Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului

Facultatea de Agricultură

BOTANICA
(curs obligatoriu în anul I )

2 module (7 + 7 săptămâni):
- semestrul I (modulul II): Morfologia şi anatomia plantelor (=
Botanica I = Botanică generală)
28 ore curs + 28 ore lucrări practice
- semestrul II (modulul IV): Sistematica plantelor (= Botanica II =
Botanică specială)
28 ore curs + 28 ore lucrări practice
+ 1 săptămână practică botanică

Mod de evaluare a studenţilor:


- examene scrise parţiale şi de semestru
- colocviu de recunoaşterea plantelor şi susţinerea herbarului
(sem. II)
- verificări pe parcurs (la curs şi l.p.)
Locul de desfăşurare a cursurilor:
- Sala 528

Locul de desfăşurare a lucrărilor practice:


- laboratorul de Morfologia şi anatomia plantelor (clădirea
Facultăţii de Agronomie, et. 2, sc. A)
- laboratorul de Sistematica plantelor (clădirea Facultăţii de
Agronomie, et. 2, sc. A)
- parcul U.S.A.M.V.B.T., Parcul Botanic Timişoara, Parcul
Dendrologic Bazoş, Staţiunea Didactică şi Experimentală a
U.A.M.V.B.T. ...
Sistemul de credite

Număr de credite: 4 (sem. I) + 3 (sem. II)

Nota de semestru: 2 puncte pentru activitatea de la lucrări practice +


8 puncte la examenul scris
Total = 10

Punctaj final per semestru = Nota de semestru x Numărul de credite


Exemplu:
nota de semestru = 8
număr de credite = 4
punctaj final per semestru = 8 x 4 = 32

Nota bene: punctajul final este criteriu de acordare a burselor !


Personalul disciplinei de Botanică

Prof. G.-Gabriel ARSENE

Conf. Ilinca IMBREA

Ș.l. Alma GRIGORIU

Ș.l. Florin FAUR

Asist. Alina NEACȘU

Asist. Ciprian STROIA

Biol. Elena SAVU


Conţinutul cursului de Morfologia şi anatomia plantelor

Tematica nr.ore

Noţiuni introductive de botanică 2

Citologia vegetală 6

Histologia vegetală 4

Organografia plantelor: 16

Studiul organelor vegetative 6

Studiul organelor generative ale plantelor 10

TOTAL 28
Conţinutul cursului de Sistematica plantelor

Tematica nr.ore

Unităţile sistematice. Sisteme de clasificare a plantelor 2

Subregnul Thalobionta (încrengăturile Bacteriophyta, Cyanophyta, 6


Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta, Mycophyta, Lichenophyta,
Bryophyta)
Subregnul Cormobionta 20

Încrengăturile Pteridophyta, Pinophyta 4

Încrengătura Magnoliophyta (Clasa Magnoliopsida, Clasa 16


Liliopsida)
TOTAL 28
Bibliografie minimală
• COSTE, I., 2000 - Botanica. Morfologia şi anatomia
plantelor, Lito U.S.A.M.V.B. Timişoara
(în semestrul I, biblioteca U.S.A.M.V.B. Timişoara)

• COSTE, I., 2000 – Botanica. Sistematica plantelor, Lito


U.S.A.M.V.B. Timişoara
(în semestrul II, biblioteca U.S.A.M.V.B. Timişoara)

• ARSENE, G.-G., CHELU, A.-L., 2000 – Practicum de


morfologia şi anatomia plantelor, Ed. Brumar, Timişoara
(în semestrul I, biblioteca U.S.A.M.V.B. Timişoara)
(ediția 2010, în curs de apariție)

