. 7 luni.
25. Anomalia prestomacelor apare la mieii aparţinând varietăţilor de culoare:
a. brumăriu deschis şi alb;
b. komor şi brumăriu închis;
c. alb şi roz;
d.negru şi sur.
26. Vârful curbei de lactaţie poate interveni în funcţie de rasă:
a. în prima săptămână de la fătare;
b. între 15 şi 50 zile de la fătare;
c. între 60 şi 90 zile de la fătare;
d. în partea a doua a lactaţiei.
27. Piedreile cauzate de apariţia factorului letal la efectivele Karakul brumăriu deţin o cifră anuală de
a. între 10 şi 20%;
b. între 5 şi 10%;
c. peste 30%;
d. între 1 şi 5%.
28. Aprecierea performanţei productive la mieii rasei Karakul de Botoşani se stabileşte pe baza:
a. greutăţii la naştere;
b. uniformităţii culorii buclajului;
c. prin însumarea punctajului rezultat în urma aprecierii însuşirilor caracteristice;
d. în funcţie de originea părinţilor.
29. In controlul producţiei de lapte la ovine metoda A se referă la:
a. începerea controlului productive imediat după fătarea oii;
b. începerea controlului productive după înţărcarea mieilor;
c. când controlul este efectuat de către un reprezentant oficial al organizaţiei de control;
d. când toate controalele sunt efectuate de către fermier.
30. Ziua primul control ai producţiei de lapte pe turma respective este planificat:
a. la 60 zile de la data tătarii;
b. între 4 şi 15 zile de la începerea mulsului pe întreaga turmă;
c. la 90 zile de la debutul lactaţiei;
d. la 28 zile de la înţărcarea mieilor.
31. În care dintre situaţiile de mat jos se consideră lactaţia încheiată:
a. cu 30 zile înainte de montă;
b. când cantitatea de lapte din ziua de control este mai mică de 200 ± 40 g;
c. la 1 octombrie;
d. când cantitatea de lapte din ziua de control este mai mică de 100 ± 20g;
32. în cazul caprinelor incluse în controlul producţiei de lapte durata minimă a lactaţiei este:
a. mai mica sau egală cu 100 zile;
b.peste 240 zile;
c. de 150 zile;
d.egală cu durata perioadei de alăptare.
33. Inspecţia controlului producţiei de lapte trebuie efectuat la:
a. fiecare zi de control;
b.la una din mulsoarea zilei de control;
c. la cca. 25 % din numărul total de controale;
d. la cca. 5+10% din numărul total al controalelor.
34. Care dintre caracteristicile de mai jos sunt considerate obiective urmărite în testarea berbecilor pentru
producţia de carne:
a. luciu, mătăsozitate, proporţia păr şi puf;
b. randament la spălare, lingimea fibrelor, onduiaţiile şi fineţea;
c. consum specific, spor mediu zilnic şi randamentul la sacrificare;
21
d. usucul şi gradul de impurificare a lânii.
35. înţărcarea tradiţională a mieilor de rasă Karakul se realizează:
a. la 90 zile de la naştere si la greutate mai mare de 20 kg;
b. când greutatea mieilor depăşeşte 18 kg;
c. la 30 zile şi la o greutate vie mai mare de 20 kg:
d. Ia 30 zile şi la o greutate vie de minim 10 kg.
36. Elementele de bază care definesc tehnologiile intensive de creştere a ovinelor se referă la:
a. transhumantă şi semitranshumanţă;
b.stabulaţie permanentă şi stabulaţie sezonieră;
c. monta liberă;
37. Randamentul ia sacrificare reprezintă raportul dintre:
a. părţile tranşate din carcasă;
b. greutatea carcasei şi greutatea vie iniţiala;
c. dintre ţesutul osos şi masele musculare;
d. dintre greutatea carcaselor şi subprodusele de abator.
38. Structura tisulară a carcasei se determină pe baza cărora dintre elementele următoare:
a. raportul care se stabileşte între părţile tranşate din carcasă;
b. raportul dintre jigou şi cap de piept;
c. raportul dintre două semicarcase;
d. raportul dintre oase, carne şi grăsime
39. Denumirea de jigou se referă ia masle musculare dispuse ia:
a. şale şi spinare;
b. spată şi piept;
c. crupă, fesă şi coapsă;
d. spată, braţ şi antebraţ.
40. Pe care dintre acţiunile de mai jos se bazează aprecierea subiectivă a gradului de îngrăşare la ovine:
a. palparea punctelor de maniament;
b. măsurători corporale;
c. determinări gravimetrice;
d. determinarea suprafeţei ochiului de muşchi.
22
3. Când are loc "transferul" ouălor de curcă din incubator, în eclozionatoarele aferente:
a) în ziua a 25-a de incubaţie
b) în ziua a 26-a de incubaţie
c) în ziua a 27-a de incubaţie
d) în ziua a 28-a de incubaţie
4. Care este durata operaţiunilor de "răcire-stropire-pauză", specifice ouălor de gâscă incubate în
aparate de
tip Bekoto:
a) J 5 minute
b) 30 minute
c) 45 minute
d) 60 minute
5. Care variantă nu face parte din grupa metodelor de tratare a ouălor cu antibiotice (deeping).
aplicate în
staţia de incubaţie cu mediu controlat:
a) metoda prin injectare
b) metoda diferenţei de temperatură
c) metoda prin ultrasonare
d) metoda sanitaţiei
6. Care este doza de soluţie de antibiotice inoculată în fiecare ou, în cazul deeping-lui prin
„metoda
injectări”:
a)0,1 ml/ou
b)1,0 ml/ou
c) 5,0 ml/ou
d)10,0 ml/ou
7. Care este proporţia lipidelor în compoziţia chimică a gălbenuşului:
a)16,5-18,0%
b)20,5-21,5%
c) 27,0-29,0%
d)32,0-36,0%
8. Cu cât este mai mică greutatea primului ou depus de o pasăre, comparativ cu greutatea ouălor
realizată la
vârsta de adult:
a
)
3
-
5
%
b
)
9
-
1
0
%
c)20-21%
d) cea. 25%
9. în halele de găini ouătoare, la ce concentraţie de amoniac se constată reducerea intensităţii de
ouat (şi care
nu mai poate fi redresată) şi creşterea incidenţei ouălor cu pete de sânge:
a)52-62 ppm
b)75-85 ppm
c) 100 ppm
d)150 ppm
10. în cazul hibrizilor ouători ..Lohmann Brown" crescuţi la umidităţi ale aerului de 60-79%, ce
nivel termic
asigură o conversie eficientă a furajului:
a
)
+
1
7
.
