EXAMEN BIOGEOGRAFIE 1. Relaiile biosferei cu celelalte geosfere: limitele biosferei in atmosfera litosfera si !

i"rosfera Materia vie este inegal distribuita pe suprafata terestra, astfel ca regiuni intinse ale ale continentelor sunt sarace in organisme vii : largul marii sau oceanelor, adancimile oceanului planetar, domeniile aride. Dar exista regiuni ale globului in care viata are mare concentrare: in oceane in zona recifurilor coraligene, in delte, in estuare, platforma continentala, in padurile ecuatoriale. #imitele biosferei in atmosfera$Frontiera superioara a biosferei in atmosfera este conditionata de intensitatea critica a radiatiei solare dincolo de care nu mai poate exista viata.Intensitatea corespunde cu inaltimea de 25- ! "m.Densitatea cea mai mare a organismelor vii este instratul inferior al acesteia in troposfera inferioara#5!-$! m%. #imitele biosferei in !i"rosfera$&ici viata a'unge pana la cele mai mari adancimi oceanice adica peste (( !!! m.)imita regnului vegetal este pana la *!! m, exceptie facand bacteriile anaerobe.)imita regnului animal este pana la peste (!!! m adancime. #imitele biosferei in litosfera$&ici se pare ca frontiera inferioara a biosferei a'unge pana la cea mai profunda zona a paturii sedimentare. +ste o limita teoretica intrucat din cauza absentei fisurilor desc,ise si ,ranei este rar atinsa. In principiu microorganismele pot patrunde in adancurile litosferei pana unde patrund si capilarele acvifere #resursele de apa%. %. &efinii noiunile: bioto' bioceno() ecosistem biom biosfer) Biotop = mediul georafic in care traieste u grup de plante si de animale in conditii omogene. Biocenoz = totalitatea organismelor vii, care populeaz un anumit mediu, formand cu el un totunitar. Ecosistemul =Ansamblul format din biotope si biocenoz , in cadrul caruia se stabilesc relatii stranse, atat intre organisme, cat si intre acestea si factorii abiotici. Biomul = comunitatea ecologica formata din mai multe ecosisteme similare. Biosfera = invelis al Pamantului in care se desfasoara viata *. Factorii abiotici ai me"iului +i influena lor asu'ra organismelor: lumina tem'eratura factorii !i"rici factorii e"afici factorii geomorfologici ,-ntul focul factorul antro'ic Influenta luminii asupra organismelor vii - influenteaza raspandirea, influenteaza procesele metabolice din viata plantelor si animalelor, influenteaza bioritmul speciilor si anumite functii#nutritie, reproducere%. Influenta luminii asupra plantelor - cantitatea de lumina difera, variind in functie de procesele atmosferice. - -rocese fiziologice influentate de lumina : 1.'rocesul "e asimilatie clorofiliana#fotosinteza% : Ma'oritatea plantelor verzi pt a realiza fotosinteza au nevoie de lumina, exceptiile fiind reprezentate de ciuperci, bacterii, unele plante superioare parazite sau carnivore %.e,a'otrans'iratia care asigura circulatia substantelor minerale nutritive de la radacina la frunza si se materializeaza prin eliminarea de catre planta a apei din sol si acest proces creste dp cu lumina .&daptari ale speciilor vegetale fata de intensitatea luminii: - cresterea si forma plantelor - coloramentul arborilor - competitia pt lumina .Dupa lumina sunt mai multe categorii de plante#plante indicatoare de lumina% : - plante fotofile#,eliofile sau eurifote% adaptate la intensitatea mare a luminii si sunt specifice mediilor de tundra, stepa, preerie, pampas, deserturi, stratul superior al padurilor si versantilor cu expunere /, /-0, + - plante ,eliosciofile care suporta o usoara umbrire#semiumbra% - plante ombrofile#sciofile sau fotofobe% care sunt in stratul inferior al padurilor tropicale umede, versantii umbriti sau in pesteri

.Influenta luminii asupra animalelor : - asupra coloritului - asupra ritmului activitatii - asupra bioritmurilor zilnice si sezoniere care duc la diapauza insectelor, reproducerea pasarilor, a mamiferelor, migratia, ,ibernarea .&daptari ale animalelor in conditii diferite de iluminare : -,omocromia permanenta care este capacitatea organosmelor de a copia culoarea mediului de viata -culoarea de avertizare care reprezinta sc,imbarea aspectului coloristic in functie de situatie .Dupa lumina sunt: -animale fotofile -animale ombrofile Influenta tem'eraturii asupra organismelor vii - )imitele de toleranta ale organismelor fata de temperatura: +xista un ecart termic pe care ma'oritatea organismelor il suporta intre ! si 5! grade 1elsius. .Dupa gradul de adaptabilitate la variatiile de temperatura organismele se clasifica in : -organisme euriterme 2 care suporta variatii de temperatura -organisme stenoterme 2 care nu suporta variatii .Dupa capacitatea de a regla temperatura corpului in functie de mediul ambiant sunt : -organisme poi"iloterme -organisme ,omeoterme .&daptari ale plantelor fata de temperaturile scazute : -dispunerea ramurilor pe sol rezultand formatiuni vegetale pitice pt a conserva energie -cresterea plantelor sub forma de pernite#covor% -formarea tulpinilor si ramurilor in sol, la suprafata aparand numai frunzele si florile -trecerea sezonului nefavorabil3calduros sub forma de seminte, bulbi sau tuberculi -piederea frunzelor .&daptari ale animalelor : -dezvoltarea unui strat de blana gros -acumularea de tesut adipos sub piele -aglutinarea indivizilor unei specii .&daptari comportamentale : -cautarea micro,abitatelor cu temperaturi mai favorabile care se concretizeaza prin migratii -construirea de tuneluri sau galerii -ingroparea in nisip ziua -,ipotermie adaptiva#,ibernare% adica stare de latenta determinata de frig -estivarea generala de incalzire excesiva .4emperatura are rol in eta'area pe altitudine si definirea zonelor de vegetatie altitudinala#stratificare termica%. -lantele se pot grupa in categorii#plante indicatoare de temperatura% : -plante megaterme 2 in medii unde t.m.a5ct 62! grade 1 -plante mezoterme 2 in medii unde t.m.a intre (5 2 2! gr 1 -plante microterme 2 t.m.a intre ! 2 (5 grade 1 -plante ,ec,istoterme 2 t.m.a 5 ! grade 1 Influenta factorilor !i"rici 1antitatea de ap7 din mediul ambiant variaz7 foarte mult 8n func9ie de factorii climatici,orografici :i geografici. Factorii difer7 8n zonele climatice ale 4errei, astfel fiind influen9ate :ivie9uitoarele prin precipita9ii, umiditate etc.)a diferite grade de umiditate a mediului, organismele s-au adaptat prin variate ,idromorfozelegate 8n special de reducerea transpira9iei. .Dup7 regimul de umiditate 8n care tr7iesc, organismele se grupeaz7 8n urm7toarele categorii: (. ;ID<=FI)+ : tr7iesc exclusiv 8n ap7 aceasta constituind mediu l de trai pentru numeroase talofite #plante inferioare, cu corp simplu, algele, iarba de mare, ciuperci etc% 2. ;I><=FI)+ sunt adaptate la o umiditate excesiv7 a mediului #aer :i sol%. /e 8nt?lnesc 8n p7durile tropicale umede ca :i de-a lungul apelor curg7toare :i st7t7toare.

. M+@=FI)+ au nevoie pentru dezvoltarea lor de umiditate suficient7 at?t a aerului c?t :i a solului, predomin7 at?t 8n p7durile de r7:inoase, cele defoioase c?t :i 8n pa'i:timontane sau de lunc7. *. A+<=FI)+ sunt caracterizate 8n biotop cu de ficit sezonier sau permanent deumiditate. +le populeaz7 :i caracterizeaz7 stepele, savanele, de:erturile suport?nd u:or usc7ciunea:i temperaturile extreme. Influenta factorilor e"afici #solul% asupra organismelor vii -rin calitatile sale, respectiv continutul in substante minerale, -, textura si structura, solurile influenteaza dezvoltarea si raspandirea pe suprafata terestra a speciilor vegetale si animale. .In functie de dependenta fata de sol se disting 2 categorii principale de plante : -plante independente de sol -plante dependente de sol .Dupa componenta c,imica a solurilor se disting : -plante nitratofile 2 concentratie mare de compusi ai azotului -plante ,alofile 2 soluri bogate in clorura de sodiu -plante calcifile 2 bogate in carbonat de calciu -plante glicofile 2 sol sarat in sare#soluri dulci% .Dupa -,-ul solurilor se disting : -plante acidofile#oxifile% 2 soluri cu -, scazut intre 5.5 2 B.2 -plante neutrofile 2 -, intre B.2 2 $ -plante bazifile 2 -, 6 $#soluri alcaline% .Dupa textura si structura solurilor : -plante psamofile 2 adaptate la soluri nisipoase -plante litofile 2 cresc pe prundisuri si bolovanisuri -plante casmofile 2 cresc pe stancarii Influenta factorilor geomorfologici .relieful/ <elieful influen9eaz7 mai ales indirect dezvoltarea :i r7sp?ndirea biocenozelor deoarecesc,imbarea lui implic7 8n primul r8nd modificarea condi9iilor climatice care apoi se repercuteaz7 at?tasupra timpului de declan:are a fazelor fenologice #8ncol9irea, r7s7ritul, cre:terea, infrunzitu etc.%c?t :i asupra limitelor de r7sp?ndire a organismelor. (.&)4I4CDID+& induce sc,imb7ri ma'ore 8n regimul climatic care determin7 modificareacompozi9iei biocenozelor odat7 cu cre:terea altitudinii aerul se rarefiaz7, presiuneaatmosferic7 :i temperatura scad 8n timp ce intensitatea v?ntului :i umiditatea aerului cresc. 2.+A-=@IEI& 0+</&DEI)=< cantitatea de lumin7, c7ldur7, precipita9ii, intensitatea v?ntuluidepind de orientarea fa97 de punctele cardinale a versan9ilor. .FD1)ID&<+& -&D4+)=< *.&DG-=/4C) rezult7 topoclimatele. Influenta ,antului )a plante determina - diferentierea tesuturilor mecanice - multe specii de palnte sunt anemofile #polenizate de vint% - actiune vantului poate fi si negativa, marind deficitul de apa prin evaporare si transpiratie. - a'uta la polenizare 0anturile permanente cu directie constanta determina o anumita forma a coroanei arborilor, in sc,imb,vanturile calde si umede din zona musonica favorizeaza o vegetatie bogata, de o mare diversitate. Influenta focului Cnele specii de plante au nevoie de foc pentru a se reproduce #exista unele specii de conifere unde conurile nu cad 'os perioade c,iar de ani si doar atunci cand arborele este taiat sau distrus de foc% . Focul are efect important nu numai asupra plantelor dar si a animalelor favorizand organismele viguroase si dimensiunile arealului sau popularea unor noi ,abitate si adaptarea la conditiile de aici. Influenta factorului antro'ic

