Valorificarea turistica a reliefului

din Muntii Fagaras

Cuprins:
Capitolul 1 Introducere
Capitolul 2 Prezentarea morfologica
a unitatii geografice
Capitolul 3 Potentialul turistic al
elementelor de relief
Capitolul 4 Starea actuala a
fenomenului turisti
Capitolul 5 Oferta turistica proprie
Bibliografie
Capitolul 1 - Introducere
Munii Fgraului (numiti si ,,Alpii
Transilvaniei de geograful francez
Emm. de Martonne)reprezint un
masiv muntos care face parte
din Carpatii Meridionali, i n care
se afl cel mai nalt vrf montan din
Romania, Vf. Moldoveanu cu 2.544
de metri.

Acest masiv este incadrat in 4
judete: Sibiu, Brasov, Valcea si
Arges.



Munii Fgraului sunt delimitai:
la vest de Valea Oltului
la est de Raul Dambovita
la nord sunt delimitai deDepresiunea
Fagarasului
la sud, delimitarea fcut de sirul
Depresiunilor Campulung, Bradetu, Arefu i
Jiblea.




Capitolul 2 Prezentarea morfologica
a Muntilor Fagaras
Muntii Fagarasului s-au ridicat in timpul orogenezei
alpine, in perioada cretacica, ultima din era mezozoica;
ei sunt formati din roci metamorfice, in majoritatea lor
predominand sisturile cristaline.
Munii Fgraului se desfoar ntre 340 m altitudine
(Defileul Oltului) i cota maxim a reliefului Romniei
de 2544 m n vf. Moldoveanu, rezultnd o diferen de
nivel de 2204 m.
n cuprinsul lor se afla opt din cele 14 vrfuri ale
muntilor Romniei care ating altitudinea de 2500 m :
Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Coltul Vistei
Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornul Caltunului
(2510 m), Vnatoarea lui Buteanu (2507 m), Hrtopu
(2506 m), Dara (2500 m).
Grupa Fgra se impune prin masivitate.Masivitatea
acestora afecteaz i circulaia maselor de aer sudice
(mai ales primvara) ce duc la formarea vntului mare
nspre Depresiunea Fgra.

Datorita eroziunii ghetarilor care s-a manifestat mai
puternic n partea umbrita (nordica) a masivului, vaile
cu orientare septentrionala sunt n general scurte,
accidentate, echidistante si se ramifica putin. Culmile
sudice, mai putine la numar sunt mai domoale si mult
mai ntinse.

Vile orientate invariabil sud-nord pe versantul nordic
i n sens invers pe cel meridional, au un profil
transversal larg evazat n etajul de modelare glaciar
devenind un V ascuit n sectorul corespunztor
etajului montan inferior.

Profilul longitudinal al acestora este marcat de
frecvente rupturi de pant, cele mai importante
fiind localizate la interferena dintre sectoarele cu
modelare glaciar i cele fluviatile: cascadele
Blea, Capra etc.

Relieful din zona nalta poarta amprenta glaciara.
Aici se ntnesc circuri si vai glaciare, cu profil
transversal n forma de U, despartite prin custuri
ascutite. n jumatatea inferioara vaile devin
nguste si adnci. Fgraul a avut circa 50 de
gheari de vale, lungi de 2-8 km, pstrnd azi
peste 175 de circuri

Din punct de vedere al declivitii i expoziiei versanilor, Florea (1998)
distinge urmtoarele categorii de pante cu semnificaie geomorfologic:
suprafee orizontale sau foarte puin nclinate (0-3) prezente n cazul
nivelelor de eroziune Borscu i Ru-es, mai ales pe versantul sudic;
suprafee mediu nclinate (4-10 ) specifice racordului dintre suprafeele
de nivelare, contactului bazei circurilor i vilor glaciare cu pereii acestora
ca i arealului sudic al Munilor Fgraului;
suprafee cu nclinri mari i foarte mari (11-35) reprezentate prin
pereii vilor i circurilor glaciare sudice, dar i cele din etajul montan
mediu de pe versantul nordic. Dup Demek (1970, in Florea, 1998), panta
cuprins ntre 12-15 este considerat ca punct critic n procesul de
pedogenez, declanarea cree-pului i alunecri ale terenului; intervalul
15-35 este foarte favorabil proceselor denudaionale complexe, erodrii
solurilor i formrii trenelor de grohotiuri neconsolidate;
suprafee foarte nclinate i sectoarele de abrupt situate de-a lungul
crestei principale, pe ambii versani, unde pantele ating n medie, ntre 35
i 55