.
.
+
1
9
°
C
b
)
+
1
8
.
.
.
+
2
1
°
C
c
)
+
2
0
.
.
.
+
2
2
°
C
d
)
+
2
2
.
.
.
+
2
4
°
C
11.Care „boală tehnologică" a găinilor ouătoare crescute intensiv este datorată dereglărilor din
programul de
lumină, a raţiilor cu exces de calciu, a hiperfuncţiei glandei tiroide etc.:
a)năpârlirea timpurie
b)isteria
c) smulgerea penelor
d)oboseala de cuşcă
12. Din punct de vedere fiziologic, care glandă controlează fenomenul de .'.năpârlire" a păsărilor,
prin cei doi
hormoni iodaţi (T3 şi T4):
a)hipotalamusul
b)timusul
c) tiroida
d)corticosuprarenala
13. Care este durata de pasteurizare a produsului lichid (melanj, albuş sau gălbenuş), în
tehnologia de
obţinere a prafului de ouă:
a)15-45 secunde
b) 60-90 secunde
c)15 minute
d) 9-10 minute
14. La care specie de păsări, conţinutul în proteine al cărnii este de 12,2 - 20,3%:
a)gâşte
b) raţe
c)curci
d) găini
15. Care este coloritul masculului de o zi, la broilerul românesc de găină sexabil după
culoarea pufului:
24
a)puf alb şi roşu în proporţii egale
b) puf alb pe tot corpul
c)puf roşu difuz pe tot corpul
d) puf roşu intens pe tot corpul
16. Pe parcursul creşterii tineretului de reproducţie-părinţi Robro (rase grele) este necesară
realizarea mai
multor obiective; care variantă este falsă:
a)transferul la adulte a minimum 90% din efectivul de tineret
b) realizarea greutăţilor standard în toate fazele de creştere
c)realizarea unei producţii de ouă conforme cu potenţialul
d) obţinerea unor loturi uniforme
17. La ce nivel maxim trebuie să ajungă durata zilnică de iluminare în cazul păsărilor adulte
de reproducţie-
părinţi ROSS şi care trebuie atins la vârsta de 27 săptămâni:
a) 14 ore lumină/zi
b) 15 ore lumină/zi
c) 16 ore lumină/zi
d) 17 ore lumină/zi
18. Care este intensitatea luminoasă recomandată pentru broilerul de găină:
a)5-20 lucşi
b)20-25 lucşi
c) 30-40 lucşi
d)40-50 lucşi
19. La broilerul de găină, care este raportul normal dintre consumul de apă şi cel de furaje:
a) 1,5 g apă / g furaj
b) 1,77 g apă / g furaj
c) 1.88 g apă / g furaj
d) 2.0 g apă / g furaj
20. în cazul curcilor, care sunt criteriile după care se face selecţia liniei paterne din a doua treaptă
de
încrucişare:
a)viteza de creştere şi producţia de ouă
b)producţia de ouă şi conversia furajului
c) rezistenţa la boli şi eclozionabilitatea
d)greutatea vie şi unghiul pieptului
21. Care este numărul de pui de zi distribuit în fiecare ţarc de creştere, în cazul tineretului de
curcă pentru
reproducţie:
a)100 cap./ţarc
b)200 cap./ţarc
c) 250 cap./ţarc
d)300 cap./ţarc
22. La ce vârstă se transferă tineretul de curcă pentru reproducţie în halele de adulte, ocazie cu
care se
formează loturile de reproducţie:
a)15 săptămâni
b)18 săptămâni
c) 28 săptămâni
d)38 săptămâni
23. Care este producţia de ouă realizată de curcile adulte de reproducţie, In cele 20 săptămâni ale
perioadei
de ouat:
a)55 ouă
b)87-88 ouă
c) 110-115 ouă
d)174 ouă
24. în cazul creşterii broilerului de curcă pe aşternut permanent, care este considerat cel mai bun
material, cu
condiţia pregătirii lui prealabile prin uscare, dezinfectare şi antifungicidare:
a)ta laşul mărunt
b) paiele tocate
c)puzderia de in
d) cojile de floarea soarelui
25. Ce densitate pe unitatea de suprafaţă trebuie asigurată la popularea halelor cu tineret de raţă
Pekin pentru
reproducţie:
a) 4,0-4,2 cap/m2
b) 4,5-5,5 cap/m2
c)6-7 cap/m
d) 7,0-7,2 cap/m2
26. Care este perioada de vârstă considerată „de pregătire pentru producţia de ouă" la tineretul de
raţa Pekin
pentru reproducţie:
a)16-18 săptămâni
b)15-25 săptămâni
c) 20-30 săptămâni
d)19-27 săptămâni
27. Care este mărimea maximă a lotului de reproducţie la raţele adulte din rasa Pekin:
a)200 cap (50 masculi + 150 femele)
b) 240 cap (40 masculi + 200 femele)
c)300 cap (60 masculi + 240 femele)
d) 350 cap (100 masculi + 250 femele)
28. La ce categorie de raţe, padocul exterior al halei este prevăzut cu "bazin de copulaţie'':
a)raţe îndopate pentru ficat gras
b)tineret de raţă pentru reproducţie
c) raţe adulte de reproducţie
d)broiler de raţă crescut pe suprafeţe acvatice
29. în cazul creşterii broilerului de raţă pe suprafeţe acvatice, la cât se estimează economia de
nutreţuri
concentrate:
a)4-5%
b)7-9%
c) 10-15%
d)25-27%
30. La ce vârstă începe administrarea de masă verde pălită (în două tainuri zilnice) la tineretul de
