CLIMATOLOGIE

TURISTICA

C 1. CLIMATOLOGIE TURISTICA
Climatul e o parte importanta a resurselor turistice, alaturi de locatia
geografica, flora, fauna, peisaj, etc.
Climatologia turistica reprezinta studiul dintre relatiile existente intre
turism si activitatile de recreere, pe de o parte si de climat si vreme, pe de
alta parte.
Climatul, ca resursa in turism, se poate masura si clasifica in functie de
gradul de favorabilitate sau defavorabilitate. Vremea si clima nu sunt
neaparat determinante in turism, dar reprezinta un factor important din punct de
vedere financiar pentru operatorii din turism si pentru experienta personala a
turistilor.
Datele rezultate din studiile de climatologie turistica sunt utilizate in diferite
scopuri. Ex.: un individ care vrea sa construiasca o partie de schi e interesat de
date ca durate stratului de zapada, in timp ce schiorii vor sa stie daca in
perioada pe care si-au propus-o pentru vacanta, va fi zapada.
Pe langa rolul climatului in alegerea destinatiei turistice, datele climatice se
utilizeaza si in alte scopuri ca:
Durata folosirii unei locatii turistice.
Informeaza turistii despre influentele climatului asupra sanatatii.
Ajuta turistii sa puna in concordanta asteptarile pe care le au in
legatura cu climatul si ceea ce vor gasi in locul respectiv la sosire.
Conform lui Freitas (1990), componentele climatice pot fi percepute in 3
feluri:
a) Fizic (ex. ploaia)
b) Fiziologic (ex. temperatura)
c) Psihologic (ex. cer senin, nori, etc.)
Dintre toate, cea mai importanta e componenta termica. Rezulta ca succesul
unei vacanta e strans legat de conditiile atmosferice. Analiza conditiilor
fiziologice (b) care depind de temperatura, presupune 4 pasi care trebuie urmati:
1. Integrarea factorilor care determina starea termica a organismului. Acestia
sunt:
Cei legati de mediu: T, umezeala, vant, radiatia solara, etc.
(T=temperatura)
Cei legati de organism: postura, imbracamintea, etc.
2. Calcularea indicelui care arata efectul termic al mediului asupra corpului
uman.
3. Relatia dintre confotul termic si psihic al turistului.
4. Realizarea unei clasificari in functie de gradul de confort resimtit, de la
favorabil la nefavorabil.
Perceptiile fizice (a) sunt legate de ploaie, vant, radiatia UV.
Perceptiile psihologice / estetice (c) se leaga de aspectul vremii: nebulozitate,
cer senin, vizibilitate, etc.
2

Dupa Freitas, exista 2 tipuri de raspunsuri la conditiile climatice:

1. Perceptia senzoriala se poate exprima verbal.
2. Raspunsul comportamental.
Freitas considera ca exista 5 moduri prin care ne adaptam la mediu:
Adaptare pasiva
Evitarea arealelor nefavorabile
Schimbarea activitatilor in functie de efectele climatice
Folosirea unor echipamente care sa ne protejeze (umbrela,
adapost)
Imbracaminte adecvata
C 2. RADIATIA SOLARA SI TERESTRA
Raza de lumina solara e compusa din 7 raze de calorii diferite: rosuportocaliu-galben-albastru-verde-indigo-violet. Aceste culori provenite din
descompunerea razei solare poarte numele de spectu luminos solar. Razele lui
au intensitati diferite:
Razele galbene au maximum de intensitate luminoasa.
Razele rosii si infrarosii au maximum de intensitate termica.
Razele violete si ultraviolete (UV) au maximum de intensitate chimica.
Orice raza solara are 3 proprietati: calorica, luminoasa, chimica. Ele sunt
impartite astfel:
Galben, aflat la mijlocul spectrului solar, e luminos.
De la albastru la rosu si infrarosu, e calduros.
De la verde la violet si ultraviolet (UV), are influente chimice.
Cantitatea de radiatie solara primita de la Soare, intr-un anumit loc de pe
Terra, depinde in principal de 3 factori:
1. Intensitatea calorica a radiatiei solare cu cat locul care
primeste radiatia solara e mai departe de Soare, cu atat radiatia
solara e mai mica.
2. Durata de stralucire a Soarelui vara cantitatea de cldura e
mai mare fiindca zilele sunt mai lungi. E important si daca e cer
senin sau innorat.
3. Incidenta suprafetei incalzite cu cat razele sunt mai oblice,
cu atat cantitatea de caldura e mai mica (ex. diferenta dintre
Ecuator si cei 2 poli).
Atmosfera ne apare sub diferite culori, cu toate ca ea e incolora. Culoarea
ei depinde de particulele de praf, vaporii de apa, gazele care alcatuiesc
atmosfera. Toate acestea lasa sa patrunda pana la noi raze solare de diferit culori
din spectrul solar. Ex. vaporii de apa si praful absorb razele galbene si rosii si
lasa sa patrunda razele albastre si violet si de aceea atmosfera e albastra cand e
cer senin. Cu cat urcam mai sus, atmosfera e din ce in ce mai albastra, din cauza
3