Impactul antopic asupra invelisului biotic se manifesta multilateral : prin activitatile sale, constient sau inconstient, omul isi pune amprenta asupra raspandirii organismelor vii pe suprafata terestra, asupra dinamicii in timp si spatiu a arealelor biogeografice, a'ungandu-se uneori pana la extinctii locale, regionale, continentale sau planetare ale anumitor specii. 1. Im'actul antro'ic asu'ra ras'an"irii ."iseminarii/ s'eciilor .-lantele care insotesc omul si activitatile sale, localizandu-se in apropierea asezarilor umane : - sinantrope - antropofile. .In functie de epoca in care au fost raspandite, acestea se impart in doua categorii : - arheofite - neofite. .Dupa ,abitat, antropofilele pot fi: - segetale #segetes 5 semanatura, ogor% - buruieni care populeaza culturile de campH - ruderale #rudera 5 ruine, moloz% 2 buruieni intalnite in gradini, pe marginea drumurilor, in curtile caselor, printre ruine %. Im'actul antro'ic asu'ra ras'an"irii animalelor .0oluntar : aclimatizarea unor specii in medii noi, diferite din punct de vedere istorico-natural de cele originare #introducerea iepurelui comun Oryctolagus cuniculus in &ustralia, aclimatizarea cainelui enot in Delta Dunarii, introducerea crapului c,inezesc in ecosistemele acvatice din +uropa etc.H .Involuntar: prin intermediul mi'loacelor de transport #soarecii, gandacii de bucatarie, plosnitele etc., specii care in prezent sunt cosmopolite%. /peciile care apar in afara arealului natural, in medii mai putin favorabile dezvoltarii lor, ca urmare a interventiei antropice, poarta denumirea de specii exoticeH in timp, unele dintre acestea pot deveni specii invadatoare, cu impact negativ asupra biodiversitatii teritoriilor in care au fost introduse 0. 1lante in"icatoare "e lumin) tem'eratur) umi"itate '2 com'o(iie c!imic) te3tur) +i structur) ale solurilor 45ategorii "e 'lante in"icatoare "e lumina: - ;eliofile: indica medii cu intensitate ridicata a luminii #iarba campului, colilia, pinul, salcamul% - ;eliosciofile 5 suporta o oarecare umbrire #afinul% - -lante ombrofile 5 adaptate la umbrire intense # rodul pamantului% 45ategorii "e 'lante in"icatoare ale unui anumit regim termic: - -lante megaterme, adaptate la o temperature medie anuala de peste 2! grade 1 #palmierii% - -lante mezoterme , cu adaptari la temperature medii anuale care variaza intre (5 si 2! grade 1 #maslin, castan, ste'ar de pluta, ste'ar vesnic verde% - -lante mictroterme, include grupa celor care rezista la temperature medii anuale cuprinse intre ! si (5 grade 1. - -lante ,ec,istoterme adaptate la temperature anuale scazute, I sau egale cu ! grade 1 45ategorii "e 'lante in"icatoare "e umi"itate inclu": - -lante ,idrofile, legate nemi'locit de mediul acvatic, submerse, emerse, plutitoare#ciuma bal9ii, nufarul alb, trestia de balta% - -lante ,igrofile, indica prezenta solurilor cu exces de umiditate #salcia alba, bananierul, aninul, diferite specii de rogoz% - -lante mezofile , # c u e x i g e n t e m o d e r a t e f a t a d e u m i d i t a t e # trifoiul rosu, iarba campului, p7iu:ul% - -lante xerofile , adaptate mediilor cu deficit de umiditate #cactusii% 45ategorii "e 'lante in"icatoare "e '2 -lante indicatoare de p; al solului: a% plante acidofile sau oxifile, adaptate solurilor cu p; acid #5,J - B,5% r7sp?ndire: cu precKdere pe soluri din categoria podzolurilor, 8n regiunile de tundrK sau 8n eta'ul alpin montan, precum :i 8n biotopul mla:tinilor de turb7 oligotrof7.

adapt7ri fiziologice :i morfologice : adapt7ri caracteristice xerofilismului fiziologic : reducerea suprafe9ei foliare, dezvoltarea cuticulei, prezen9a pe frunze s unui strat protector de peri:ori sau frunze coriacee, 8n scopul diminu7rii pierderilor de ap7. )a unele plante de pe tinoave #micotrofe%, este specific7 simbioza cu ciupercile de micoriz7, 8n scopul procur7rii substan9elor nutritive #foarte deficitare%. exemple : t?rsa Desc,ampsia flexuosa, 0accinium mLrtillus, 0accinium vitis idaea, /ilene acaulis, DrLas octopetala, roua cerului Drosera rotundifolia, plantK carnivorK. b%plante neutrofile - sunt adaptate solurilor cu p; cuprins 8ntre B,J - $,2. exemple : oc,iul :arpelui #+c,ium rubrum%, obsiga #Mromus ramosus% etc. plante bazifile care preferK soluri alcaline, cu p; 6 $,2 , bogate 8n carbona9iH r7sp?ndire : sunt specifice zonelor de stepK :i silvostepK exemple: dintre speciile lemnoase de la noi din 9arK, putem cita ca exemplu ste'arul pufos #Nuercus pubescens%, iar dintre cele ierboase, lucerna #Medicago falcata, M. sativa% etc. 45ategorii "e 'lante in"icatoare "e saruri minerale continute in sol : a) plante halofile - preferK solurile sKrKturoase, ,alomorfeH r7sp?ndire : cele mai numeroase specii ,alofile apar 8n regiunile de stepK :i semide:erturi adapt7ri fiziologice :i morfologice - rKdKcinile acestora pot absorbi apK cu concentra9ie ridicatK de Da1l #5O%H - ,alofitele prezintK adaptKri la xerofilismul fiziologic, respectiv reducerea gradului de absorb9ie a apei :i a procesului de evapotranspira9ieH - 8n general, tulpinile plantelor ,alofile sunt groase :i suculenteH exemple : - 8n de:erturile peruano-c,iliene #De:ertul 1ostero% pe solurile ,alomorfe, apar specii ,alofile, ca: Salicornia ambiqua, Batis maritima, Paspalum vaginatum %H - 8n stepele semiaride, cum este cazul MKrKganului rom?nesc, pe pla'e etc. apar adesea br?nca #Salicornia herbacea%, sKr7ri9a sau g,irinul #Suaeda maritima%, c,iurlanul #Salsola pestifer% etc. b) plante nitratofile, 8nt?lnite pe soluri bogate 8n nitra9iH r7sp?ndire : frecvente 8n apropierea st?nelor, drumurilor, gropilor de gunoi, a:ezKrilor umane, complexelor de cre:tere a animalelor adapt7ri : 8n general, sunt reprezentate de plante ruderale #buruieni%, cu caracter exuberant exemple : boz #Sambucus ebulus%, mKcri:ul calului #Rumex conglomeratus%, spanac porcesc #Chenopodium esculentum%, urzic7 # rtica dioica% etc. c) plante calcifile r7sp?ndire : pe soluri bogate 8n 1&1= sau pe st?nci calcaroase exemple : floarea de col9 #!eontopodium alpinum%, garofi9a -ietrei 1raiului #"ianthus calli#onus%, salcia piticK #Salix retusa% etc. d) plante care indic o concentraie ridicat a altor substane minerale n sol : plante zincofile #$iola calaminaria, %inuartia verna, &rmeria elongata etc.% -lante silicifile #'uniperus virginiana var. silicicola% plante magnezifile #Sedum serpentini, &splenium adulterinum% plante indicatoare de beriliu #mesteac7nul Betula platyphylla, 8n /C&% plante silicifile #% etc. 45ategorii "e 'lante in"icatoare "e structura si te3tura solurilor a/ 'lante 'samofile - sunt adaptate solurilor nisipoase r7sp?ndire : 8n domeniul stepelor, de:erturilor nisipoase, pla'elor adapt7ri fiziologice :i morfologice - au caracter xeromorf, ca urmare a xerofilismului edaficH - prezintK adaptKri :i fa9K de mobilitatea substratului #8n general sunt plante camefite, au rKdKcini lungi, de tip pivotant, adesea fiind freatofile%H exemple : garofi9a de nisip #Diant,us arenarius%, varza de mare #1rambe maritima%, volbura de nisip #1onvolvulus persicus%, troscotul de nisip sau vi9elarul etc.