gâscă
pentru reproducţie (previne apariţia fenomenului de „pica'*):
a)8-10 zile
b)28-30 zile
c) 60-70 zile
d)8-10 săptămâni
31. La ce vârstă se aleg masculii de gâscă pentru reproducţie, pe baza unui examen cloacal în
urma căruia
sunt eliminaţi cea 25-30% (datorită deficienţelor organului copulator):
a)16 săptămâni
b) 20 săptămâni
c)26 săptămâni
d) 30 săptămâni
32.Care este densitatea ce trebuie asigurată în halele de creştere a gâştelor adulte de reproducţie:
a)0,7-1.0 cap/m2
b) 1.5-2.0 cap/m2
c)2,5-3,0 cap/ m2
d) 4,2-5,2 cap/ m2
33. Producţia de ouă Ia gâşte este caracterizată printr-o serie de particularităţi; care dintre ele este cea mai
importantă:
a) selectivitatea masculilor pentru anumite femele
b) fecunditatea redusă
c) intensitatea redusă de ouat
d) sezonalitatea (ciclicitatea)
34. Care este durata "modulului funcţional" al fluxului de producţie specific
creşterii bobocilor de gâscă pentru carne:
11 săptămâni (8 săpt-creştere + 3 săpt-vid sanitar)
12 săptămâni (8 săpt-creştere + 4 săpt-vid sanitar)
26
a) 2-3 săptămâni şi 8-9 săptămâni
b) 4-5 săptămâni şi 6-7 săptămâni
c) 11-12 săptămâni şi 16-17 săptămâni
d) 31-32 săptămâni şi 35-36 săptămâni
38. La ce vârstă începe îndoparea bobocilor de raţă pentru ficat gras (mularzi din
masculi Barbarie şi femele
Pekin):
a) 9 săptămâni
b) 12 săptămâni
c) 15 săptămâni
d) 18 săptămâni
39. Amestecul destinat îndopării palmipedeior pentru ficat gras este alcătuit din:
a) boabe de porumb+soia+sare
b) boabe de grâu+sare+grăsirni animale
c) boabe de porumb+sare+grăsimi animale
d) boabe de porumb+furaj combinat de finisare+grăsimi animale
40. Ce cantitate de amestec de îndopare consumă bobocii de gâscă crescuţi pentru
ficat gras. pe total
perioadă de îndopare:
20-25 kg/cap
a) 30-35 kg/cap
b) 40 kg/cap
c) 45 kg/cap
1. Nominalizaţi rasa formată în Germania, având la bază rasa Marele alb şi este de culoare albă:
a) Edelschwein:
b) Landrace;
c) Mijlociul alb;
d) Alb de Ruşeţu;
2. Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având talia mijlocie spre mare. culoarea albă. iar la crupă
se sesizează un silon median:
a) Landrace belgian;
b) Marele alb;
c) Edelschwein;
d) Pietrain
3.Nominalizaţi rasa care are randamentul la sacrificare de peste 78%, iar suprafaţa
ochiului muşchiului longissimus dorsi între 40-42 cm2:
a) Pietrain;
b) Landrace;
c) Alb de Ruşeţu;
d) Duroc;
4.Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având culoarea bălţată, şi nu este rezistentă la slres:
a) Hampshire;
b) Wessex;
c) Pietrain;
d) Stocii;
5.Nominalizaţi rasa specializată în USA. având culoarea aibă, talie mijlocie şi specializare
mixtă:
a) Yorkshire;
b) Hampshire;
c) Duroc;
d) Marele alb;
6.Nominalizaţi rasa specializată în USA, având profilul capului drept, culoarea neagră cu
brâu alb,
spinarea convexă şi este utilizată în producerea de metişi trirasiali:
a) Hampshire
b) Chestor-White;
c) Yorkshire;
d) Landrace;
7.Conform Sistemului EUROP de încadrare a valorii carcaselor de porcine, clasa E
presupune o proporţie de carne în carcasă de:
a) >60%;
b) 40-45%;
c) 55-60%;
d) 50-55%;
8.La rasa Marele alb. proporţia maximă de carne şi grăsime în carcasă (la 110 kg) este de
cea.:
a) 60%;
b) 79%;
c) 87%;
d) 30%;
9.Porţiunile din carcasă denumite "muşchiuleţ" şi "cotlet" se încadrează la categoria de
calitate: a) superioară; b)I;
c) a îl-a;
d) specialităţi;
10. Nominalizaţi rasa la care se regăseşte cea mai mare incidenţă a sindromului PSE şi
DFD:
a) Landrace;
b) Landrace belgian;
c) Marele alb;
d) Pietrain;
11 . Corelaţia (r) dintre proporţia de carne şi slănină-osânză din carcasă, la greutatea de
110 kg în viu este de:
a)-0.3; b)-0,7;
c) +0,6;
d) +0,5;
12. Care dintre următoarele încrucişări de producţie la suine sunt cele mai indicate
pentru condiţiile din ţara noastră?
a) între Marele alb şi Landrace;
b) între Landrace şi Yorkshire;
c) între Duroc şi Landrace;
d) între Hampshire şi Marele alb;
13. Care dintre formele de prezentare a furajelor utilizate în hrana porcilor graşi,
asigură cea mai bună valorificare a hranei?
a) grăunţe zdrobite;
b) grăunţe întregi;
c) faină cu granulaţie medie;
d) faină cu granulaţie fină:
14. Ce formă de administrare a hranei trebuie utilizată ia porcii în finisarea îngrăşării pentru o
bună conservabilitate a cărnii?
