BOTANICA FARMACEUTICA

CURS 2

THALLOBIONTA (TALLOPHYTA)
Plante inferioare corp vegetativ nediferentiat d.p.d.v. morfoanatomic si lipsit de organe vegetative (radacina, tulpina, frunze) = un tal Le lipsesc vasele conducatoare = plante avasculare (lipseste cilindru central organizat) Inmultirea: asexuat, prin diviziune sau prin spori sexuat organe sexuale unicelulare reprezentate de oogoane si anteridii Clasificare: Bacteriophyta (bacterii), Cyanophyta (alge albastre), Euglenophyta (flagelate), Chrysophyta (alge aurii), Chlorophyta (alge verzi), Phaeophyta (alge brune), Rhodophyta (alge roii), Mycophyta (ciuperci), Lichenophyta (licheni)

Increngatura Chlorophyta alge verzi

Talofite uni sau pluricelulare, filamentoase, simple sau ramificate Raspandire: ape dulci si marine facand parte din plancton, sol, aer Nutritie: autotrofa, produsul fotosintezei amidon Prezinta cromatofori (culoarea verde) de forme variate: lame, discuri, stelute, panglici, granulatii; ei contin clorofila si caroteni si pe ei se dispun pirenoizi de natura proteica Inmultirea: diviziune (directa) asexuat: zoospori sexuat: contopirea a 2 celule sexuale de potente diferite

Clasificarea - 3 clase: Euchlorophyceae, Conjugatae, Charophyceae

I. Clasa Euchlorophyceae Ord. Volvocales: Chlamidomonas, Volvox Ord. Chlorococcales (Protococcales): Chlorococcus, Pleurococcus, Chlorella, Scenedesmus Ord. Ulothrichales: Ulothrix zonata, Ulva lactuca, Enteromorpha intestinalis Ord. Siphonocladales: Cladophora glomerata Ord. Siphonales: Caulerpa prolifera, Acetabularia mediteranea II. Clasa Conjugatae (Akontae) Ord. Zygnematales: Spirogyra sp., Zygnema sp. III. Clasa Charophyceae Chara fragilis, C. foetida

Volvox sp

Ulva lactuca

Enteromorpha intestinalis

Spirogyra

IMPORTANA ALGELOR VERZI

constituieni de baz ai fitoplanctonului hrana animalelor acvatice rol pozitiv oxigenarea apelor rol negativ cnd se nmulesc prea mult, prin descompunere polueaz apele importan n alimentaie (Japonia) pentru animale = praf de alge (n nutre) n zborurile cosmice oxigeneaz atmosfera i consum CO2 fixeaz o mare cantitate de energie solar surs energetic pentru organismele animale

ncrengtura Phaeophyta (alge brune)

alge superioare, pluricelulare culoarea - FUCOXANTINA rspndite n mri i oceane (ape reci) zonele bentonice (adncimi ~ 200 m) tal filamentos, simplu sau ramificat, lamelar sau cilindric, cu diferenieri morfologice: rizoid, cauloid, filoid nutriia = AUTOTROF produi de asimilaie (laminarin, manitol, ulei, fucosan) nmulire: asexuat sexuat

Clasificare
Ordinul Laminariales: Laminaria saccharina, Laminaria digitata, L. cloustoni, L. esculenta, Macrocystis pyrifera Ordinul Fucales: Fucus vesiculosus, F. serratus, Cystoseira barbata, Sargassum bacciferum, S. vulgare

Macrocystis pyrifera

Macrocystis pyrifera

Laminaria saccharina

Laminaria saccharina

Fucus vesiculosus

Fucus vesiculosis

Sargassum sp.

Cystoseira barbata

ncrengtura Rodophyta (alge roii)

talofite pluricelulare pigment rou (FICOERITRIN) + clorofil aprox. 7000 specii marine, puine n ape dulci forma talului variat (filamentoas, simpl sau ramificat, adesea dichotomic; lamelar) tal diferentiat in rizoid, cauloid, filoid membran celulozic ce se poate gelifica unul sau mai muli nuclei i cromatofori de form variat produs de asimilaie amidon de floridee In celule ulei, iod, brom nmulirea asexuat sexuat

Clasificare
I. Clasa Bangiophyceae: Bangia atropurpurea, Porphyra leucosticta

II. Clasa Florideae (Floridophyceae) Ord. Gelidiales: Gelidium corneum, G. cartilagineum Gracilaria sp., Eucheuma sp. surse importante de agar-agar (geloza) Ord. Gigartinales: Gigartina mamillosa, Chondrus crispus carrageen (muchi de Islanda, muchi cre) tal aplatizat (lamelar) ramificat dicotomic din cele 2 alge se obtine carrageen cu urmatoarele utilizari: antitusiv, laxativ, antiulceros, hipolipemiant Ord. Ceramiales Ceramium rubrum, Dasya elegans, Calithamnion sp., Lithothamnion sp

Gracilaria sp.