oxigenului si azotului. La rasaritul Soarelui, atmosfera e galben-portocalie din

cauza grosimii mai mari a ei la orizont, unde sunt mai multe particule de praf.
Ele lasa sa treaca doar radiatiile galbene si rosii, etc.
1. Radiatia UV (ultravioleta) are lungimi de unda intre 100 si 400 de nm si
e compusa din 3 benzi:
UVA (315-400 nm)
UVB (280-315 nm)
UVC (100-280 nm)
La trecerea prin atmosfera se pierde intreaga cantitate de UVC si 90 % din
UVB, asa ca la suprafata terestra ajunge UVA si o mica cantitate din UVB (cele
doua au lungimile de unda cele ai mari).
Intensitatea radiatiei UV e mai mare:
Vara si la pranz
Scade de la Ecuator spre poli
Intensitatea creste pe masura cresterii altitudinii si in conditii de cer
senin
Efectele radiatiei UV asupra sanatatii sunt datorate proprietatilor lor
fotochimice. Ele au efecte pozitive si negative:
a) Efecte pozitive:
Sintetizarea vitaminei D de catre radiatia UVB, care e
importanta pentru fixarea calciului in oase si evitarea
rahitismului. Doza necesara zilnica e mica (15 minute de
expunere la Soare cu fata si mainile).
Razele UV trateaza boli ca rahitismul si psoriazisul.
b) Efecte negative:
Aparitia cancerului de piele in urma expunerii prelungite.
Imbatranirea prematura a pielii.
Afecteaza negativ ochii prin aparitii de leziuni la nivelul
tesutului ocular.
Expunerea prelungita la radiatia UV afecteaza si sistemul
imunitar.
Cele mai grave boli sunt cancerul de piele si cataracta (la
ochi).
La nivel mondial, anual apar milioane de cazuri de inbolnaviri din cauza
expunerii prelungire la razele UV, si de aceea OMS si OMM au propus un
indice universal de radiatie UV (IUV) si un set de masuri simple pentru
evitarea supraexpunerii:
o Evitarea expunerii intre orele 12 si 14 pm
o Folosirea ochelarilor de soare si a imbracamintei
protectoare
o Adapostirea la umbra
4

o Utilizarea cremelor de protectie solara

o Evitarea lampilor cu ultraviolete si a solariilor
artificiale
3. Radiatiile vizibile sunt radiatii electromagnetice care au lungimea de
unda cuprinsa intre 400 si 700 nm. Au urmatoarele efecte asupre
organismului:
a) Inversarea senzorilor neuronali ai retinei oculare. Aceasta inversare sta la
baza simtului vazului.
b) Au efect termic prin actionarea mecanismului de termoreglare a
organismului (cele rosii, portocalii si galbene). Cele albastre si violet
stimuleaza productia de melanina (are rol in bronzare, deci nu te arzi la
Soare) care are rol de aprare a organismului.
c) Radiatia solara variaza in functie de anotimp (miscarea de revolutie) si in
functie de ritmul circadian (zi-noapte), care e influentat de miscarea de
rotatie. Dereglarea acestor ritmuri pot duce la tulburari psihosomatice.
Cea mai cunoscuta dereglare e schimbarea de fus orar. Are urmari ca:
o Deshidratarea
o Pierderea apetitului
o Migrene
o Oboseala
o Greata
o Insomnii
o Iritabilitate, etc.
Adaptarea la aceste schimbari tine de fiecare organism in parte.
C 3. TEMPERATURA AERULUI
CUM SE INCALZESTE ATMOSFERA
Cu toate ca primim caldura de la Soare, cu cat ne apropiem de el, e mai
frig! Se stie ca pe varfurile muntilor inalti zapada nu se topeste niciodata, chiar
daca ele sunt mai aproape de Soare. Explicatia e urmatoarea: razele soarelui,
care sunt raze luminoase, strabat toata atmosfera fara sa o incalzeasca. Cand
ajung la suprafata solului, o parte din raze e reflectata in spatiu, dar cea mai
mare parte e absorbita de uscat si de apa. Absorbtia face ca razele luminoase sa
se transforme in raze obscure. Ele sunt raze calorice, care incalzesc apa si
solul. Apa si solul nu pastreaza aceasta caldura. Ea e radiata in paturile de aer
din imediata lor apropiere si astfel aerul din apropierea solului se va incalzi,
deoarece, atmosfera nu lasa sa treaca prin ea razele obscure, ci le retine. In
felul acesta, paturile de aer din apropierea solului le incalzesc si pe cele de
deasupra lor.