b/ 'lante casmofile - formeazK 8n general flora st?ncKriilor, dominatK de lic,eni :i briofite #a:anumita florK saxicolK%, dar :i de unele cormofiteH acestea 8:i introduc rKdKcinile prin fisurile rocilor, acceler?nd procesul de dezagregare. c/ 'lante litofile - se dezvoltK pe soluri neevoluate, alcKtuite din pietri:uri, bolovKni:uri, gro,oti:uriH sunt reprezentate 8n special prin specii talofite de alge :i lic,eni 6. Factorii biotici ai me"iului +i influena lor asu'ra organismelor: relaiile inters'ecifice legate "e a')rare nutriie re'ro"ucere .fitogene (oogene biogene/ Factorii biotici reprezinta totalitatea rela9iilor care se stabilesc at?t 8ntre indivizii unei anumite specii #rela9ii intraspecifice%, c?t :i 8ntre popula9ii ce apar9in unor specii diferite #rela9ii interspecifice%. Relaiile inters'ecifice -reprezentanti ai aceluias regn -intre specii din regnuri diferite &stfel, "u') a'artenena la regn a s'eciilor , se disting: - relaii fitogene #lianele, or,ideele si arborii pe care ii folosesc ca suport, bacteriile fixatoare de azot si leguminoasele #fasole,mazare%Hplantele parazite #v?scul, tor9elul, mana vi9ei de vie, t7ciunele porumbului etc.% si gazdele lor - relaii zoogene #bivolul :i co9ofana, crocodilul :i pas7rea dentist, rec,inul remorc7H insectele parazite, viermii parazi9i :i gazdele acestora,parazitismul de cuib al speciilor de cuc etc. - relaii biogene #rela9ii de polenizareH rela9ii 8ntre furnicile t7ietoare de frunze :i arborii afecta9i, rela9ii 8ntre ierbivore, frugivore, granivore, nectarivore :i plantele consumate etc., plantele carnivore si insectele cu care se ,ranesc etc.% RE#A7II #EGA7E &E RE1RO&85EREA 91E5II#OR $ 1O#ENI:AREA .Insecte 'asari melci lilieci/ Relaii legate de nutriie comensalism 2 interac9iune pozitiv7 :i obligatorie pentru comensal, indiferent7 pentru popula9ia gazd7 pr7d7torism parazitism competi9ia - interac9iune negativ7 pentru ambele specii ;. Mi<loace "e "iseminare acti,)= e3em'le +ste caracteristica indeosebi regnului animal, deoarece organismele animale poseda mi'loace de locomotive mai mult sau mai putin performante.1ele ma avanta'ate sunt speciile caracterizate prin viteza mare de zbor, alergare sau inot.#lastunul mare, porumbeii salbatici, randunelele% In cazul plantelor, diseminarea activ7 presupune adaptari si dispozitive mecanice prin care acestea isi imprastie semintele.&cest fenomen este intalnit la specii precum: plesnitoarea, slabanogul. >. Mi<loace "e "iseminare 'asi,)= e3em'le diseminarea pasiv7 2 realizat7 prin intermediul unor agen9i abiotici sau biotici ai mediului &nemocorie - -lantele, sau alte vegetale la care 8mpr7:tierea semin9elor se realizeaz7 cu a'utorul v?ntului )a numeroase conifere, la ciupercile inferioare #dro'dii, mucegaiuri% o serie de fructe botanice ale angiospermelor #samare, ac,ene cu papus, etc.%, au cunoscut adapt7ri speciale in acest sens

;idrocorie - r7sp?ndirea semin9elor sau a sporilor cu a'utorul apei este caracteristic7 vegetalelor care tr7iesc 8n mediul acvatic #nuf7r, stan'enii de balt7%

-lantele diseminate prin intermediul apei prezint7 semin9e sau fructe cu dispozitive pentru plutire :i elemente de protec9ie 8mpotriva putrezirii.

@oocorie - diseminarea cu a'utorul animalelor se realizeaz7 prin intermediul insectelor, a p7s7rilor sau a mamiferelor. plantele au dispositive de prindere,fructe lipicioase : zmeura, cireseleH unele plante zoocore, a:a cum sunt topora:ii :i brebeneii, prezint7 anexe c7rnoase dulci, la nivelul semin9elor lor mici, care atrag insectele, 8n special furnicile. &ceste insecte gregare, pot c7ra PdelicateseleP zeci de metrii, spre mu:uroi, p?n7 c?nd apendicele c7rnos se desprinde, av?nd astfel loc o disemina9ie la distan97. )a alte plante zoocore diseminarea are loc prin intermediul p7s7rilor. &:a se 8nt?mpl7 8n cazul tisei, arbore 8n 8ntregime toxic, cu excep9ia arilului pseudofructului, care este c7rnos, frumos colorat :i gustos. 4ot prin p7s7ri sunt r7sp?ndite fructele cu semin9e ale v?scului.

;omocorie - <7sp?ndirea neinten9ionat7 a semin9elor sau a fructelor cu semin9e 8n natur7 prin intermediul omului

?. 5aracteristici ale arealelor biogeografice +i ale centrului biogenetic arealul biogeografic reprezinta suprafata ocupata de reprezentantii unui anumit rang taxonomic: specie, gen, familie principalele caracteristici ale arealelor biogeografice sunt: - centrul biogenetic reprezinta locul de pe suprafata terestra in care ia nastere o specie sau punctual initial al unui areal biogeografic, din care reprezentantii unei specii se raspandesc prin diferite mijloace de diseminare. - dup marime cosmopolite, endemice - dup vechime paleoendemice, neoendemice - dup form continu, discontinu-disjunctiv, de f!"ie sau band, tentacular @. 5ategorii "e areale "u') m)rime A caracteristici .1=/M=-=)I4+-cu dimensiuni care pot corespunde unei 8ntregi mase continentale, mai multor continente, unuia sau mai multor bazine oceaniceH sunt specifice mai ales rangurilor taxonomice superioareH dintre specii, pot fi men9ionate: p7p7dia # (araxacum officinale), p7tlagina #Plantago ma*or%, cucul #Cuculus canorus%, :oimul c7l7tor #+alco peregrinus%, balena albastr7 #Balenoptera musculus% etc. .+DD+MI1+-corespund unor specii unice, cu raspandire limitataH dimensiunile lor se reduc adesea la c?9iva "ilometri p7tra9i sau c,iar metri p7tra9i #cazul speciei %elumbium caspicum-lotusul caspicdin Delta 0olg7i sau al speciei !inaria minorcensis, gura leului, 8nt?lnit7 8n insula Menorca din Maleare, pe o suprafa97 de numai c?9iva mQ%H dimensiunile reduse ale arealelor endemice sunt datorate v?rstei geologice a speciilor. 1B. 5ategorii "e areale "u') ,ec!ime .'aleoen"emice si neoen"emice/ A caracteristici .1A#EOEN&EMI5E #foarte vec,i: paleozoice, mezozoice,neozoice, tertiare% cu origini 8n era primar7, secundar7 sau ter9iar7 c?nd aceste specii erau larg r7sp?ndite, men9in?ndu-se p?n7 8n prezent prin procesul de conservare, doar 8n acele ,abitate al c7ror mediu a r7mas relativ nesc,imbat