a) hrănirea uscată;
b) hrănirea umectată;
c) hrănirea umedă;
d) hrănirea lichidă;
15.La ce categorie de reproducători masculi, cerineţele de energie sunt mai mari?
a) la vieri adulţi;
b) îa vieruşi în creştere;
c) la vieri cu activitate intensă;
d) nu sunt diferenţieri privind cerinţele de energie;
16.Care sunt cantităţile zilnice de furaje combinate, cu 16% P.B. indicate în hrana vieruşi lot?
a) 2,0 kg;
b) 2,5 kg;
c) 3,0 kg;
d) 3,5 kg;
17.Care sunt cantităţile zilnice de proteină brută recomandate vieruşi lor?
a)350g; b)280g;
c) 200 g;
d) 400 g;
18. Care este suprafaţa optimă a boxei pentru întreţinerea individuală a vierilor?
a) cca. 6,0 m ;
b) cca. 4,0 m2;
c)cca.8,0m2;
d)cca.10,0m2;
] 9. Care este înălţimea recomandată pentru pereţii despărţitori ai boxelor vierilor ?
a) 1,00 m;
b) 1,10 m;
c)1,20 m;
d) 2,00 m;
20. Care este suprafaţa optimă atribuită fiecărui vier în cazul întreţinerii în boxe comune?
a) cea. 2,5 m';
b) cea. 1,5 m ;
c) cea. 4,0 m ;
d) cea. 6,0 m ;
21. În selecţia scrofiţelor de reproducţie, care este numărul minim de sfârcuri, pentru rasele
materne?
a)12 sfârcuri;
b)14 sfârcuri;
c) 16 sfârcuri;
d)10 sfârcuri;
28
22. Se recomandă ca boxele de întreţinere a vierilor să corespundă la exterior cu padocuri?
a) da;
b)nu;
c) numai la vieruşi în activitate intensă;
d) numai la vieri reformaţi;
23. Care este procentul optim de scroafe gestante într-o unitate cu circuit închis şi flux tehnologic
stabilizat?
a) 53%;
b) 63%;
c) 25%;
d) 22%;
24. Ce se urmăreşte la femelele de suine în perioada de pregătire pentru montă?
a) menţinerea condiţiei de reproducător;
b) îngrăşarea
femelelor;
c) slăbirea femelelor;
d) finisarea femelelor pentru sacrificare;
25. Care este suprafaţa optimă în boxele comune pentru scrofiţele de
reproducţie în perioada de pregătire pentru montă (normele europene)?
a) 1,3 m2;
b) 2.5 m2;
c) 1,5 m2;
d) 3,0 m2;
26. Pe parcursul perioadei de gestaţie, cu cât poate să crească masa
corporală la scrofiţe (faţă de cea avută la montă), pentru o dezvoltare normală ?
a) 20-22 kg;
b) 34-35 kg;
c) 10-15 kg;
d) 15-20 kg;
27. Cu cât creşte metabolismul bazai la scroafe la sfârşitul perioadei de
gestaţie, faţă de cel avut imediat după însămânţare?
a) cu 25%;
b) cu 43%;
c) cu 30%;
d) cu 10%;
28. Din ce puncte de vedere se justifică întreţinerea scroafelor în boxele de
fatare-alăptare de tip danez?
a) de ordin fiziologic pentru scroafe şi ca tehnică de înţărcare;
b) utilizarea raţională a spaţiului construit;
c) ridicarea productivităţii muncii;
d) valoare a sporului mediu zilnic al purceilor,
29. Care sunt principalele caracteristici ale boxelor de fatare-alăptare de tip
"baterie" pentru întreţinerea scroafelor din maternitate?
a) lungimea 2,0 m şi lăţimea 1,50 m;
b) lungimea 1,8 m şi lăţimea 0,73 m;
c) lungimea 2,5 m şi lăţimea 0,50 m;*
d) lungimea 1,5 m şi lăţimea 0,85 m;
30. Ce obiective tehnologice rezolvă boxele de fatare-alăptare de tip
"baterie", pentru scroafele din maternitate?
a) investiţii reduse şi productivitatea muncii ridicată;
b) supraveghere uşoară;
c) corespunde fiziologic
pentru scroafe;
d) înţărcarea corectă a
purceilor;
31. Care dintre tipurile de boxe fatare-alăptare permite creşterea purceilor şi
apoi a tineretului înţărcat până la vârstele de 90 sau 105 zile?
a) tip danez;
b) tip baterie;
c) tip baterie cu
încălzire electrică;
d) tipCOMTIM
32. Care dintre următoarele cereale trebuie cernute, după măcinare şi apoi
introduse în raţiile de hrană pentru purceii sugari?
a) porumbul şi grâul;
b) orzul şi ovăzul;
c) secara şi porumbul;
d) grâul furajer;
33. Care dintre însuşirile următoare sunt necesare la suine pentru un bacon
de calitate?
a) lungimea corpului mare şi schelet fin;
b) temperament vioi şi constituţie robustă;
c) capul şi extremităţile reduse (ca greutate şi dimensiuni);
d) înălţimea mare a corpului;
34. Care este numărul maxim de animale din boxă Ia îngrăşarea pentru
producţia de bacon?
a) 15 animale;
b) 10 animale;
c) 20 animale;
d) 2 animale;
35.De la ce vârstă şi greutate corporală se indică introducerea în alimentaţia
porcinelor a
reziduurilor culinare, în creşterea gospodărească?
a) imediat după naştere;
b) imediat după înţărcare;
c) de la vârsta de cea. 2 luni şi greutatea de 20-25 kg;
d) în finisarea îngrăşării;
30
36.Ce variantă de întreţinere a porcilor la îngrăşare (numărul de animale în
boxă) îmbină cel mai armonios cerinţele fiziologice ale animalului cu cele
investiţionale?
a) 2-3 animale/boxă;
b) 40-50 animale/boxă;
c) 15-20 animale/boxă;
d) întreţinere individuală;
37.Ce variantă constructivă a pardoselei boxei de îngrăşare asigură cea mai
mare productivitate a muncii, asociată cu păstrarea sănătăţii animalelor ?