Gelidium sp.

Porphyra leucosticta

Chondrus crispus si Gigartina mamilosa

Ceramium rubrum

ncrengtura Mycophyta (Fungi) (ciuperci)

lipsite de pigmeni asimilatori, deci saprofite i parazite diversitate mare de forme, dar majoritatea au cteva caracteristici comune de organizare = TAL MICELIU format din filamente subiri mpletire HIFE ciuperci: inferioare miceliu unicelular superioare miceliu pluricelular culoarea miceliului: alb, cenuie, neagr, brun, verzuie membran celular = de natur pectic + chitin, caloz, hemiceluloz n citoplasm: 1-2 nuclei sau mai muli, condriozomi, vacuole, substane de rezerv (lipide i glicogen) la ciupercile superioare: hifele miceliului se strng ntr-o estur lax, cu ochiuri mari = PLECTENCHIM cnd hifele sunt mai strnse ntre ele = PSEUDOPARENCHIM (Claviceps purpurea)

 dup modul de nutriie:

ciuperci saprofite triesc pe resturi organice n descompunere = marea majoritate a ciupercilor ciuperci facultativ saprofite ciuperci parazite miceliul lor se dezvolt direct pe/n esuturile vii: facultativ parazite obligat parazite ciuperci simbionte convieuiesc cu alte plante = relaie de ajutor reciproc cu algele lichenii cu rdcinile plantelor micorize cu bacterii cu unele insecte

ecologia: prefer locuri umede i ntunecoase

 nmulirea toate trei tipurile:

vegetativ: ruperea accidental a talului nmugurirea (drojdii) prin scleroi i artrospori asexuat: la cele inferioare zoospori cele mai evoluate spori imobili ce se formeaz: exogen: prelungire = CONIDIOFOR CONIDII sau conidiospori (exospori sau bazidiospori) endogen: n vrful unor prelungiri = SPORANGIOFORI care la extremitate prezint un SPORANGE cu SPORANGIOSPORI (endospori sau ascospori) sexuat mare diversitate: cele inferioare GAMETOGAMIE (izo- i anizogamie) = fuzionarea a 2 gamei mobili; la altele este oogamie cele superioare nu se formeaz elemente sexuale libere: gametangiogamie = gameii rmn n anteridii i oogoane ca nuclei (nu sunt liberi!) somatogamie = fuziunea a dou celule vegetative

la ciupercile superioare alternan de generaii cu predominarea: generaiei haploide (ascomicete) generaiei diploide (bazidiomicete) n procesul fecundaiei la asco- i bazidiomicete se disting 2 momente: plasmogamia DICARIOFAZA cariogamia

Clasificarea:
dup structura corpului vegetativ dup modul de reproducere

5 clase: Archimycetae, Phycomycetae, Ascomycetae, Basidiomycetae i Deuteromycetae (fungi imperfeci)

CLASA PHYCOMYCETAE Plasmopara viticola (mana vitei de vie)

Plasmopara viticola

Mucor mucedo (mucegaiul alb)

ciuperca saprofita pe produse alimentare hidrocarbonate ca o psl (miceliu unicelular, ramificat i plurinucleat, cu ramificaii neseptate, cu citoplasm i muli nuclei) IMPORTANA posibilitatea contaminrii unor forme farmaceutice DEGRADAREA MEDICAMENTELOR

Mucor mucedo

CLASA ASCOMYCETAE
Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere)

unicelular, ovoide sau sferice, 1 nucleu n condiii favorabile nmulire prin nmugurire colonii de drojdii = micelii rudimentare (se pot dezorganiza uor) n condiii nefavorabile nmulire prin ascospori; se divide nucleul de 2 ori succesiv, prin reducere cromatic 4 nuclei haploizi ce devin ascospori (celula = asc) prin germinare celule de drojdie Actiune si intrebuintari Fermentatia alcoolica Extractia acizilor nucleici si a ergosterolului Sursa de vitamina B Tratamentul stafilocociilor

Saccharomyces cerevisiae inmultirea prin inmugurire

Genul Aspergillus (A. niger)

de multe ori patogen (onicomicoze) miceliu filamentos, ramificat, septat, albastruverzui ramuri verticale = conidiofori mciucai pe care sterigme prin strangulare = iruri de conidii AFLATOXINA B1

Aspergillus sp.

Aspergillus sp.

Genul Penicillium (P. glaucum, P. notatum, P. chrysogeum, P. italicum)

miceliu filamentos, septat, ramificat saprofit pe fructe i diverse alimente = mucegai verde-albstrui conidiofori = septai, la vrf ramificai i pe fiecare ramificatie se dispun cte 3 sterigme pe care se dezvolt iruri de conidii sferice corp de fructificare = cleistocarp format dintr-o mpletire lax de hife sterile (corp sporifer complet inchis care la maturitate se dezagrega, punand in libertate ascosporii) importan farmaceutic furnizoare de antibiotice: Penicillium notatum, P. chrysogenum, P. griseofulvum

Penicillium sp.