#ferigile arborescente din I-lele Ruan Fernandez, gimnospermul StumboaT UelVitsc,ia mirabilis din de:ertul Damib, arborele pagodelor >in"go biloba, din 1,ina, arborele mamut /eWuoia gigantaea :i arborele ro:u /eWuoia sempervirens din p7durile litorale pacifice nord-americane, nuf7rul termal DLmp,aea lotus t,ermalis de pe lacul -e9ea #=radea%H ec,idna :i ornitorincul #ordinul Monotrema%, :op?rla tuatara #/p,enodon punctatum%, :op?rla Moloc, #Moloc, ,orridus% din regiunea australian7, lemurienii :i tenrecii din Madagascar, pe:tele )atimeria c,alumnae din =ceanul Indian, pe:tii dipnoi Deoceratodus forsteri din &ustralia de D+, )epidosiren paradoxa #&merica de /ud%, melcul de ap7 Melanopsis parreLssi din lacul -e9ea etc.%H acest tip de areale, numite paleoendemice, sunt prezente prin excelen97 8n cadrul regiunii biogeografice australiene, dat7 fiind evolu9ia paleogeografic7 a acesteia, din 'urasic :i p?n7 8n prezentH .NEOEN&EMI5E #cuaternare% recente, care nu au avut timpul material pentru a-:i extinde arealul de r7sp?ndire #specii neoendemice sau endemice progresive%H la apari9ia lor a contribuit izolarea geografic7, pe de o parte :i adaptarea la anumite condi9ii stricte de mediu, pe de alt7 parte #garofita -ietrei 1raiului, Diant,us callizonus, oitele &nemone transsilvanica etc.%. 11. 5ategorii "e areale "u') form): areale "is<uncti,e areale circumterestre .Areale "is<uncti,e au caracter fragmentar sau insularH acestea au rezultat 8n timp geologic, dintrun areal ini9ial continuu, datorit7 unor cauze ca: miscarea maselor continentale :i oceanice, apari9ia unor bariere climatice, ,idrologice sau a diferitelor tipuri de amena'7ri ale mediilor naturale, responsabile de desp7duriri 8n mas7, des9eleniri, decopert7ri, desec7ri, polu7ri etc.H exemple: speciile dis'uncte (apirus terrestris #&mazonia% si (apirus indicus #&sia de sud-est%H ,Areale circumterestre cu aspect de band7 ce 8ncon'oar7 globul terestru, 8ntre anumite grade de latitudineH pozi9ia geografic7 :i forma acestora reprezint7 rezultatul adapt7rii speciilor la un anumit poten9ial termicH 8n cadrul lor pot fi individualizate: areale circumpolar boreale #corespund speciilor localizate in tundra, in 'urul 1ercului -olar de Dord%, circumtemperat boreale pantropicale sau circumtropicale #desfasurate sub forma de banda in limitele climatului intertropical 2 1ocos nuccifera% circumtemperat australe#fagul austral Dot,ofagus cunning,ami 1%. 1)"urile tro'icale ume"e: locali(are geografic) con"iii ecologice caracteristici biogeografice .1C"urile ecuatoriale sau tro'icale ume"e-Fn zona intertropicalK se desfK:oarK unul dintre cele mai mari ansambluri forestiere ale lumii, care poartK denumiri diferite. X originalitK9ii zonei: pKdure ecuatorialK, pKdure tropicalK sau pKdure intertropicalKH deoarece acest vast domeniu corespunde 8n mare mKsurK climatului cu pluviozitate ridicatK #peste (5!! mm3an%, Xnumero:i autori insistK asupra acestui aspect ecologic ma'or, utiliz?nd no9iunile de pKduri pluviale, pKduri ombrofile sau ,igrofile, Yrain forestY sau Y<egenValdYH 8n alte situa9ii, se accentueazK aspectul fizionomic: pKduri dense, pKduri ve:nic verzi sau sempervirente, YevergreenY sauYimmergrunY. #ocali(are geograficC X domeniul pKdurii dense ecuatoriale este scindat 8n trei mari mase continentale: &merica, &frica :i Indonezia. Z8n &mazonia, poartK denumirea de YselvasY sau YbosanesY :i formeazK ansamblul cel mai vast, suprapus 8n parte pe bazinul &mazonului Z8n &merica 1entralK, fa9ada continentalK a MKrii 1araibelor, c?t :i versan9ii Y8n v?ntY ai &ntilelor sunt acoperite de pKdurea densK tropicalK. Z8n &frica, mai pu9in 8ntinsK, pKdurea tropicalK umedK cuprinde douK masive distincte: o bandK occidentalK 8ngustK 8n /ierra )eone, )iberia, 1ote d Ivoire :i >,ana, 8n lungul >olfului >uineei :i un important masiv forestier centrat pe bazinului 1ongo-ului #Digeria, 1amerun, >abon :i regiunea marilor lacuri est africane%H elemente izolate apar :i pe flancul oriental al insulei Madagascar.

Z8n &sia de /ud-+st, domeniul pKdurii ecuatoriale este cel mai fragmentat :i decalat cKtre nord, sub efectul musonuluiH principalele masive forestiere se gKsesc 8n M-9ii >a9ii de 0est, 8n India, 8n sud-estul /ri - )an"Ki, pe versan9ii ,imalaLeni, pe coastele occidentalK :i orientalK ale peninsulei Indoc,ina, 8n ar,ipelagul malaLez, 8n Morneo, I-lele 1elebe, Doua >uinee :i de asemenea 8n Filipine, p?nK pe coasta de nord-est a &ustraliei. 5on"iii ecologice . 4emperaturi medii anuale ridicate, constant peste 2![1 . Insolatie intense, evapotranspiratie ridicata . <ecipitatii medii anuale depasesc ( 5!! 2 ( $!!mm . Microclimat mai uniform in interiorul padurii, cu variatii termice aproape inexistente . /olurile au in general varste foarte mari si sunt bogate in oxizi de fier si sunt acide . /tratul arbustiv este edificat de specii ombrofile 5aracteristicile biogeografice al pKdurii tropicale umede este edificat de: - stratul ierbaceu - cel mai slab dezvoltat, indicator 8n aprecierea gradului de artificializare a pKduriiH - stratul arbustiv - este edificat de specii ombrofileH - stratul arborescent inferior - cuprinde specii ombrofile de arbori cu cre:tere lentK, 8nKl9imi de J(! m - stratul arborescent mediu - edificat de arbori cu 8nKl9imi 8ntre (! :i ! m, redu:i ca numKr, cu coronament fusiform, 8n competi9ia pentru luminKH - stratu arborescent superior - cuprinde arbori de peste *! - 5! m 8nKl9ime, cu trunc,iuri al cKror diametru poate depK:i adesea 2 mH ace:ti arbori prezintK adaptKri la solurile mlK:tinoase #rKdKcini cu rol de contraforturi, rKdKcini aeriene etc.% 9'ectrul bioformelor - aproximativ $!O dintre speciile pKdurii tropicale umede sunt fanerofiteH acestora li se adaugK pu9ine camefite :i geofite. &i,ersitatea floristicC - 8n mod obi:nuit, ecosistemul pKdurilor pluviale adKposte:te circa *! de specii de arbori3,a, 8nsK numKrul acestora poate a'unge c,iar la (!! H 8n &mazonia, 8:i gKsesc locul de ,abitat peste 25!! de specii de arbori de talie mare #8n Fran9a, de exemplu, numKrul acestora nu depK:e:te 5!%. - cele mai rKsp?ndite familii, ai cKror reprezentan9i vegeteazK 8n pKdurile dense tropicale sunt: a% familia -almae - cca. (5!! de specii- palmierul de vin #Mauritia vinifera%, palmierul de fibre textile #&strocarLon vulgare% 2 8n &mazonia, palmierul de ulei #+laeis guinensis% - 8n &frica, palmierul de za,Kr #&renga sacc,arifera% - 8n &sia, palmierul de cocos #1ocos nucifera% - pantropicalH b% familia +up,orbiaceae - *5!! de specii: arborele de cauciuc #;evea brasiliensis% din &mazonia c% familia Moraceae - include specii din genul Ficus: Ficus elastica #&sia tropicalK%, smoc,inul indian #Ficus bengalensis%H d% familia MLrtaceae - cuprinde circa !!! de specii, cele mai numeroase 8n continentul asiatic: arborele de cui:oare #1arLop,Lllus aromaticus%H e% familia Meliacee - cuprinde specii de arbori cu lemn pre9ios, ca de exemplu Yma,onul indianY sau Ylemnul de /ingaporeY #1uveracaea serrata%H f% familia )eguminoase - include specii de liane #rotangul - 1alamus extensus, 8n &sia, cu o lungime de peste 2!! m, scara maimu9elor - Mau,inia, 8n &mazonia%, arbu:ti :i unii arbori cu lemn foarte pre9ios #1ompasia excelsa :i Mora excelsa, 8n &sia%H g% familia <ubiaceae - este reprezentatK de numeroase specii ale genului 1offea #din cele 5 de specii, 2! sunt vest-africane%: 1offea liberica, 1offea arabica etc. ,% familia /terculiaceae - este reprezentatK 8n &merica de /ud prin arborele de cacao #4,eobroma cacao%, iar 8n &frica, de arbora:ul de cola #1ola nitida, 1.acuminata%H i% familia <utaceae - include cca. \!! de specii, ma'oritatea din genul 1itrusH