a) pardoseala compactă pe toată suprafaţa;
b) zona grătarului de cea. 40% din pardoseală;
c) zona grătarului de cea. 60% din pardoseală ;
d) zona grătarului pe toată suprafaţa;
38.Ce măsuri tehnice se aplică scroafelor înaintea fatării ?
a) cântărirea animalului;
b) igienizarea (spălarea) animalului ;
c) tratamente cu vitamine;
d) spălarea pardoselei boxei cu apă;
39.Ce măsuri tehnice se aplică purceilor imediat după fatare ?
a) se debarasează orificiile nazale şi gura de mucozităţi;
b) se spală purceii cu apă;
c) se taie colţii şi coada;
d) se dirijează la supt;
40.Se recomandă amputarea codiţelor la purcei imediat după fatare?
a) nu;
b) da;
c) numai la scroafe primipare;
d) numai la scroafe multipare.
8. Care sunt cei trei armăsari arabi consideraţi întemeietorii rasei Pur sânge
englez?
a) Dahoman, Syglavy Bagdady, Mersuch;
b) El-Sbaa, Syglavy Bagdady, Mersuch;
c) Dahoman, Godolphin Barb, Mersuch;
d) Byerley Turk, Darlay Arabian, Godolphin Arabian.
9. Ce rasă de cabaline este crescută în prezent la Herghelia Mangalia?
a) Pur sânge englez;
31
b) Pur sânge arab;
c) Gidran;
d) Lipiţan.
32
23. În ce zonă a corpului se înfierează numărul de ordine al iepelor de
reproducţie, atunci când acestea sunt trecute la turma de bază a
hergheliei ?
a) în zona şeii, pe partea dreaptă;
b) în zona şeii, pe partea stângă;
c) pe partea stângă a gâtului;
d) pe partea dreaptă a gâtului.
24. Care sunt criteriile, după care se face aprecierea cabalinelor de reproducţie?
a) origine şi tipul rasei, exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi
mersuri), capacitate energetică, calitatea descendenţilor;
b) temperament, stare de întreţinere, origine, culoare, capacitate energetică,
exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi mersuri);
c) exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi mersuri), capacitate
energetică, calitatea descendenţilor, culoare;
d) origine şi tipul rasei, exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi mersuri),
temperament, forma de proprietate.
28. Care sunt categoriile în care este structurat efectivul de cabaline dintr-o
herghelie?
a) armăsari pepinieri, iepe mamă, tineret în antrenament şi dresaj, cai de
expoziţie;
b) armăsari pepinieri, iepe mamă, tineret în antrenament şi dresaj,
tineret în creştere, disponibil vânzare, valorificare prin sacrificare;
c) armăsari montă publică, iepe de reproducţie, tineret în creştere, disponibil
vânzare;
d) cai pentru călărie, cai pentru tracţiune uşoară, cai pentru tracţiune grea, cai
pentru portsamar.
33
a) când comisurile buzelor sunt plasate înaintea barelor, zăbala sprijinindu-se
doar pe comisuri;
b) când comisurile buzelor sunt plasate înapoia barelor, zăbala
sprijinindu-se pe premolari;
c) când calul nechează în permanenţă;
d) când calul are tendinţa de a roade obiectele din adăpost.
34
a. + 110 … +125°C
b. + 140…+150°C
c. + 100…+109°C
d. + 130 … +I45°C
7.Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării înalte a laptelui?
a. reductaza
b. peroxidaza (lactoperoxidaza)
c. fosfataza alcalină
d. proteaza
8.Care este tipul de coagul normal?
a. seros
b. gelatinos
c. cazeos
d. umflat
9.Care sunt principalele substanţe ce determina faza bactericidă a laptelui?
a. enzimele cazeinolitice, lacteninele şi penicilinazele
b. lacteninele, lactocromul, riboflavina
c. lisozimele, lacteninele, 1-2-3 aglutininele, penicilinazele
d. lacteninele, unele combinaţii cetonice şi aldehidice,
catalaza şi lipaza
10. Care sunt parametrii pasteurizării mijlocii a laptelui?
a. +63…+65°C;40-60"
b. +75 …+85°C;20-40"
c. +85 + +95°C;20 + 40"
d. +71 …+74°C; 20 + 40"
35
11. Care este consumul specific al smântânii în unt?
a. 2-3 kg
b. 4-5kg
c. 5 - 6 kg
d. 3-4kg
12. Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării joase şi mijlocii a laptelui?
a. reductaza
b. fosfataza alcalină
c. fosfataza acida
d. peroxidaza (lactoperoxidaza)
13. Care este consumul specific în producţia de brânză telemea de vacă?
a. 4,5 - 5,5 1 lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime
b. 5,5 - 6,01 lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime
c. 6.2 - 7,01 lapte de vacă. cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime
d. 7,0 - 8.01 lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime
14. Care este temperatura de sterilizare a laptelui?
a.+107…+115°C b.
+135…+I50°C
c. +120…+125°C
d. +80…+95°C
15.Care sunt principalele substanţe aromatice din untul maturat?
a. diacetilul, ac. acetic, ac. propionic
b. diacetilul, urme ale esterilor ac. butiric, A.G.V., gliceride. combinaţii cetonice şi
aldehidice
c. diacetilul, alcoolul metilic, acoolul etilic, furfurolul
d. diacetilul, 3-4 benzpiren-ul, 1-2 benzantracen-ul, ac. acetic, ac. propionic
16. La ce temperatură se consideră că o carne este decongelată?
a.-l°C la os
b.+ 1°C la os
c. +2…+4°C
d+4…+6°Cla os
17. Care sunt etapele procesului tehnologic de liofilizare a cărnii?
a. sublimarea; congelarea; decongelarea
b. congelarea; uscarea primară; uscarea secundară
c. congelarea; decongelarea; sublimarea
d. sublimarea; uscarea primară; uscarea secundară
18. Care este temperatura apei de opărire a porcinelor în vederea depilării?
a. +50 + +55°C
b. +65-+70°C
c. +45-+50°C
d. +60-+62°C
36
d. pigmentul lactocrom
24. Ce fracţiuni nu conţin substanţe cancerigene la distilarea condensatului de fum?
a. fracţiunile distilate între +97.. .+100°C
b.fracţiunile distilate între + 85... +90°C
c.fracţiunile distilate între +110.. .+125 C
d.fracţiunile distilate între + 70... +80°C
25. La ce temperatură se realizează blanşarea cărnii pentru fabricarea unor
conserve de carne?