Penicillium sp.

Claviceps purpurea (cornul secarei)

parazit pe secar (ovarul florii) primvara ascosporii vnt ovarul florii de secar germinare promiceliu miceliu filamentos, septat i ramificat, invadant conidiofori conidii = rspndire n roua de miere inferstarea altor exemplare de secar sclerot (forma de rezisten) germinare (primvara) strome n peritecii asce cu ascospori infecia de primvar

Claviceps purpurea

Claviceps purpurea

Importana farmaceutic
scleroii surs de medicamente conin alcaloizi (0.1-0.2%): lipide (20-40%), amine, fitosteroli (ergosterol) Alcaloizi derivati de acid lizergic: I. Gr. ergometrinei solubili in apa II. Gr. ergotaminei III. Gr. ergotoxinei alcaloizi polipeptidici insolubili in apa IV. Gr. clavinei aciune simpatolitic (Hydergin) se accentueaza prin hidrogenarea dublei legaturi din pozitia 9-10 aciune uteroton (ocitocic) majoritatea alcalozilor derivati de acid lisergic (in special ergometrina); dispare prin hidrogenarea dublei legaturi 9-10 LSD halucinogen

Acid lisergic

Ergina

Acid lisergic

Ergometrina

Ergotamina

Peziza aurantia (urechiusa)

Gyromitra esculenta (zbarciog)

Morchella esculenta (zbarciogi, ciuciuleti)

Tuber aestivum (trufa de vara)

Tuber aestivum

CLASA BASIDIOMYCETAE

Clavaria sp. (barba caprei)

Cantharellus cibarium (bireti galbeni, galbiori)

Hydnum repandum (burete tepos, burete spinos)

Fomes fomentarius (buretele de iasca, vacalia)

Polyporus squamosus (burete pastrav)

Boletus edulis (hrib)

Boletus satanas (hrib tiganesc)

Amanita caesarea (burete domnesc)

Amanita muscaria (muscarita)

Amanita pantherina (burete pestrit)

Amanita phalloides

Amanitina

Faloidina

Psalliota campestris sin. Agaricus campestris (ciuperca alba, ciuperca de balegar)

Russula cyanoxantha

Lepiota procera

Lactarius deliciosus (rascov)

Lactarius piperatus (iutari)

Marasmius oreades (bureti de roua)

Psilocybe

Inocybe

Clitocybe

Lycoperdon sp. (pufai)

Puccinia graminis (rugina neagra a graului)

Ustilago tritici (taciunele graului)

ncrengtura Lichenophyta (licheni)

rspndii pretutindeni alctuire: alg verde unicelular sau albastr (= gonidii) + ciuperc ascomicet sau bazidiomicet SIMBIOZ un tal nou, cu particulariti proprii (consoriu) Clasificare I. Dupa conditii si substrat: saxicoli tericoli corticoli II. Morfologie (talul) Crustosi: Graphis, Lecanora foliacei (tal cu aspect lamelar, simetrie dorsi/ventrala, fixat cu rizine de substrat, lobati): Sticta, Lobaria, Xanthoria, Peltigera arborescenti tufe marunte ramificatii verticale sau ramuri cilindrice/aplatizat: Cetraria, Cladonia fruticulosi ramificatii cilindrice care atarna de pe substrat: Usnea barbata

 Culoarea lichenilor: verzi (clorofila din alge) sau culori vii (galben, brun, negru, albastru, alb) Nutriia simbiont organisme autotrofe lichenina = polizaharid care prin hidroliza se transforma in glucoza biosintetizeaza mici cantitati de lipide si protide formeaza acizi lichenici (specifici), substante cu caracter colorant, uleiuri volatile Inmultirea: vegetativ prin fragmentarea talului si prin soredii si izidii asexuat sporii ciupercii (aparate de fructificare ale ciupercii); alga isi pierde proprietatea de reproducere Clasificare: dupa tipul ciupercii I. Clasa Ascolichenes II. Clasa Basidioichenes

Lobaria pulmonaria

Xanthoria parietina

Cladonia rangiferina

Rocella tinctoria

Parmelia furfuracea

Evernia prunastri

Cetraria islandica (lichen de Islanda) arborescent, tericol, brun-deschis in Islanda, iar la noi in zona montana contine mucilag, acizi lichenici (cetraric), acid usnic, acid fumaric, ulei volatil Actiuni: tonic-aperitiv, expectoranta, antimicrobiana
Usnea barbata (matreata bradului) cenusiu-verzui, pe ramurile arborilor fruticulos, filamentos, apotecii mari daunator arborilor talul contine acid usnic activ impotriva Mycobacterium tuberculosis proprietati tinctoriale

Cetraria islandica

Cetraria islandica

Usnea barbata