Existenei i conservarea unor forme tipice: vrfuri ascuite cu
aspect piramidal, creste de intersecie sau chiar de ace,
turnuri, coli, circuri i vi glaciare, morene, nie de
nivaie, versani abrupi, vi nguste i adnci, unele cu
numeroase praguri i ntinse suprafee de nivelare. Morfologia
extrem de accidentat, nscris de vi, este n contrast cu
netezimea interfluviilor. Bine conservate sunt cele trei
suprafee de nivelare care cresc altimetric ctre est i care au
i desfurarea cea mai mare n aceast parte a masivului.
Ceea ce atrage atenia n mod deosebit n Fgra sunt
rezultatele aciunii denudaiei i a glaciaiunilor cuaternare.
Creasta principal i ramificaiile nordice ale Fgraului,
supuse aciunii curenilor, precum i dezagregrilor produse
de nghe i dezghe formeaz n unele locuri custuri foarte
nguste, ei crenelate, greu de strbtut, cum sunt: Portia
Arpaului, eile dintre vile erbotei.

Clima acestui sector montan este temperat
continental de tranziie.
etajul montan se desfoar la baza masivelor
i n depresiuni avnd valori de temperatur
ce coboar de la 6 la 2C i valori de
precipitaii ce urc de la 1000 la 1200 mm/an.
vrfurile peste 1700 m au valorile etajului
alpin: temperaturi sub 2C i precipitaii de
peste 1200 mm/an.

Hidrografie:
Muntii Fagarasului au o retea deasa de ape care este
impartita de creasta principala in doua mari grupe:
apele de pe versantul nordic si cele de pe versantul
sudic. Ele apartin la doua mari bazine hidrografice: al
Oltului si al Argesului.
Apele de pe versantul nordic sunt :
- scurte si cu debit scazut insa formeaza cea mai deasa
retea hidrografica din tara;
- toate curg spre nord, paralele si aproape echidistante
si se varsa in Olt.
Apele de pe versantul sudic sunt:
- mai lungi si mai bogate prezentand, conform
reliefului, bazine hidrografice dezvoltate
- cele din zona vestica se varsa in Olt, iar restul in
Arges.

Lacuri:
Muntii Fagarasului prezinta numeroase lacuri glaciare, urme
ale glaciatiunii cuaternare. Dintre acestea enumeram: Urlea,
Vistisoara, Podragu, Podragel, Balea, Doamnei, Avrig, Lacul
Mioarelor, Lacul Vestic al Vaii Rele, Scarisoara, lezerul Podu
Giurgiului. Capra, Caltun, Negoiu.
Cel mai intins este Lacul Balea 4,65 ha
Cel mai adanc este Lacul Podragu 15,5 m
La cea mai mare altitudine se afla Lacul Mioarelor 2282 m
Pe versantul sudic sunt mai multe lacuri de baraj artificial,
cele mai mari fiind Vidraru si Pecineagu.
Capitolul 3 Potentialul turistic al
elementelor de relief
Lacul glaciar Blea
Situat n Munii Fgra, la o altitudine de 2034 de metri, s-a format
n Cldarea Glaciar Blea
Este cel mai mare lac glaciar i unul dintre cele mai frumoase din
masivul fgrean.
Dimensiunile acestuia sunt: 360 m n lungime, 240 m lime, cu o
suprafa total de 46508 metri cubi i o adncime maxim de 11,5
metri.
Prezint un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale n forma "U"
dominat de creste adnc crenelate din care se nal dinspre nord-
est spre sud-vest vrfurile Viuga 2443 m, desprit de Iezerul
Caprei 2417 m de aua Caprei 2315 m i Ptinul 2398 m
O suprafa de circa 180 de hectare in jurul lacului Balea a fost
declarat rezervaie tiinific nc din 1932, ce adpostete
numeroase plante (printre care Floarea de Col, Vartejul
Pamantului) i animelele ocrotite (acvila de munte, rsul i capra
neagr).