'% familia )auraceae - este edificatK de aproximativ (!!! de specii, cele mai multe 8nt?lnite 8n &sia: arborele de camp,or #1innamonum camp,ora%, arborele de scor9i:oarK 1innamonum @eLlanicum% etc. Forme 'articulare ale lumii ,egetale - lianele - folosesc arborii ca suport pentru lKstarul lor, care cre:te repede 8n 8nKl9imeH pot atinge 2!! m lungime :i (5 -2! cm 8n diametruH lianele tropicale de9in \!O din speciile existente 8n ecosistemele terestre - epifitele - au cea mai largK dezvoltare 8n &merica de /udH 8:i deplaseazK 8nsu:i locul de germinare pe ramurile superioare ale arborilorH principalii reprezentan9i ai epifitelor sunt bromeliaceele :i or,ideeleH - plantele parazite :i saprofite, determinate de intensitatea foarte redusK a luminii pe parterul pKduriiH dintre plantele parazite, lipsite de clorofilK, pot fi citate: <afflesia arnoldi din MalaLezia #a cKrei floare de culoare ro:ie, fixatK la partea inferioarK a trunc,iurilor arborilor, poate atinge (m 8n diametru 4onningia din &frica :i ;Ldnora 8n &sia de /ud-+st. - plantele semiparazite au clorofilK :i participK 8n parte la prepararea substan9elor nutritiveH 8n aceastK categorie intrK mai ales specii din familia )orant,aceae. #umea animalC X+ste variatK, organismele prezent?nd adaptKri morfologice :i fiziologiceH 8n func9ie de biotopul pe care 8l ocupK, acestea pot fi arboricole :i tericoleH - animalele arboricole prezintK urmKtoarele adaptKri: .coadK pre,ensilK #maimu9ele &mericii de /ud: atelul - &teles paniscus, urlKtoarea -&louatta seniculus, furnicarul arboricol 4amandua tetradactLla etc.% .g,eare dezvoltate foarte mult 2 lene:ii cu doua si trei degete # 1,oloepus didactLlus, MradLpus tridactLlus% din &merica de /ud .degete opozabile #papagali din genul &ra%: ara cu pieptul galben, ara verde, ara "anga din &mazonia, brotKcelul 1,iromantis din &frica =ccidentalK, maimu9e etc.%H .picioare sau degete prevKzute cu discuri adezive #lemurienii din Madagascar%H .para:ute #veveri9a cu pungK, :op?rla zburKtoare, c?inele zburKtor sau ]alongul, vulpea zburKtoare, ma"iul sau ]aguangul zburKtor - &sia, broasca zburKtoare - Doua >uinee, veveri9a zburKtoare cu coadK cu solzi 2&frica - animalele tericole au o diversitate mai redusK :i prezintK adaptKri la condi9iile ecologicespecifice #luminozitate slabK, vegeta9ie luxuriantK%: .talie micK #antilope mici - ="apia 8n &frica, rinoceri de talie micK etc.%H .crepusculare sau lucifuge #insecte, unele rozKtoare, reptile etc.%H .,igrobionte #specii care trKiesc 8n apele marilor fluvii: caimanul, 8n &mazon% Faciesuri In functie de gradul de inundabilitate, padurile dense tropicale prezinta faciesuri diistincteH astfel, in padurile ecuatoriale din &mazon se gasesc: . ,ar(eas sau 'C"uri 'ermanent inun"ate , care 8n general 8nso9esc cursurile de apK, cu o diversitate floristicK foarte mare. In acest mediu asfixiant, se dezvoltK foarte bine arborele de cauciuc #;evea brasiliensis%, palmierii #-andanus sp.% :i lianeleH frecvent apar arbori cu rKdKcini aeriene,supranumite Ygambe de c?ineY, a:a cum este cazul arborelui "apo" sau Yarborelui de br?nzKY #1eiba pentandra%H "apo"ierii sunt arbori de talie mare, al cKror trunc,i este sus9inut la bazK de puternice contraforturi :i al cKror lemn alb :i moale #asemanator br?nzei% este folosit la confec9ionarea butoaielorH 8n 1ote d^Ivoire, acest facies este cunoscut sub numele de poto-potoH . iga'o .'C"ure tem'orar inun"atC/ corespunde zonelor mlK:tinoase, 8n care sedimentarea organicK este preponderentKH 8n >uLana, unul dintre cele mai spectaculoase faciesuri ale pKdurii inundabile este numitK YpinotierY, dupK numele palmierilor pinot #+uterpe oleracea%, care formeazK popula9ii aproape pure, de arborete cu 8nKl9imi de 2! - 25 mH . ce<a reprezintK faciesul pKdurii tropicale umede de altitudine, apare sub forma unei benzi 8nguste, desfK:uratK 8ntre aprox. (!! 2 25! :i B!! m altitudineH vegeta9ia este dominatK de stratul arbustiv, edificat de specii adaptate la temperaturi cuprinse 8ntre 5! :i $! 1, a cKror 8nKl9ime se reduce, pe

mKsurK ce cre:te altitudineaH principalele specii arbustive apar9in genurilor Ilex, Merberis :i -olLlepis #specia andinK pionier cea mai comunK%H speciile vegetale cu cre:tere lentK sunt expuse cu regularitate 8ng,e9ului, destul de slab, precum :i unui deficit ,idric ocazional, 8ntruc?t se situeazK deasupra plafonului noros :i primesc precipita9ii mai reduse cantitativ #J!! - \!! mm%H factorul in,ibitor decisiv 8n dezvoltarea vegeta9iei pare a fi frecven9a ninsorilor. . 'C"urea galerie reprezintK de fapt o prelungire a pKdurilor tropicale umede, 8n lungul unor r?uri ce traverseazK savanaH apare mai bine dezvoltatK 8n zona de izvoare a unor fluvii africaneH se aseamKnK unor lunci largi, cu acelea:i specii ca :i pKdurea tropicalK umedK propriu-zisK, mai slab dezvoltate :i mai sKrKcKcioase, datoritK temperaturilor mai ridicate :i uscKciunii mai mari 1*. 1)"urile me"iteraneene A caracteristici biogeografice &ate generale: se dezvolt7 8n condi9iile unui climat cu ierni 8n general reci, umede :i veri calde, secetoaseH intervalul prelungit cu deficit de umiditate din sezonul estival pune 8n dificultate plantele :i animalele mediteraneene A"a't)ri ale s'eciilor ,egetale 1alificativele utilizate pentru p7durile mediteraneene, respectiv sclerofile #8n care arborii sunt distanta si, ma'oritatea acestora apar in?nd stratului arborescent cu 8n7ltimi sub $m% , durisilvae #cuesuturi mecanice dure i frunze tari% sau xerofile, pun 8n eviden97 caracteristicile ma'ore ale speciilor vegetale: frunze mici, coriacee, adaptate unor condi9ii ecologice marcate de secet7, mai mult sau mai pu9in sever7, pe timpul verii. 5om'o(itia floristic) /unt alc7tuite din specii semperviriscente de foioase si conifere, p?n7 la altitudini de (*!!m, si arbori cu frunze c7z7toare, dominante fiind speciile de Wuercinee. a. Arborii sem'er,iriscenti ti'ici ai acestor ')"uri sunt: - ste'arul vesnic verde sau ste'arul de st?nc7 #Nuercus ilex% al c7rui areal se desf7soar7 8n 'urul M7rii Mediterane, a'ung?nd p?n7 8n sudul Frantei i &sia Mic7H p referinte ecologice: indiferent fat7 de factorul edafic si exigent fat7 de lumin7 #,eliofil%H - /te'arul de plut7 #N. suber%, care urc7 mai putin 8n altitudineH preferinte ecologice: terenuri silicioase si umede, fiind mai ,igrofilH - 1vercineele N. Mirbec"ii, 8n partea de D+ a Marocului si N. 1alliprinos, 8n IsraelH - 1onifere din genurile -inus, &bies si 1edrus 1referinte ecologice ale s'eciilor "e conifere - Pinul de &lep - &re un areal asem7n7tor cu cel al ste'arului verde, fiind exigent fat7 de factorul termicH poate constitui p7duri secundare, atunci c?nd succede p7durii de ste'ar verde, distrus7 de focH are un areal extins din /pania, p?n7 8n >recia :i din Maroc, p?n7 8n )ibia #-rovincia 1Lrenaic7%. - Pinul maritim # Pinus pinaster%, mai acidofil dec?t pinul de &lep :i, prin reparti9ie, mai occidental dec?t acesta, formeaz7 p7duri mai luminoase, cu trunc,iuri zvelte - ocup7 7rmurile occidentale ale M7rii Mediterane, fiind sensibil la frigH este calcifug, dar se adapteaz7 bine terenurilor nisipoaseH - Pinul laricio apare 8n Mun ii 1orsicii i 8n provincia 1alabria din Italia, iar bradul &bies pinsapo apare 8n masivele muntoase din /icilia, >recia i 4urciaH - Cedrul de liban #1edrus libanotica% si cedrul de &tlas, cu larg7 r7sp?ndire 8n tertiar, au ast7zi un areal discontinuu relict, fiind 8nt?lnite 8n )iban i sudul 4urciei, si respectiv 8n Muntii &tlas. - In spa9iul montan, pinul negru, cedrul :i bradul, arbori de talie 8nalt7, includ un mare num7r de specii :i subspecii. Mo"elul ar!itectural al 'a"urilor sem'er,iriscente /tratul arborilor are densitate redus7, 8n cadrul s7u ap7r?nd diseminate specii arbustive si subarbustive, ca: fisticul #Pistacia terebenthus, P. lentiscus%, laurul #!aurus nobilis%, cimbrul #(hymus sp.%, ste'arul de "ermes #.. coccifera%, cu cele mai coriacee :i mai spinoase frunzeH <osmarinul #Rosmarinus officinalis%, ar arul de Montepellier, iarba neagr7 # Calluna vulgaris%, ienup7rul #'uniperus oxycedrus%. -e solurile silicioase, p7durea de ste'ar verde prezint7 un strat format din specii de ericacee #/rica scoparia, /. &rborea, !avandula stoechas).