a.+110. . .+115°C
b. +70....+80°C
c. +90....+95°C
d. +100°C
26. Ce rezultă din degradarea ireversibilă a aminoacizilor aromatici din came?
a. fenoli, mercaptani, scatol, amoniac
b. crezoli, hidrogen sulfurat, indol, scatol
c. fenoli, crezoli, indol, scatol
d. mercaptani, hidrogen sulfurat, amoniac
27. În ce proporţie se inoculează maiaua de producţie Ia fabricarea smântânii de
consum
a. 10-15%
b. 3-5%
c. 1 - 2%
d. 5-10%
28.Care este aciditatea laptelui "crud" integral de vacă?
a. 20-22°
b. 15-19°
c. 20-24°
d. 10-15°
29. Care este conţinutul în grăsimi al laptelui de oaie?
a. 5,1% (4,0-6,0%) 1
b. 7,5% (6,1-8,2%)
c. 6,3% (2,0-13,0%)
d. 5,7% (3,8-7,9%)
30. Care sunt categoriile de carne de porcine care intră în calitatea superioară?
a. ceafa; antricotul cu coastă; pulpa (jambonul)
b. spata; ceafa; pulpa (jambonul)
c. spata; bietul fără faţă; pulpa (jambonul)
d. ceafa; cotletul; antricotul cu coastă; pulpa (jambonul)
31. Ce însuşiri definesc palatabilitatea cărnii?
a. consistenţa; gustul; suculenta; frăgezimea
b. gustul, mirosul; suculenta; frăgezimea
c. culoarea; gustul; depunerile de grăsime; suculenta
d. culoarea; gustul; depunerile de grăsime; frăgezimea
32. Care este consumul specific ai laptelui integral de vacă în producţia de brânză
proaspătă
a. 7-81
b. 6.5-71
c. 3,5-41
d. 5,4-6,41
33. Care este rolul cazeinei K în procesul de coagulare a laptelui?
a. stabilizator al miceliilor de cazeină
b. protejare a coagulării cazeinei a
c. nu se cunoaşte
d. protejare a coagulării cazeinei P
34. Care este conţinutul în proteine al cărnii provenite de Sa tăuraşii îngrăşaţi?
a. 18-19%
b. 22-24%
c. 15-18%
d. 24-28%
35. Care este conţinutul maxim admis de nitriţi din preparatele de carne?
a. 10 mg/l 00 g produs
b. 5 mg/l 00 g produs
c. 7 mg/100 g produs
d. 12 mg/100 g produs
36. Care este termenul de garanţie pentru mezelurile din categoria „prospături"?
a. max. 5 zile la temperatura de -5 C şi umiditatea relativă a aerului de 85—
95%
b. max. 3 zile la temperatura de -l C şi umiditatea relativă a aerului de 60—
70%
37
c. max. 3 zile la temperatura de 0 + +4°C şi umiditatea relativă a aerului de 75
—85%
d. max. 7 zile la temperatura de -5° + - 7° C şi umiditatea relativă a aerului de
75—80%
MARKETING
1.Precizaţi care dintre elementele enumerate fac parte din micromediul firmei
zootehnice :
a) concurenţii
b) pământul şi animalele
c)construcţiile zootehnice
d) mediul tehnologic
2. Precizaţi care din următoarele elemente fac parte din structura macromedîului firmei
zootehnice:
a)clienţii
b)mediul economic şi demografic
c)băncile
d)mediul stabil
3,Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o Firmă zootehnică, având drept criteriu de
diferenţiere "obiectul relaţiilor de piaţă" ?
a)relaţii de concurenţă
b)relaţii de vânzare-cumpărare
c)relaţii monopoliste
d)relaţii indiferente
4.Arătaţi una din condiţiile pentru realizarea unei concurenţe perfecte pe piaţă ?
a)dumpingul
b)distanţa faţă de cumpărător
c)concurenţa parazitară
d)transparenţa perfectă a pieţei
5.Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o firmă zootehnică, având drept criteriu de
diferenţiere „frecvenţa relaţiilor de piaţă" ?
a) de monopol
b) spaţiale
c) periodice
d) tip oligopol
6.Precizaţi care din formele de concurenţă neloială pot fi întâlnite pe piaţa produselor
zootehnice 7
a) concurenţă pură
38
b) concurenta verticala
c) dumpingul
d) concurentă orizontală
10. Precizaţi unul din factorii care influenţează dimensiunile pieţei potenţiale:
a) distanţa până la magazin
b) numărul consumatorilor unui produs
c) distribuţia inversă
d) tipurile de vânzători
11. Care din următoarele tipuri de pieţe de gros fac parte din structura pieţei
externe:
a) pieţe de tip bazar
b) pieţe de gros centrale(terminale)
c) pi aţe ţărăneşti
d) pieţe stradale
14. Stabiliţi criteriul corect al următoarelor variante strategice ale pieţei firmei
zootehnice:
a) strategia activă = poziţia firmei
zootehnice faţă de exigenţele pieţei privind
calitatea produselor
b) strategia competitivităţii fără influenţa
preţului = poziţia firmei zootehnice faţă de
nivelul concurenţei
c) strategie de supravieţuire =poziţia firmei
zootehnice faţă de structura pieţei
d)strategia de marketing nesegmentat = poziţia firmei
zootehnice faţă de nivelul concurenţei
15. Arătaţi care din funcţiile pieţei produselor zootehnice enumerate mai jos este corectă
?