• COSTE, I., PĂTRUŢ, D.-I., 1999 – Îndrumător de lucrări


practice de Sistematica plantelor, Lito U.S.A.M.V.B.
Timişoara
(în semestrul II, biblioteca U.S.A.M.V.B. Timişoara)
Bibliografie suplimentară
• GRINŢESCU, I., 1985 – Botanică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
• LUTGE, U., KLUGE, M., BAUER, G., 1992 – Botanique, TEC-DOC, Lavoisier, Paris
– London- New York
• UNO, G., STOREY, R., MOORE, R., 2001 – Principles of Botany, McGraw-Hill
• RAYNAl-ROQUES, A., 1994 – La Botanique redecouverte, Belin – INRA Ed., Paris
• BERG, L., 1997 – Introductory Botany, Plants, People, and the Environment,
Harcourt College Publishers, Forth Worth, - ... Tokyo
• http://daphne.palomar.edu/wayne/... (site de )
• http://lpc-linux.unil.ch/botanique/b_online/ … (site de )
• …
• alte surse pe hârtie sau suport electronic
De ce Botanică ?
• Botanica este o disciplină fundamentală într-o şcoală
agronomică.
• La Botanică se asimilează elemente ale alfabetului
meseriei.
• Botanica oferă elemente de înţelegere a unor aspecte
legate de ocenul verde în care trăim (fitosfera).

Se poate să fii un bun agronom, ... fără botanică ?

NU !
Cursul 1
Noţiuni introductive de Botanică
1.1. Scurtă istorie a Botanicii în lume

1.2. Scurtă istorie a Botanicii în România

1.3. Ce sunt plantele şi cum se clasifică


ele
botane (gr.) = iarbă, plantă

plantă = 1) individ vegetal (plantă - concret)


2) specie de plantă (plantă – abstract, în general)

botanică = ştiinţa despre plante:


- cum este alcătuit corpul plantelor ?
 Morfologia şi anatomia plantelor
- cum se denumesc şi cum se clasifică plantele ?
 Sistematica plantelor
- cum se hrănesc, respiră, transpiră, ... plantele ?
 Fiziologia plantelor
- care este natura relaţiei plantelor cu mediul ?
 Ecologia plantelor

- ce, cum, când, .... plantele ?


 Botanică
Cursul 1
1. Noţiuni introductive de Botanică
1.1. Scurtă istorie a ştiinţei botanice în lume

Animalele cunosc plantele !


planta = sursă de hrană
medicament
adăpost, cuib, refugiu ...

Oamenii cunosc empiric plantele dintotdeauna.


planta = sursă de hrană
leac (pentru trup şi suflet)
zeu / obiect integrat ritualurilor religioase
material - de îmbrăcăminte
- de construcţie
izvor de inspiraţie artistică

Închipuiţi-vă că trăiţi într-un mediu fără plante. Cum ar fi acesta ?

Oamenii au început să cunoască ştiinţific plantele de cca 5000 de ani


 5000 î. I. C. - Pen T’sao (China)
 2500 – 500 î I. C. – Ayour-Veda (India)
 ?000 î. I. C. ... (Egipt, Asiria, Babilon, ..)
Cursul 1
1. Noţiuni introductive de Botanică
Polenizarea curmalului – basorelief sumerian
Papirus egiptean înfăţişând planta de papirus, lotus şi raţe
 Aristotel din Stagiria (384 – 322 î. I.C. ) = părintele filozofiei
naturale (biologiei)
tratat de Botanică (pierdut)
plantele sunt fiinţe inferioare omului şi animalelor
 Teophrastos (372 – 285 î. I. C.) = părintele botanicii
elev al lui Aristotel
De Historia Plantarum, De Causis Plantarum
 Caius Plinius Secundus (23 – 79 d. I. C.)
clasificare a plantelor după utilitate
 Dioscoride (sec. I d. I. C.)
tratat medical (botanica s-a născut ca “fiică” a medicinei;
până în prima jumătate a secolului XX, aproape toate
medicamentele se extrăgeau din plante  primii botanişti au
fost medici)

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
Precursori ai botanicii în antichitate:
ARISTOTEL, TEOFRAST, PLINIU
...