Fn cadrul stratului arborescent apar specii de conifere mediteraneene, ca: pinul de &lep #-inus ,alpensis%, pinul maritim #Pinus maritima%, iar pe versantii mai 8nsoriti si pe suprafe ele cvasiorizontale, apar specii ,eliofile de pin: Pinus pinea, Pinus pinaster, Pinus laricio. b/ Arborii cu frun(e c)()toare sunt 8nt?lniti mai ales 8n zonele de tranzitie spre climatul temperatH acestia sunt adesea asocia i ste'arilor cu frunze semperviriscente, mai ales ste'arului verdeH 8n general, prefer7 versantii mai umezi. /peciile de Wuercinee caducifoliate apar at?t pe 97rmul nordic al M7rii Mediterane #.. cerris, .. pubescens%, c?t :i pe 97rmul sudic #..mirbec0ii, 8n Mag,reb% H printre ste'7rete apar diseminate :i alte specii termofile, ca de exemplu : mo'dreanul # +raxinus ornus%, c7rpini9a #Carpinus orientalis%. &cesti arbori apar in speciilor caracteristice zonei temperate propriuzise #.uercus pubescens% sau, cel mai adesea, speciilor proprii regiunilor submediteraneene: .. lusitanica, 8nt?nit pe t7rmul de vest al Marocului si 8n vestul FranteiH ste'arul macedonian din Malcani si din t7rile est-mediteraneeneH acestora li se adaug7 mo'dreanul #8n -eninsula Malcanic7%,castanul, platanul etc. Productia de biomas1 vegetal1 a p7durilor mediteraneene este remarcabil7, de ordinul a 25!- 5! t3,a, iar productivitatea, 8ntre $- (! t3,a3an. 10. 7uf)ri+urile me"iteraneene A caracteristici biogeografice Fntr-un context climatic marcat de puternice contraste,defri:7rile,incendiile, p7:unatul turmelor de capre :i ovine au exercitat presiuni importante asupra ecosistemele forestiere, deosebit de fragileH 8n timp istoric, acestea au fost 8nlocuite pe mari suprafe9e de forma9ii vegetale secundare sau degradate, denumite generic tufisuri sau tuf7risuri mediteraneene. Fn functie de localizarea geografic7 si compozitia floristic7, acestea poart7 denumiri diferite de la o regiune la alta: maWuis, garrigue, frigana, tomillares. Maquis-ul #denumire corsican7% 2 este r7sp?ndit 8n 1orsica si pe 7rmul nordic al Mediteranei, unde urc7 p?n7 la *!! m altitudineH a rezultat prin defris7ri succesive si p7sunat intensivH se dezvolt7 pe soluri bogate 8n siliciu. 1ompozitia floristic7: laur # 2lex aquifolium%, m7slin s7lbatic #Olea laperrini%, mirt #%irthus sp.%si mai rar, ste'ar de plut7 #.. suber%. Garriga #fr. >arrigue% reprezint7 o formatie de tuf7risuri secundare scunde, situate pe roci calcaroase si marnoase, dezvotate mai ales 8n sudul Frantei. /pecii dominante: ste'arul de "ermes # .. coccifera%, rosmarinul #<osmarinus officinalis%H uneori, pe t7rmul m7rii, apare palmierul pitic #Chamerops humilis). Frigana #denumire greceasc7% este r7sp?ndit7 8n >recia, insula 1reta, 7rmul &siei Mici, unde formeaz7 asociatii de arbusti cu tepi. /pecii dominante: dafinul, leandrul, m7slinul si plante spinoase, dominate de speciile 3enista acanthoclada si Poterium spinosum. Tomilarele #sp. tomillares% sunt asociatii de arbusti cu 8n7ltime mi'locie, 8n cadrul c7rora domin7 specii din familia !abiatae: rosmarin, lev7ntic7 #!avandula sp.%, cimbru #(hymus sp.%. Fn prezent, 8n regiunea mediteraneean7, arealul formatiilor vegetale primare si secundare este puternic fragmentat de extinderea plantelor de cultur7, 8n special citrice si m7slin. 16. 1)"urile nemorale ale emisferei nor"ice .'a"urile cu frun(e ca(atoare/ Fn emisfera nordic7, p7durile de foioase cu frunze c7z7toare sau nemorale se desf7:oar7 8n domeniul climatului temperat continental, 8ntre *!! 2 5!! latitudine . ! "#durile nemorale europene - #n vestul "i centrul $uropei, se extind la nord de zona mediteraneean %&ncep!nd din nordul Pen. 'berice "i p!n &n sudul (candinaviei), p!n la cca. *+, lat., sub influen-a curentului cald al .olfului/ - &n partea estic a continentului, se prelungesc sub forma unei f"ii &nguste, limitat la nord de pdurea de conifere, iar &n partea de sud, de vegeta-ia de step. Modelul arhitectural $i compoziia floristic# - stratul arborilor se caracterizeaz adesea prin uniformitate remarcabil, uneori c0iar prin monospecificitate %fgete, stejrete etc.)/ fagul are maxim dezvoltare &n regiunea atlantic, pe soluri bine drenate, dar "i &n $uropa 1entral/ arealul fagului este limitat &n partea de est de izoterma de 2,1.

stratul arbustiv este bine reprezentat, cuprinz!nd specii ca: alunul, caprifoiul, lemnul r!ios %Evonymus verrucosa), murul %Rubus idaeus) etc. - &n cadrul stratului subarborescent, prezen-a epifitelor este discret %curpen, iedera, caprifoi etc.)/ - stratul ierbaceu este dominat de plante vernale 0eliofile %pastite, anemone, viorele, brebenei etc.) "i numeroase geofite sciofile/ %umea animal - caracteristice sunt marea diversitate a speciilor "i organizarea func-ional precis/ - lumea mamiferelor este repartizat biotopurile: arboricol %Sciurus vulgaris, Felix silvestris) si tericol %Capreolus capreolus, Vulpes vulpes etc)/ psrile ocup &n mod egal diferitele straturi de vegeta-ie/ - ca "i flora, &n timp istoric, fauna se confrunt cu fenomenul de reducere a numrului de specii, precum "i a efectivelor de animale %cazul zimbrului, ursului brun, lupului) &! "#durile nemorale nord - americane - ocup7 mari ansambluri de relief cu dispunere meridian7, care se succed de pe 97rmul &tlanticului, p?n7 8n regiunile de c?mpie ale fluviului Mississippi %Piedmont, 3lue 4idge, >reat 0alleL, platoul 1umberland% - prezint7 unele asem7n7ri cu p7durile nemorale europene, 8n special 8n ceea ce prive:te caracteristicile sezonului de vegeta9ie. - 8n raport cu pozi9ia geografic7, condi9iile ecologice :i compozi9ia floristic7, de la nord la sud, se individualizeaz7 trei faciesuri: a) p1durea mixt1 lauren4ian1 b) p1durea appalachian1 c) p1durea din S/ S & a) p#durea mi't# laurenian# - bordeaz regiunea 5arilor 6acuri/ - se dezvolt &n condi-iile unui climat a crui nuan- oarecum excesiv continental, este atenuat de influen-a 5arilor 6acuri "i a 7ceanului Atlantic. - speciile floristice care o edific se comport ca esen-e umbrofile, dezvoltate &n straturile inferioare ale pdurii de conifere, cu care vine &n contact/ ca atare, aceast forma-ie vegetal mai poart denumirea de pdure de foioase tolerant - Pe solurile slab productive, se dezvolt specii acidofile, ca: mesteacnul, ar-arul de za0r, stejarul, carpenul b) p#durea appalachian# - se dezvolt la sud de pdurea mixt lauren-ian, &n condi-iile unui climat omogen, cu precipita-ii medii anuale de *,, mm, repartizate uniform/ - se remarc prin marea diversitate a spectrului floristic "i prin aspectul luxuriant/ - omogenitatea climatului rezid &n frecven-a rsp!ndirii cosmopolite la nivelul pdurii appalac0iene, a numeroase specii floristice: stejarul negru %Quercus velutina), stejarul alb %Q. alba), copacul 0ic8or9 %Carya ovata, Carya cordiformis) etc.%specii endemice pentru continentul nord-american)/ - 'nvelisul vegetal este dominat de foioase caducifoliate, precum: fagul cu frunza lat %Fagus grandifolia), care apare diseminat printre celelalte specii, artarul Acer negundo, nucul negru % uglans nigra, . cinerea), magnolii %!agnolia acuminata)/ arborele lalelelor "iriodendron tulipifera - cu caracter insular apar "i specii ca stejarul ro"u %Q. rubra) "i castanul %Castanea dentata)/ - modelul ar0itectural seamn cu cel al pdurii europene, cu predominarea unui numr mai mare de specii sciofile &n stratul ierbaceu "i muscinal/ - epifitele, care confer luxurian- pdurii, au ca reprezentant principal vi-a slbatic %Vitis riparia) c/ p#durea din () (*+ - reprezint o prelungire a pdurilor appalac0iene, extinz!ndu-se p!n &n arealul .olfului 5exic/ - prezen-a lor este datorat unui climat cu veri calde "i umede, ierni bl!nde %*-:,;1), cu rare perioade de frig/ - caracterul endemoconservator al acestei pduri este pus &n eviden- de prezen-a unor specii &nt!lnite numai aici:, "i#uidambar sp., Styraciflua sp., stejarul de <irginia Quercus borealis %semperviriscent),