a) previziunea de tip interval
39
b) deplasarea produselor agricole şi agroalimentare dintr-un loc în altul
c) asigurarea populaţiei cu produse agricole şi agroalimentare necesare vieţii
d) nivelul conjuncturii pieţei
16. După criteriul „accesul consumatorilor pe piaţă'', piaţa produselor zootehnice se poate
diviza în :
a) piaţă asiatică
b) piaţă liberă (concurenţială)
c) piaţă europeană
d) piaţă internă
17. Ce strategii de piaţă poate adopta o firmă zootehnică având drept criteriu „ poziţia firmei
faţă de dinamica pieţei" ?
a) strategia de marketing nesegmentat
b) strategia creşterii (dezvoltării) activităţii de piaţă
b) strategia exigenţei reduse
c) strategia de marketing segmentat
19. Arătaţi care sunt căile prin care se poate realiza distribuţia unui produs zootehnic, ca etapă
intermediară dintre sfera producţiei şi sfera consumului:
a) prin canale de distribuţie (de marketing)
b) prin canale specializate de marketing, fără intermediari
c) nu sunt precizate
d) prin măsuri politice
20.Care sunt caracteristicile unui canal de distribuţie:
a) volum, lăţime, adâncime
b) înălţime, lungime, adâncime
c) înălţime, lăţime, suprafaţă
d) lungime, lăţime, adâncime
21. În activitatea de distribuţie a produselor zootehnice, legătura dintre producător şi consumator
se realizează pe baza mai multor fluxuri. Arătaţi care din fluxul prezentat mai jos este corect:
a) fluxul monetar
b) nu se precizează
c) fluxul şi refluxul
d) fluxul anual
22. În cadrul economiei de piaţă, aprovizionarea unei localităţi cu produse zootehnice printr-
un mare distribuitor se poate realiza folosind mai multe variante. Ce variantă prezentată mai
jos este corectă ?
a) prin tranzit
b) prin tragere la sorţi
c) prin relaţii publice
d) prin Piatra Neamţ
23. Precizaţi ce reprezintă un canal de distribuţie ?
a) o figură geometrică, caracterizată prin înălţime, lăţime şi
lungime
b) totalitatea verigilor de comercializare prin care sunt dirijate şi se
desfăşoară fluxurile mărfurilor şi serviciilor de la producător la utilizator
sau consumator
c) un sistem de conducere a personalului muncitor în care sunt incluse
mai multe
întreprinderi zootehnice
d)o modalitate de analiză a raportului cerere-ofertă existent pe piaţă la un
moment dat
24. Care este cel mai scurt canal de distribuţie a produselor zootehnice ?
a) producător - angrosist — detailist - consumator
b) producător-intermediar 1- intermediar 2 - detailist-consumator
c) producător - consumator
d) producător - distribuitor extern - distribuitor intern - utilizator
industrial - detailist - consumator
25.Cum se determină lăţimea unui canal de distribuţie a unui produs zootehnic ?
40
a) prin numărul magazinelor sau punctelor de vânzare în cadru]
distribuţiei en detail.
b) prin extragere de radical dintr-un număr oarecare
c) prin distanţa de la domiciliul clientului până la primul magazin
sau punct de vânzare
d) prin aproximarea distanţei dintre două magazine sau puncte de
vânzare
26. Care din tipurile de bugete normative de consum enumerate mai jos sunt
reale ?
a) buget al consumului optim
b) buget nedefinit
c) buget întâmplător
d) buget dorit
27.Arătaţi care din următorii coeficienţi de elasticitate se utilizează în marketing
?
a) coeficientul de elasticitate în fiincţie de preţul produsului
b) coeficientul de elasticitate în funcţie de timp
c) coeficientul de elasticitate în funcţie de distanţă
d) coeficientul de elasticitate în funcţie de vârsta consumatorului
28. Care este ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie ce exprimă un nivel de
viaţă scăzut ?
a) sub 50 % - nivel ridicat
b) peste 50 % - nivel scăzut
c) 85 % - nivel ridicat
d) nu se precizează
30. Precizaţi care din tipurile de relaţii dintre produsele ce alcătuiesc nevoile de
consum alimentar ale populaţiei se întâlnesc în practică ?
a) nu se precizează
b)relaţii de asociere
c)relaţîi neprincipiale
d)relaţii de bunăvoinţă
41
Management general
1. Care dintre funcţiile managementului asigură armonizarea deciziilor şi acţiunilor personalului firmei în
scopul realizării obiectivelor propuse?
a. previziunea
b. organizarea
c. comanda
d.coordonarea
2. Care dintre următoarele funcţii ale managementului are ca element fundamental motivarea personalului ?
a. previziunea
b. organizarea
c. antrenarea
d.coordonarea
5. Care este indicatorul folosit cel mai frecvent pentru aprecierea dimensiunii (mărimii) unei firme ?
a. cifra de afaceri
b. profitul
c. venitul total
d. numărul de salariaţi
6. Pentru constituirea unei societăţi pe acţiuni (S.A.) legislaţia în vigoare prevede ca numărul membrilor
fondatori să fie:
a. maxim 50
b. minim 2
c. minim 5
d. nelimitat
7. Care dintre următoarele tipuri de forme juridice de organizare a firmei reprezintă societăţi
de capital ?
a. societăţile în comandită simplă
b. societăţile pe acţiuni
c. societăţile cu răspundere limitată
d.nici una dintre formele menţionate
8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la obligaţiuni nu este adevărată ?