... până aproape de 1500: recopierea tratatelor antice sub


formă de codex-uri

... Renaşterea ...

 primele grădini botanice: Padova (1543), Pisa (1547),


Bologna (1567), Montpellier (1595)
 herbarium-uri (BRUNFELS (1530), BOCK (1539), CLUSIUS
(1557), CORDUS, (1563) ...)
herbarium (herbar) = 1) carte cu imagini despre plante
2) grădină-colecţie de plante
3) colecţie de plante uscate şi presate

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
... microscopul ...
R. HOOKE (1665), JANSEN
(1590)

micrografii
A. van LEEWENHOECK (d). J.
SWAMMERDAM, M
MALPIGHI, N. GREW (s)
Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică

Carl INGEMARSSON (= Carolus LINNAEUS)


Systema naturae (1735)
Species plantarum (1753)

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
Direcţii de studiu în Botanică la 1750

spre universul mic al plantelor spre universul mare al plantelor


(microcosm) (macrocosm)

microscop călătorii, explorări geografice

studiul corpului plantelor clasificarea speciilor de plante,


studiul covorului vegetal

morfologia şi anatomia plantelor sistematica plantelor


fiziologia plantelor geobotanica

(cercetătorii micrografi) (LINNE, ...)

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
După 1800:

Cum au arătat plantele în trecut ?


 Paleobotanica (fosile de plante)


Ştiinţa botanică s-a extins:
- în spaţiu:
- micro-
- macro-
- în timp

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
1838, 1839
M.-J. SCHLEIDEN, M. SCHWAN

Teoria celulară

- Toate organismele sunt formate din celule;


- Orice celulă provine dintr-o celulă (Omnis cellula e cellulae)

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
1859
Charles DARWIN
“The Origin of Species by Mean
of Natural Selection”

Evoluţionism

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
• 1887-1890, VINOGRADSKI studiază bacteriile sulfuroase şi
nitrificatoare,
• 1888, BEIJERINCK izolează bacteriile din nodozităţile de pe
rădăcini,
• 1915, MORGAN, STURTEVANT, MUELLER & BRIDGE
publică „Mecanismele eredităţii mendeliene” şi formulează
teoria cromozomică,
• 1935, STANLEY cristalizează virusul mozaicului tutunului,
• 1937, CHATTON împarte organismele în „eucariote” şi
„procariote”,
• 1944, AVERY, McLEOD şi McCARTHY demonstrează că
ADN-ul transportă informaţia genetică responsabilă de
transformarea bacteriană
...
După 1945 – RTS (Revoluţia Tehnico-Ştiinţifică)

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
• 1940-1950, CLAUDE, BRACHET şi HOGEBOOM pun la
punct tehnica centrifugării diferenţiale pentru fracţionarea
componentelor celulare,
• 1946, STEIN şi MOORE determină pentru prima oară
compoziţia în aminoacizi a unei proteine utilizând tehnica
cromatografică,
După 1950: Apariţia biologiei moleculare
• 1961-1966, NIRENBERG, KHORANA et al. elucidează codul
genetic,
• 1964, KAO şi TAKEUCHI obţin o plantă de morcov
completă prin cultură in vitro plecând de la o singură celulă
prelevată din rădăcină,
• 1980, tehnica hibridării in situ cu sonde radioactive,
• 1999, SCHULZ et al. descoperă prima bacterie vizibilă cu
ochiul liber (Thiomargarita namibiensis), cu 01 –0,7 mm.
Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
1.2. Scurtă istorie a ştiinţei botanice în România

Dovezile arheologice atestă o străveche locuire a ceea ce se


numeşte ”spaţiul danubiano-pontic” şi implicit (cum altfel
!) o cunoaştere a plantelor de către strămoşii noştri
îndepărtaţi. Această cunoaştere, avem motive s-o credem,
nu diferea de cea a altor populaţii

Dacii posedau, cunoştinţe remarcabile asupra utilizării


medicinale a plantelor.

Primele referiri la flora şi fauna Munteniei şi Moldovei aparţin


cărturarilor (MONAU (1634-1636), primul cercetător al florei
Transilvaniei; D. CANTEMIR (1673-1723); stolnicul C.
CANTACUZINO (1650-1716); LEVEILLE (1837) etc.).
Plantele din Transilvania au fost descrise după metoda
lineană de către I. BENKÖ (1783 - „Nomina vegetabilium”).
Cursul 1
1. Noţiuni introductive de Botanică
Iacob CIHAC (CZIHAC): „Flora Moldaviae species ac genera
hucusque excursionibus explorate” (1836)
...
Paul KITAIBEL: „Descriptio et icones plantarum rariorum
Hungariae” (1802)
...
Johanes HEUFEL: “Enumeratio plantarum in Banatu
Temesiensi” (1858)
...
Primele grădini botanice din România:
1856 – Iaşi
1860 – Bucureşti
1875 – Cluj