iar dintre 0igrofile, c0iparosul de balt %$axodium distic%um). Acestora li se adauga specii de pini de nisip litoral %&inus rigida. &. palustris), palmieri. Lumea animal - majoritatea speciilor faunistice apar-ine acelora"i genuri ca "i speciile ce populeaz pdurile europene/ - speciile endemice pentru America de =ord sunt: ursul baribal %'rsus americanus), nurca american, cerbul >apiti, opossumul, r!sul ro"u, cerbul de <irginia, veveri-a zburtoare mic, ondatra ,! "#durile nemorale asiatice - sunt considerate cele mai exuberante "i bogate dintre pdurile zonei temperate/ - straturile subarborescente, dominate de specii de or0idee "i azalee, confer luxurian- acestor pduri, din pcate, afectate cel mai de timpuriu de ctre civiliza-iile -rne"ti - cuprind dou faciesuri: a) p1durile de foioase ale Chinei Orientale b) p1durile din regiunea deluroas1 a Chinei de Sud, insula (ai5an, sudul Coreei 6i sudul 'aponiei. a) p#durile de foioase ale -hinei .rientale - se dezvolt &n condi-iile unui climat bl!nd, cu temperaturi medii anuale de :?;1 "i precipita-ii ce variaz &ntre @A, :*,, mmBan - pe solurile brune, formate pe loess, cresc specii de foioase cu frunza lat: stejari, frasini, nuci, iar dintre endemite, specii din genurile Celtis, Catalpa, (iospyros, Albit)ia etc. b) p#durile din regiunea deluroas# a -hinei de (ud/ insula Tai0an/ sudul -oreei $i sudul 1aponiei! - 1orespund unui climat cu temperaturi pozitive pe tot parcursul anului "i precipita-ii abundente %:,,, :*,, mmBan), cu reflectare direct &n durata mare a sezonului de vegeta-ie "i marea diversitate floristic - (peciile temperate ca: ar-arul, teiul, carpenul, stejarul se amestec cu specii tropicale din genurile !agnolia, Cinnamonum "i c0iar palmieri - $ndemicitatea este conferit de prezen-a unor relicte mezozoice: *in+go biloba, !etase#uoia - Cneori, printre speciile de foioase apar diseminate conifere din genurile &inus, $axus "i c0iar specii caracteristice emisferei sudice %din genul &odocarpus) %umea animal# - cuprinde specii de mamifere "i psri endemice ca: ursul negru 0imala9an, cerbul ptat, c!inele enot,cerbul de ap, ra-a mandarin, fazanul auriu 1;. 1)"urile boreale .taigaua eurasiatica si 'a"urea "e conifere cana"iana/ -ersonalitatea padurilor boreale este pusa in evidenta de superlative: _ &laturi de padurile tropicale, reprezinta biomul cu cea mai mare extindere de pe planeta _ =cupa primul loc la productia de masa lemnoasa _ Formeaza o centura in 'urul -olului Dord #ocali(are Formeaza o zona cvasicontinua in +urasia si &marica de Dord, intre limitele sudice ale tundrei si cele nordice ale padurilor nememorale.#aprox $5 grade 2 *5 grade lat Dordica. 5on"itii ecologice: _ /e dezvolta in conditiile unui climat excesiv _ -recipitatii predomina sub forma de zapada _ Durata sezonului de vegetatie este scurta _ /olurile pe care se dezvolta sunt slab productive:podzolice, de mlastina si turboase )ocalizarea geografica si compozitia floristica permit individualizarea a doua faciesuri: (. padurea boreala nord &mericana 2. padurea boreala eurasiatica Faciesuri: loalizarea geografica si compozitia floristica permit individualizarea a doua faciesuri : -adurea boreala nord americana #-inus Man"siana, -icea >lauca, &biess balsamea, )arix laricina%, -adurea boreala eurasiatica #-iceetum tLpicum, 0accinum mLrtillus, -inus sLlvestris% #umea animala

-adurea boreala reprezinta un loc de refugiu, in perioada de iarna, al unor animale de tundra: ren, elan, veverita canadiana, ciocanitoarea cu trei degete,cocosul de munte, ursul grizzlL.

1>. 7un"ra ste'a 'reria 'am'asul 7un"ra arctica _ )ocalizare: zona arctica nu atinge deplina dezvoltere decat in insulele si ar,ipelagurile cele mai nordice, nordul extreme al Dorvegiei si al <usiei _ /pre sud, tundra este limitata sensibil cu latitudinea 1ercului -olar de Dord 5on"itii ecologice _ 1onditiile vitale sunt foarte aspre _ 4emperature medie a lunii celei mai calde este de numai 5-(! grade 1 _ -recipitatiile nu depasesc 2!!- !! mm3an _ Invelisul edafic este consttuit din podzoluri si soluri mlastinoase Modelul arc,itectural al tundrei este edificat de cel mult treo straturi de vegetatieH stratul ierbaceu si3sau muscinal, stratul subarbustiv si stratul arbustiv. 1aracterul mozaic al vegetatiei permite individualizarea, de la suds pre nord, a urmatoarelor faciesuri: (. tundra cu arbusti 2. tundra cu subarbusti . tundra mezofila *. tundra xerofila 5. tundra cu musc,i si lic,eni B. tundra mezo,idrofila $. tundra tip camp pustiu J. tundra tip barren \. tundra pitroasa 9'ectrul bioformelor: _ predominante sunt ,emicriptofitele si camefitele _ specii anuale sunt putine #]oeninglaislandica, fam. -olLgonaceae, specii de >entiana, -edicularis 9te'a /tepa defineste un peisa' edificat de ierburi din familia gramineelor, adaptate la seceta si situate la latit temperate, cu un areal sub forma de banda, extins pe directia vest- est, intre Dunarea de Ros si vestul /iberiei. 9te'a eurasiatica /e desfasoara din 1ampia Maraganului pana in Mongolia orientala 5on"itii ecologice: _ ierburile de stepa se dezvolta in conditiile unui climat continental excesiv _ temperat medii anuale variaza intre (!-(( grade in Maragan,\ grade in Cucraina si !,5 grade iin /iberia _ precipitatiile medii anuale variaza intre !!-B!! mm3an _ solurille specifice apartin casei molisolurilor Faciesuri _ pusta mag,iara _ baraganul romanesc _ steeple vest siberiene _ steeple mongolice &i,ersitate floristica

1ompozitia floristica a pa'istiilor de stepa prezinta o variatie sezoniera, in functie de temperatura si umezeala solului. &stel, primavara, umiditatea crescuta si temperaturile in crestere permit dezvoltarea unui covor vegetal bogat: &donis, Iris, -ulstilla. (. In pusta si baragan predomina specii de graminee, precum:paiusul, Degara si dicotiledonate:capul sarpelui, laleaua pestrita, bu'orul de stepa. 2. In steeple vest siberiene predomina specii graminee diferite fata de cele europene: /tipa rubens, &venastrum desertorum, pelinul negru . In steple mongolice, vegetatie este mult mai saracacioasa si cu pronuntate caractere de xerofilism 1reria nor" Americana =cupa partea centrala a /.C.&. si se desfasoara pe directia nord sud , aproxim intre 55- 2 grade lat Dordica. 5on"itii ecologice _ Influentate de altituudinea reliefului, care creste treptat de la est la vest, pana la (5!!m _ Ierni aspre, ! si 2 5 grade 1, iar verile excesiv de calduroase _ -recipitatiile medii lunare scad de la est la vest si se reflecta in compozitai floristica Faciesuri: (. -reria cu ierburi inalte, in est 2. -reria mixta in centru . -reria cu ierburi scunde, in vest &i,ersitatea floristica _ Invelisul vegetal este acoperit cu specii precum :&ndropogon scoparius, &.gerardii _ In preria mixta se gasesc: /tipa comata, /tipa pectinata, =puntia polLacant,a _ In preria cu ierburi scunde, ariditatea crescuta favorizeaza aparita concretiunilor calcaroase: &rtistida longiseta, &rtemisia frigida 1am'asul su" American _ =cupa o suprafata de peste 5!! mii "m patrati si se desfasoara intre 2 si J grade lat sudica _ =cupa campia aluviala afluviului <io de la -lata si platourile patagoneze, extinzandu-se pana la golful /t. Rorge. 5on"itii ecologice _ Influenta oceanica mareste umiditatea atmosferica _ 1antitatile de precipitatii relative crescute sunt contrabalansate de temperature mari si evapotranspitaria potentiala este deaseamenea ridicata _ 4emperaturile ssunt positive si in sezonul rece #J-(2 grade 1% Faciesuri _ Faciesul nord estic dominat de /tipa neesiana, desisuri de -aspalum Wuadrifarium, pa'isti de Distic,lis _ Faciesul sud estic predomina specii vegetative precum: -oa lanigera, -.ligularis, /tippa neesiana, /tipa tenuis 1?. 9a,anele si formatiile ,egetale "e ti' sa,ana 'n functie de pozitia geografica, deserturile se clasica in: D Eeserturile tropicale si subtropicale ,intre ?, grade lat =ordica si sudica D Eeserturi din zona temperata Conditii ecologice (e caracterizeaza printr un regim climatic care conditioneaza celelalte componente ale mediului,respective: D Precipitatii foarte reduuse cantitativ si cu c0aracter neregulat D Femperature variabile de la un continent la altul, in functie de altitudine si latitudine D Cmiditate relative scazuta D <anturile violente intensifica fenomenul de evapotranspiratie