a. obligaţiunile sunt titluri de credit
b. obligaţiunile conferă deţinătorului calitatea de coproprietar
c. obligaţiunile nu acordă drept de vot
d.obligaţiunile se emit pentru o perioadă de timp limitată şi precizată
9. Care dintre următoarele menţiuni nu caracterizează un "obiectiv fundamental" al strategiei firmei?
a. un obiectiv care are în vedere un orizont larg de timp (3-5 ani)
b. un obiectiv care are în vedere ansamblul firmei
c. un obiectiv care vizează componente majore ale firmei
d. un obiectiv care vizează un orizont de timp redus (maxim un an)
10. Analiza situaţiei strategice a unei firme prin metoda SWOT are în vedere pentru factorii externi:
a. oportunităţile ş i ameninţările
b. punctele tari şi punctele slabe
c. numai punctele tari
d. nici unul dintre elementele menţionate
11. Care dintre următoarele tipuri de strategii nu se aplică Ia nivel general (corporativ):
a. strategiile de creştere
b. strategia stabilităţii
c. strategiile de descreştere
d. strategia de promovare
12. Strategiile corporative de creştere constau în:
SL diferenţierea produselor sau serviciilor
b. dominarea globală prin costuri scăzute
c. extinderea semnificativă a volumului de activitate
d. alte modalităţi
13.Care dintre strategiile generale de descreştere vizează reducerea parţială a volumului de activitate a unei
firme:
a. dezinvestiţia
b. stoarcerea
c. lichidarea
d. redresarea
14.Strategia integrării orizontale constă în:
a. absorbirea unor firme care realizează produse similare cu cele ale firmei absorbante
b. extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de furnizorii firmei
c. extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de clienţii firmei
d. pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite de domeniul curent al firmei
15.Strategia de diversificare prin conglomerare se realizează prin:
a. pătrunderea în domenii de afaceri diferite dar înrudite prin produse, pieţe, tehnologii etc.
b. pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite, fără nici o legătură cu domeniul curent
c. creşterea substanţială a vânzărilor şi veniturilor
d. extinderea volumului de activitate într-un singur domeniu
16.Principala raţiune pentru implementarea unei strategii de diversificare este:
a. reducerea costurilor
b. creşterea calităţii materiilor prime
c. necesitatea distribuirii riscurilor
d. dezvoltarea produsului
17.Care dintre următoarele strategii presupune exploatarea intensivă a unităţii prin reducerea la minimum a
investiţiilor şi maximizarea profiturilor pe termen scurt?
a. dominarea globală prin costuri scăzute
b. „stoarcerea"
c. redresarea
d. dezin vestiţia
18.Prin ce se caracterizează o unitate de afaceri tip „vacă de muls” corespunzător matricei Boston
Consulting Group (BCG) ?
a. câştiguri mari dar care trebuie reinvestite pentru menţinerea ritmului de dezvoltare
b. generarea de lichidităţi reduse sau chiar pierderi
c. generarea de lichidaţi mai mari decât este nevoie pentru a se menţine pe piaţă
d. cheltuieli supradimensionate
19.Care este scopul urmărit prin aplicarea strategiei creţului de smănlânire"!
a. fructificarea posibilităţii de a practica un preţ mai mare atâta timp cât produsul este nou şi
competitorii puţini
b. stimularea creşterii cererii
dominarea pieţei prin costuri scăzute
promovarea produsului
20. Care dintre următoarele elemente stă la baza practicării managementului prin excepţii ?
a. vehicularea ascendentă şi selectivă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţă
stabilite
b. corelarea recompenselor şi a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor stabilite
c. individualizarea bugetelor pe centrele de producţie
d. diagnosticarea domeniului condus
21. Managementul participativ de natură deliberativă se caracterizează prin:
a. consultarea personalului din subordine
b. adoptarea în grup a deciziilor în cadrul unor organisme colective de conducere
43
c. luarea deciziilor de reglare a sistemului de către manager
d. stabilirea obiectivelor, normelor etc. la diferite niveluri ierarhice
22. Ca tehnică specifică managementului, diagnosticarea constă în:
a. implicarea organismelor participative instituţionalizate în procesul decizional
b. investigarea unor zone necunoscute ale viitorului întreprinderii
c. identificarea punctelor forte şi slabe ale domeniului analizat, cu evidenţierea cauzelor care le
generează şi a recomandărilor cu caracter corectiv sau de dezvoltare
d. stabilirea tolerantelor de la valorile prestabilite ale obiectivelor
23. Câte probleme se recomandă a fi abordate în cadrul unei şedinţe ?
a. optim, o singură problemă, dar în cazul managementului participativ pot fi maxim 3-4
b. oricât de multe
c. obligatoriu o singură problemă
d. minim 3-4 probleme
24. Care dintre următoarele elemente constituie problema "cheie" în tehnica delegării eficiente ?
a. delegarea sarcinilor importante care reclamă responsabilităţi foarte mari
b. soluţionarea dilemei încredere - control
c. creşterea nivelului de informare a personalului
d. stimularea creativităţii subalternilor
25. Care dintre următoarele metode de management are ca avantaj simplificarea sistemului informaţional
prin trierea informaţiilor în raport cu nivelurile ierarhice ?
a. managementul prin obiective
b. managementul prin proiecte
c. managementul participativ
d. managementul prin excepţii
26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare Ia condiţiile care trebuie îndeplinite de către criteriile de
decizie nu este adevărată ?
a. să aibă un atribut bine precizat
b. să poată fi măsurate
c. să aibă un sens de preferinţă evident (maximizare sau minimizare)
d. să aibă un grad de complexitate cat mai ridicat
28. Care dintre următoarele categorii de personal din componenţa unei societăţi în comandită poate avea şi
calitatea de administratori ai societăţii, răspunzând solidar si nelimitat pentru obligaţiile acesteia ?
a. comanditarii
b. comanditaţi i
c. salariaţii care lucrează la departamentul resurse umane
d. alte categorii de personal
44
29. Care dintre următoarele metode de management este aplicată pentru o perioadă limitată de timp. in
vederea rezolvării unei probleme complexe şi precis definite ?
a. managementul prin obiective
b. managementul prin excepţii
c. managementul prin proiecte
d. managementul prin bugete
45