Dimitrie BRÂNDZĂ “Prodromul florei României sau


enumeraţiunea plantelor până azi cunoscute în Moldova şi
Valahia” (1879-1883)

... Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
...
Dimitrie GRECESCU “Conspectul florei României” (1898)

...
L. SIMONKAI, 1886; M. FUSS, 1886; K. VON MARILAUN, 1898, 1908; V.
JANKA, 1867; J. PANCIČ, 1868; S. F. HAYNALD, 1872; V. BORBAS,
1873; …

Lucrări de sinteză asupra florei Banatului: L. FEKETE & O. BLATNY


(1913); F. PAX (1916); P. CRETZOIU (1932); K. DOMIN (1932); C. G.
GEORGESCU (1934); B. ZOLYOMI (1939) ...

Alexandru BORZA: 1929, 1931, 1932, 1946

Ioan GRINŢESCU: “Cursul de botanică generală” (1928-1934)

Iuliu PRODAN ...


Erasmus NYARADI ...
Emil POP ...
Gh. COLDEA, I. CIOBANU, N. BOŞCAIU, Gh. BUJOREAN, G. STERE, I.
COSTE
Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
1.3. Ce sunt plantele si cum se clasifică ele

Cursul 1
1. Noţiuni introductive de Botanică
Principii de biologie vegetală
 Plantele sunt unice prin capacitatea lor de a utiliza energia solară (sunt
organisme autotrofe).
 Plantele joacă rol fundamental în circulaţia substanţelor în natură.
 Plantele au jucat un rol important în evoluţia vieţii, inclusiv în formarea
stratului de ozon şi îmbogăţirea atmosferei în oxigen.
 Reproducerea plantelor cu flori se face pe calea sexualităţii, rezultând seminţe.
 Plantele, ca şi microorganismele şi animalele, respiră.
 Peretele celulei vegetale este sursă de fibră şi material de construcţie pentru
om, insecte, păsări, alte organisme.
 Plantele prezintă o mare diversitate de forme şi mărimi.
 Plantele sunt sursă primară de medicamente şi nenumărate alte produse
necesare traiului zilnic.
 Plantele, ca şi animalele, pot suferi boli infecţioase datorate
microorganismelor. Plantele posedă mecanisme specifice de apărare.
 Apa este molecula prezentă în cantitatea cea mai mare în corpul plantelor. Ea
are rol structural şi în circulaţia substanţelor.
 Creşterea şi dezvoltarea plantelor se desfăşoară sub influenţa hormonilor şi
poate fi afectată de stimuli externi.
 Plantele trăiesc într-o mare varietate de medii.
Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
Cele cinci regnuri (WHITTAKER, 1969):

 Monera (bacterii şi alge albastre-verzi)

 Protista (= Protocista) (protozoare şi alge pluricelulare)

 Fungi (ciuperci)

 Plantae (plante propriu-zise)

 Animalia

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
Regnul Plantae:

 Diviziunea Bryophyta (muşchi)

 Diviziunea Tracheophyta

 Încrengătura Pteridophyta

 Încrengătura Pinophyta (Gymnospermatophyta) (gimnosperme = conifere)

 Încrengătura Magnoliophyta (= Angiospermatophyta) (angiosperme)

 Clasa Magnoliopsida (= Dicotyledonopsida = Dicotiledonatae) (dicotile)

 Clasa Liliopsida (= Monocotyledonopsida = Monocotyledonatae) (monocotile)

Cursul 1
1.1. Noţiuni introductive de Botanică
Regnul Monera

Bacteryophyta Cyanophyta
Regnul Fungi

(ciuperci şi licheni)
Regnul Protista

(alge)
Regnul Plantae
Încreng. Bryophyta

(muşchi)
Regnul Plantae
Încreng. Pteridophyta

(ferigi)
Regnul Plantae
Încreng. Pinophyta

(gimnosperme)
Regnul Plantae
Încreng. Liliophyta

(angiosperme
monocotiledonate)
Regnul Plantae
Încreng. Magnoliophyta

(angimnosperme
dicotiledonate)