ETOLOGIE -grile

1. Lek-ul este un sistem de imprechere descris la: pag 107

a) la cateva specii de mamifere precum antilopa (Capreolus capreolus)
b) musca balonata (Hilara sartor)
c) foca (Phoca vituline)
d) unele specii de pesti precum caracuda (Carassius Carassius)
e) musca de fructe hawaiana curs

2. In ceea ce priveste metabolismul energetic al animalelor care hiberneaza putem

afirma ca:
a) satisfacerea cerintelor energetice se face pe seama incetinirii functiilor organismului
b) nu este supus unor modificari
c) satisfacerea cerintelor energetice se face si pe seama acumularilor de grasime din
perioada activa (SE FACE NUMAI PE SEAMA ACUMULARILOR DE GRASIME)
d) scade de circa 10-100 de ori
e) scade de 500 de ori

3. Lupul (Canis lupus) isi marcheaza granitele teritoriului folosind:

a) urina curs
b) feromoni glandulari
c) utilizeaza toti cei 3 markeri chimici
d) utilizeaza doar urina si fecale
e) fecale

4. ? Cucul European (Cuculus cornatus) prezinta un parenting parazitar. Cu privire

la acest aspect NU este corecta afirmatia:
a) puiul de cuc se dezvolta in mod obisnuit mai repede si eclozioneaza de regula inaintea
oualor gazdei da
b) morfologia ciocului puilor de cuc seamana cu cea a puilor gazda
c) oul de cuc este putin mai mare decat oul gazdei da
d) morfologia ciocului puilor de cuc nu seamana cu cea a puilor gazda pag 103
e) puiul de cuc ucide descendentii gazdei (ii inlatura, nu specifica "ucide")

5. Printre speciile care folosesc drept mijloace de aparare coloritul disjunctiv se

numara:
a) zebra
b) cameleonul (Chamaeleo zeylanicus)
c) unele specii de pinguini (model numit cotra-umbrire)
d) fluturele Monarh
e) iepurele
6. Dezvoltarea exagerata a cozii paunului a fost explicate prin “Teoria fugii
evolutive”. Privitor la aceasta teorie NU este corecta afirmatia:
a) nu presupune cheltuieli energetice suplimentare pentru metabolismul propriu
 b) cand cheltuielile energetice au avut tendinta de a depasi avantajele, dezvoltarea cozii a
incetat
c) a impus cheltuieli energetice suplimentare pentru apararea impotriva pradatorilor
d) femelele au preferat mai mult masculii cu coada mai dezvoltata
e) a constituit un avantaj pentru imperechere

7. In ceea ce priveste metabolismul energetic al animalelor care hiberneaza putem

afirma ca:
a) scade de 500 ori
b) satisfacerea cerintelor energetice se face si pe seama acumularilor de grasime din
perioada activa (SE FACE NUMAI PE SEAMA ACUMULARILOR DE GRASIME!!!) pg 116
c) scade de circa 10-100 de ori
d) nu este supus unor modificari
e) satisfacerea cerintelor energetice se face pe seama incetinirii functiilor organismului

8. ? Pirsul de alun (Muscardinus avellanarius) hiberneaza:

a) trei luni
b) din septembrie pana in aprilie
c) cinci luni
d) sase luni si 23 zile
e) intre 3 si 6 luni in functie de natura factorilor endo- si exogeni

9. Printre speciile care folosesc drept mijloace de aparare mimetismul batesian

sunt:
a) musca (Apis mellifera)
b) Salamandra (Salamandra Salamandra)
c) sarpele coral (Coral Snake)
d) sarpele rege (Scarlet King Snake)
e) fluturele viceroy (Limenitis archippus)

10. ? Speciile care folosesc drept mijloace de aparare mimetismul mertensian

sunt: curs/carte ???
a) sarpele rege (Scarlet King Snake)
b) fluturele viceroy (Limenitis archippus) NU
c) musca (Apis mellifera) NU
d) fluturele Monarh
e) sarpele coral (Coral Snake)

11. In timpul hibernarii frecventa respiratorie la arici scade la:

a) 6-8 miscari resp/minut
b) 4-5 miscari resp/min si apoi se opreste complet pentru 5-10 min
c) 40-50 miscari resp/min
d) nu scade
e) 25-30 miscari resp/min

12. In ceea ce priveste modificarile ponderale survenite in timpul hibernarii care

dintre urmatoarele afirmatii NU este corecta:
a) la popandau (Citellus citellus) 90% din productia totala de caldura si pierderile in greutate
au loc numai in timpul trezirilor da
b) o singura trezire a liliacului mare (Myotis myotis) provoaca o pierdere de apa echivalenta
cu 10 zile de hibernare da
c) in cazul trezirilor din perioada de hibernare au loc si pierderile cele mai importante in
greutate, de pana la 60% (40% corect pag 118)
d) rata pierderii in greutate depinde de numarul si durata trezirilor da
e) o hibernare cu perioade scurte de trezire dar frecvente duce la un consum energetic cu
mult mai mare decat intreaga hibernare da