Lacul Capra
Lacul Capra este un lac glaciar pe versantul de
sud al masivului Fgra, la 2230 m altitudine. De
aici izvorte prul Capra, unul dintre
izvoarele Argeului. Suprafata de 1.8 ha,
adancime maxima 8 metri.
Fereastra Zmeilor
Datorita actiunii curentilor precum si
dezagregarilor produse de inghet dezghet s-au
format in unele locuri custuri foarte inguste si
sei crenelate precum Fereastra Zmeilor.

Portia Arpaului/ La 3 pai de moarte
Portia Arpaului, o a ngust i ascuit,
asemenea colilor unei guri de rechin, loc intrat n
folclor sub denumirea la 3 pai de moarte

Peterile de la Piscul Negru
Peterile din zona Piscul Negru se afl pe teritoriul administrativ al
comunei Arefu, n Munii Fgraului i au fost cercetate ncepnd cu
anul 1986.
Petera 1: situat la 310 m de la intrarea n galeria de prospeciune,
are 783 m dezvoltare, fiind cavitatea cea mai lung din Munii
Fagaras; in interiorul ei, pot fi vazute cascade cu inaltimi intre 0,5 8
m; este animata de muchii taioase, hieroglife, santuri si septe de
podea, cupole si marmite ascedente, septe de tavan, santuri de
tavan, septe laterale, excavatii de rodaj, pilieri, gauri de egutatie;
cele mai deosebite forme sunt sahul de eroziune si coroziune si dintii
de grebla.
Petera 2: situata la 348 m de la intrarea in galeria de prospectiune,
are 130 m dezvoltare; a fost formata in calcare prin sapare sub
presiune.
Petera 3: situata la aproximativ 165 m de la intrarea in galeria de
prospectiune, se dezvolta de ambele parti ale galeriei si are
suprafata de 7,2 m; sapata in calcare cristaline, are un aspect
coluros.

Capitolul 4 Starea actuala a
fenomenului turistic
Tipuri de turism:
-Turism montan, de drumetie
-Turism sportiv ski, catarare
Trasee turistice existente 71
Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum
al Romaniei, trece muntii ajunge o altitudine de 2042
de metri, cu diferente de nivel si numeroase
serpentine.Cele mai importante puncte de atractie
turistica in zona sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este
unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea
Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes),Lacul
glaciar Balea si Cascada Balea.
Capitolul 5 Oferta turistica
Motivatie activitati turistice ce valorifica
obiectivele geomorfologice
Public tinta persoane intre 20 si 35 de ani,
fara dezabilitati si cu forma fizica buna, de
preferat cu experienta in drumetii si catarari
Grup de 10 persoane


Traseu Balea lac Cabana Piscul
Negru

Traseul dureaza doua zile dupa cum urmeaza:
Ziua 1 - durata traselui 5-6 h dificultate medie
plecare de la Balea lac
Lacul Capra Vf Capra
Portita Arpasului
Fereastra Zmeilor
cazare Cabana Paraul Caprei

Ziua 2 durata traseului 5h dificultate medie
Plecare de la Cabana Paraul Caprei
Vf. Mesteacanu (2255 m)
Vf. Piscu Negru (2248 m)
Cabana Piscul Negru sfarsitul traseului

Bibliografie

Grigore Posea, Geomorfologia Romaniei- Relief
tipuri,geneza, evolutie,regionare, Ediia a II-a revzut
i adugit Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2005
Miron Florea, Munii Fgraului : Studiu
geomorfologic, Editura Foton, Braov, 1998
Ghid, Muntii Fagarasului- Andrei Beleaua [1998]
Ghid, Pe custurile Fagarasului- I. Fratu [1991]
www.wikipedia.org
www.images.google.ro
www.geoturism.ro
www.fagarasonline.ro