Caracteristici biogeografice: 'n Africa, savana ocupa teritorii intinse, arealul sau impunandu-se padurilor tropicale cu ritm sezonier. Arborii diseminati printre ierburile cu inaltimi variabile prezinta caractere de xorofilism, sunt 0eliofili: (avana cu baobabi %baobabul sau arborele de paine al maimutelor), savana cu acacii, savana cu palmieri, savana cu eup0orbiacee. 'n America de (ud, predomina asociatii de ierburi megaterme, sub forma unui strat continuu, dominat de graminee. Principalele faciesuri sunt: 1ampos %Pod. 3raziliei, 1ampos limpos), 6lanos %<enezuela, graminee 40opala), Palmares si pantanes %3olivia de $st, specii de graminee si plante lemnoase). Modelul architectural si compozitia floristica 5ajoritatea speciilor floristice isi au originea in domeniile biogeografice invecinate %stepe, savane, formatii arbustive si c0iar paduri). 5odelul arc0itectural al deserturilor este dominat de straturile ierbaceu, subarbustiv si arbustiv (pectrul bioformelor este dominat de plante anuale terofite si plante perene. 1lasificarea deserturilor in functie de cantitatea de precipitatii si repartitia anuala a acestora: :. deserturi cu precipitatii in anotimpul rece %= sa0arei si Arabiei) 2. deserturi cu precip in anotimpul cald %( (a0arei, (omalia, Gala0ari) A. deserturi cu precip in toate anotimpurile %desertul .obi, desertul =amib, Patagonia) ?. deserturi cu precipitatii intamplatoare % sa0ara centrala, Arabia de (, asia centrala)

1@. Necesitatea 'rotectiei si conser,arii lumii ,ii 1onservarea biodiversitatii planetare trebuie abordata ca nou domeniu pluridisciplinar de cercetare, dezvoltat ca raspuns la crizele cu care se confrunta aztazi lumea vie. 1onservarea biodiversitatii variaza trei obiective: - Investigarea si descrierea diversitatii lumii viiH - Intelegerea efectelor activitatilor umane asupra speciilor, comunitatilor si ecosistemelorH - Dezvoltarea unor metodologii interdisciplinare pentru prote'area si restaurarea diversitatii biologice. 1onservarea biodiversitatii ca domeniu stiintific a aparut deoarece niciuna dintre disciplinele traditionale nu este destul de compre,ensiva pentru a putea descifra si reduce pericolele ce ameninta organismele vii si mediile de viata ale acestora. 1a domeniu de cercetare, conservarea biodiversitatii completeaza domeniile aplicative #agricultura, silvicultura, managementul ariilor prote'ate, industria pecuitului% care, desi au inceput sa puna un accent considerabil pe conservare, o abordeaza ca pe un aspect subsidiar altor programe. /copul final al conservarii naturii este prevenirea disparitiei speciilor si astfel, pastrarea diversitatii genetice, caile de atingere a acestui obiectiv, fiind numeroase. 1onservarea naturii are doua implicatii fundamentale: - 1onstientizarea faptului ca oamenii trebuie sa lucreze mai degraba in interiorul ecosistemului si nu in afara luiH - &ctiuni strategice, atat in interesul speciilor vegetale si animale, cat si pentru ca oamenii sa se poata bucura pe termen lung de acestea. Motivul fundamental pentru care formele de viata trebuie conservate este acelasi datorita caruia alpinistii isi risca viata escaladand cele mai inalte varfuri de pe >lob: fiindca sunt acolo` +xista argumente de ordin etic, conform carora omul nu are dreptul sa distruga vietuitoarele dupa -amant. &rgumente in favoarea conservarii lumii noi: a &rgumente de ordin economic si utilitar: resursele animale si vegetale reprezinta baza materiala a vietii omenestiH variabilitatea genetica a speciilor vegetale si animale asigura materialul genetic necesar pentru ameliorarea speciilor cultivate si a celor crescute in complexe zoote,nice sau in bazine piscicole a &rgumente morale sau etice: toate speciile au dreptul la viata, iar noi suntem datori sa gestionam durabil fondul genetic si ecofondul, astfel incat si generatiile viitoare sa se bucure de acestea. a &rgumente de ordin estetic: lumea plantelor si animalelor este plina de culoare si muzica, facand din locul in care traim, un unicat in galaxia noastra.

a &rgumente sistemice: invelisul biotic reprezinta o componenta fundamentala a geosistemului planetar, o veriga de baza in circuitul biogeoc,imic, fata de care existenta oamenilor nu ar fi posibila. %B. 5ategorii "e arii naturale 'rote<ate ."elimitate "e I85N "e'en"ente "e 'rograme si con,entii internationale reteaua DNatura %BBBE/ Ariile naturale protejate includ teritorii de uscat, acvatice sau subterane, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de octotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita. 1omisia din cadrul C'1= %Cniunea 'nternationala pentru 1onservarea =aturii). 1ele @ categorii 'C1= sunt: 1. A. ezervatii naturale stricte. Eenumirea categoriei in 4omania: rezervatie stiintifica %4osca 3u0aiova)/ aceste rezervatii protejaza speciile si fenomenele naturale perturbate cat mai putin cu putinta, cu scopul de a avea exemple reprezentative din punct de vedere al biodiversifitatii, destinate cercetarii stiintifice, educatiei si monitoringului mediului. B.Arie naturala salbatica. =u exista nicio arie protejata incadrata in aceasta categorie din 4omania. 2. !arcuri nationale. Eenumirea in 4omania: parcuri nationale %4etezat, de la <anoise, des $crinsHranta, (tens0uvud-(uedia, Piatra 1raiului, 1ozia etc)/ sunt areale extinse cu peisaje naturale mentinute ca atare, pentru a oferi protectie unuia sau mai multor ecosisteme de interes stiintific, educational sau recreational. A. Monumente naturale. Eenumirea in 4omania: monumente naturaleBmonumente ale naturii %Eetunata .oala, 4apa 4osie, 6ocul fosilier Aliman, Pestera de la 5ovile, Piatra Feiului etc)/ contin unul sau mai multe elemente naturale sau culturale care au o valoare unica, datorita raritatii sau reprezentativitatii, calitatii estetice sau semnificatiei culurale. ?. Arii de gestionare a habitatelor"speciilor. Eenumirea in 4omania: rezervatie naturala %Hanatele 1lujului-1oparsaie, 6acul (f. Ana, Finovul Poiana (tampei, Finovul 5o0os)/ constituie suprafete terestre sau marine supuse unei interventii antropice active pentru a mentine 0abitatele sau pentru a crea conditii propice dezvolatrii unor specii. *. !eisa#ele terestre"marine prote#ate. Eenumirea in 4omania: Parcuri naturale %Portile de Hier, 3ucegi, Apuseni)/ suprafete terestre sau marine, unde relatia om-natura stabilita in timp a determinat aparitia unor peisaje cu valori estetice, ecologice si culturale. @. $one de e%ploatare e%tensiva a resurselor. =u exista nicio arie protejata incadrata in aceasta categorie in 4omania. (unt suprafete ce contin predominant sisteme naturale nemodificate, realizate pentru protectia pe termen lung si mentinerea biodiversitatii, asigurand totodata dezvoltarea cuminicatiilor umane. Aceste areale sunt adesea intinse si pot include utilizari traditionale si moderne ale resurselor naturale. 1ategorii de arii protejate dependente de programe internationale: :. ezervatii ale biosferei arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de 0abitat natural si a diversitatii biologice specifice %lacuri, cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, peisaje armonioase umede). 1ele mai mari rezervatii ale biosferei se afla in $uropa, urmata de America de (ud si 1entrala %Fassili = Ajjer-Algeria, 3ialo>iezza Polonia, 1entral Amazon 3razilia, =ort0$ast .reanland Eanemarca, Gen9a-Africa). 2. $one umede de importanta internationala Ione umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este de a asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitate biologica specifica zonelor umede. %3alta 5ica a 3railei, 6unca 5uresului, 6acul Fec0irg0iol) A. &ituri ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de 0abitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala. %Pestera Crsilor, 4ezervatia 3iosferei Eelta Eunarii) ?. 'eoparcurile reprezinta un concept de arie protejata sustinut de C=$(17, in parteneriat cu 4eteaua $uropeana a .eoparcurilor, sunt destinate protectiei si conservarii unui patrimoniu geologic si geomorfologic caracterizat prin unicitate, raritate, estetica.

Arii protejate incluse in reteaua J=atura 2,,,K

:. Arii speciale de conservare (&AC) scop de a conserva, mentine si acolo unde este cazul de a readuce intr-o stare de conservare favorabila 0abitatele naturale sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. 2. Arii de protectie speciala avifaunistica (&!A) al caror scop este de a conserva, mentine si acolo unde este cazul de a readuce intr-o stare de conservare favorabila 0abitatele specifice desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice. %6acul Amara, 6acul (trac0ina) %1. 7urismul in arii 'rote<ate: consecintele utili(arii turistice a ariilor 'rote<ate .acti,itati si amena<ari turistice cu im'act negati, asu'ra 'eisa<ului ariilor 'rote<ate/ A "in materialul trimis in format electronic. Daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o fortafoarte pozitiva, aduc?nd beneficii at?t ariilor prote'ate c?t si comunitatilor locale. 4urismul va fi binevenit 8n perimetrul sau 8nproximitatea ariilor prote'ate, daca respecta caracterul special al ariei, astfel 8nc?t, pagubele si poluarea sa fie minime. -rincipalele forme de degradare a peisa'ului datorate practicarii turismului 8n perimetrul si 8nproximitatile ariilor prote'ate sunt legate de: ) circulatie 7drumuri, piste, trasee, p8rtii de schi, utili#areaelicopterelor, a ambarca tiunilor)9 &) infrastructura de cazare 7echipamente :grele; versus echipamente :le*ere; de ca#are) ,) 'rele,ari 7v8natoare, pescuit, colectionari) 0/ alte'erturbari