13. La bizonul American (Bison bison) relatiile de dominanta/subordonare se

stabilesc prin:
a) prin nivelul de feromoni
b) prin display-uri sonore
c) talie, dimensiuni
d) prin nivelul de testosteron
e) mijloace agresive (amenintari, lupte)

14. Un exemplu de parentig parazitar intraspecific se intalneste la:

a) indicatorul de miere cu gatlej negru (honeyguide) (Indicator indicator)
b) unele specii de pasari americane truiparul negru de cireada (cowbirds) (Molothrus ater)
c) cinteza (Estrilda astrild)
d) gasca (Anser anser)
e) lacar (reed warbler) (Acrocephalus scirpaceus)

15. Pseudo-hibernarea se mai numeste si: curs

a) somn de iarna
b) stare de viata latenta
c) hibernare partiala
d) hipotermie reversibila
e) hibernare partiala
16. Speciile pradatoare impreuna cu speciile lor predate au evoluat impreuna
dezvoltandu-si fiecare strategii si structure complexe. Acest proces este
cunoscut sub numele de:
a) neutralism
b) concurenta
c) parazitism
d) comensalism
e) coevolutie pag 88

17. Relatiile de dominanta/subordonare in cadrul grupurilor de animale sunt

stabilite in principal pe urmatoarele cai:
a) doar prin display-uri tactile
b) doar prin display-uri sonore
c) prin display-uri si prin lupta pag 71
d) doar prin lupta
e) doar prin display-uri vizuale

18. Masculii de pescarus cu copla stacujie, o pasare nactarifaga (Scarlet-

tufted malachite sunbirds) (Nectarinia johnstoni) isi stabilesc ierarhia sociala
prin:
a) intensitatea si suprafata ocupata de o anumita culoare a penelor
b) dimensiuni, masculul cel mai mare este dominant
c) display-uri sonore
d) culoarea penajului
e) comportament agresiv (lupte)

19. Printre animalele care amortesc la temperature scazute se numara:

a) colibri, lastunii
b) insecte, randunele
c) caprimulgii (Caprimulgus europeus)
d) popandaul (Citellus citellus)
e) serpi, soparle, broaste testoase, pesti

20. Nectarinia johnstoni este o specie care isi asuma si controleaza un

teriotoriu prin:
a) culoarea specifica a penajului
b) nivelul feromonilor
c) marimea cozii
d) display-uri vocale
e) lupte
21. In timpul hibernarii frecventa cardiaca la randunica scade:
a) de la 600 la 30 batai/min
b) de la 100 la 70 batai/min
c) de la 200 la 20 batai/min
d) de la 230 la 23 batai/min
e) de la 70 la 2-4 batai/min

22. Speciile altriciale sunt considerate speciile:

a) a caror progenitura nu necesita nicio forma de parenting
b) a caror progenitura necesita ingrijirea de catre ambii parinti (PUII SPECIILOR DE PASARI
SUNT INGRIJITI DE REGULA DOAR DE MAMA) -pag 101
c) care realizeaza parenting-ul in grup
d) a caror progenitura necesita un nivel ridicat de parenting
e) a caror progenitura necesita un nivel redus de parenting

23. ? Raspunsul flehmen: curs curtare

a) serveste la identificarea (regasirea prin chemari) a partenerilor din aceeasi specie NU
b) are rol de a reduce agresiunile intre sexe in vederea imperecherii NU
c) evalueaza disponibilitatea femelei cel mai probabil
d) consta in respingerea unui mascul prin intreruperea ritualurilor de curtare NU
e) permite masculilor sa depisteze acele femele care sunt pregatite hormonal si sunt gata
sa produca ovule pag 108

24. ? Hiena patata (Crocuta crocuta) isi marcheaza rutele de vanatoare

folosind: curs teritorialitate
a) Utilizeaza toti cei trei marker chimici
b) Fecale
c) Utilizeaza doar urina si fecale
d) Urina
e) Feromoni glandulari

25. Unul dintre mediatorii chimici implicati in procesul de sensibilizare este:

a) Noradrenalina
b) Acetilcolinesteraza
c) GABA
d) Acetilcolina
e) Serotonina

26. La rozatoare, dominanta este stabilita prin:

a) Display-uri vizuale
b) Display-uri sonore
c) Nivelul testosteronului
d) Lupte
e) Nivelul feromonilor
27. Unii paianjeni masculi comunica femelei dorinta de a se imperechea prin:
a) Ultrasunete
b) Emiterea de feromoni
c) Semnale sonore
d) Vibratii aeriene
e) Vibratii ale panzei

28. Invatarea este definita ca fiind:

a) Procesul de modificare si adaptare a comportamentului individual, ca rezultat al
memorizarii stocarea, si restituirea informatiilor
b) Modificarea comportamentala, prin evitarea unei experiente directe
c) Activitatea biologica si psihica care permite inmagazinarea, stocarea, si restituirea
informatiilor
d) Procesul de asimilare a unei noi cantitati de informatii si stocarea acesteia pentru
reamintirea ulterioara
e) Procesul de modificare si adaptare a comportamentului individual, ca rezultat al unei
experiente dobandite

29. Animalele care traiesc in grup:

a) Acorda mai putina atentie puilor
b) Acest aspect al atentiei de sine nu se modifica
c) Isi acorda mai putina atentie decat animalele care traiesc solitar
d) Isi acorda mai multa atentie decat animalele care traiesc solitar
e) Acorda mai multa atentie habitatului in care traiesc

30. ?Cea mai renumita specie care adopta camuflajul ca forma de aparare
este:
a) Puii de caprioara
b) Ultrasunetelor cameleonului (Chamaeleo zeylanicus)
c) Puii de antilopa
d) Meduza (Rhizostoma pulmo)
e) Sepia (Sepia oficinalis)

31. Doar masculii cei mai puternici si agresivi se imperecheaza si isi transmit
genele in cadrul:
a) Agregatiilor
b) Castelor
c) Cirezilor
d) Societatilor organizate
e) Grupurilor eusociale
32. Behaviorism-ul (comportamentismul) este un curent al psihologiei
americane centrata pe:
a) Studiul invatarii la animal
b) Studiul comportamentului innascut
c) Studiul si observarea comportamentului din punct de vedere zootehnic
d) Studiul comportamentului ca reflex neconditionat
e) Studiul filogeniei comportamentului animalului

33. Eric Kandel a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina pentru
cercetarile sale in procesele de invatare neuronale. El si colegii sai au descris
habituarea folosind ca material biologic:
a) Melcul Aplysia Californica, un melc de dimensiuni mari care nu are cochilie
b) Melcul Aplysia Depilans, un melc de dimensiuni mari care are cochilie
c) Melcul Aplysia Dactylomela, un melc de dimensiuni mari care nu are cochilie
d) Melcul Aplysia Depilans, un melc de dimensiuni mari care nu are cochilie
e) Melcul Aplysia Atlantica

34. Parenting-ul biparental este intalnit:

a) Foarte frecvent la mamifere si pesti
b) Foarte rar la pasari
c) Relativ des la insecte
d) Foarte obisnuit la pasari
e) Foarte rar la pesti si la pasari

35. Etologia este ramura de stiinta:

a) A biologiei
b) Care studiaza inprincipal comportamentele invatate
c) A neurologiei
d) A medicinei
e) Apsihiatriei animale

36. Care dintre urmatoarele specii NU sunt specii precociale:

a) Pescarusul (Rissa tridactila)
b) Multe nevertebrate marine
c) Testoasa Chelonia mydas
d) Aligatorul (Alligator mississippiensis)
e) Unele specii de fluturi
37. Sensibilizarea pe termen scurt se bazeaza pe:
a) Scaderea zonei active medii a terminalului postsinaptic axonal
b) Mecanismului ocluziei transmiterii neuronale
c) Scaderea numarului total al sinapselor per neuron
d) Mecanismul inhibarii transmiterii neuronale
e) Mecanismul facilitarii transmiterii sinaptice neuronale

38. Habituarea de scurta durata determina modificari fiziologice in

terminalele presinaptice care constau in scaderea:
a) Zonei active medii a terminalului presinaptic axonal
b) Numarului veziculelor care elibereaza mediator
c) Numarului total al sinapselor per neuron
d) Cantitatii de ioni de calciu care patrund in terminalul axonal
e) Numarului total al sinapselor per neuron

39. Mesagerii chimici au o serie de avantaje. Printre aceste avantaje se

situeaza:
a) Sunt blocati de obstacole NU
b) Nu pot fi lansati in intuneric NU
c) Dureaza o perioada scurta de timp NU
d) Nu pot fi de regula identificati de indivizi din alte specii
e) Au un risc de deconspirare crescut NU

40. Un gen de peste care comunica prin emiterea de lumina proprie este:
a) Genul Salmo
b) Genul Mugil
c) Genul Anguilla
d) Genul Anomalops
e) Genul Hippocampus

41. Albinele sunt organizate in grupuri sociale pe principiul:

a) Castelor
b) Agregatiilor
c) Grupurilor eusociale
d) Dominanta-subordonare
e) Societatilor organiate
42. Cand un pradator ataca un grup, sansa unui individ de a scapa creste
proportional cu numarul total al indivizilor din grup. Acest aspect poarta numele
de:
a) Fenomen de dilutie
b) Efect de acoperire
 c) Fenomen de confuzie
d) Fenomen de dispersare
e) Fenomen de disipare

43. Sarpele “vede” in:

a) Alb-negru
b) Infrarosu
c) Spectru invizibil
d) Ultraviolet
e) Nu vede