Alte surse de incalzire a atmosferei, pe langa radiatia obscura, sunt

conductibilitatea si curentii de convectie (curenti care circula de jos in sus).
Rezulta ca atmosfera se incalzeste de jos in sus!! Cu cat cantitatea de
caldura radiata de Soare e mai mare, cu atat solul, apa si aerul se vor incalzi
mai mult. Daca uscatul si apa se racesc, se va raci si atmosfera!!
RASPANDIREA CALDURII IN ALTITUDINE
In altitudine, cu cat urcam mai sus, cu atat e mai frig. Deci paturile de aer
situate la distanta din ce in ce mai mare fata de suprafata Terrei, sunt din ce in ce
mai reci. Temperatura descreste odata cu cresterea altitudinii din 2 motive:
1. Aerul din altitudine e din ce in ce mai departe de sol, iar solul e sursa lui
de incalzire.
2. In inaltime densitatea si presiunea aerului scad, iar aerul care urca de la
sol se raceste prin destindere (adica aerul are loc sa se imprastie!).
Atmosfera e formata din 2 parti principale: troposfera (situata in imediata
apropiere a pamantului, e stratul atmosferei in care traim) si stratosfera (situata
deasupra troposferei). Cele doua straturi sunt despartite prin tropopauza, numita
si patura izoterma.
In troposfera, temperatura scade cu 1 la fiecare 100 de metri inaltime,
cand atmosfera este uscata (!!). Cand atmosfera e umeda, atunci
temperatura scade cu 0,5 la fiecare 100 de metri (sau cu 1 la fiecare 200 m),
deoarece vaporii de apa din atmosfera, dau caldura aerului in care plutesc.
Scaderea cu 1 a temperaturii la fiecare 100 de metre se numeste gradient
termic. El variaza de la un loc la altul, iar in acelasi loc variaza in functie de
umiditatea aerului, relief, ora, luna, anotimp.
Temperatura aerulu e mai ridicata, la aceeasi inaltime, deasupra unui munte
decat deasupra unei campii, deoarece intervine relieful (la munte temperatura
scade doar cu 0,6 la fiecare 100 de metri).
Scaderea de temperatura e mai mare ziua decat noaptea si e mai mare vara
decat iarna.
In stratosfera temperatura nu variaza mult.
In tropopauza temperatura nu scade ci creste putin, fata de partea
superioara a troposferei.
INVERSIUNI DE TEMPERATURA
In anumite conditii se pot produce si inversiuni de temperatura, adica in
apropiere solului, temperatura poate fi mai scazuta decat la inaltime. Inversiunile
se produc atat vara cat si iarna, atunci cand presiunea aerului e mare in
apropierea solului. Vara, inversiunile se produc in timpul noptilor senine.
Iarna, inversiunile se produc mai ales cand solul e acoperit cu zapada.
INFLUENTA TEMPERATURII ASUPRA TURISMULUI
6

Daca organismul uman e supus la stres termic, el incearca sa se adapteze

prin declansarea comportamentului a calore si a frigore.
Comportamentul a calore (la cald) se declanseaza daca organismul e supus
unui mediu hipertermic (adica la o temperatura mai mare decat cea pe care o
poate suporta). Mecanismele fiziologice care se declanseaza in acest caz,
incearca sa mentina temperatura corpului la valoarea normala, adica la circa
37C. Acest lucru se realizeaza mai ales prin transpiratie. Ea raeste suprfata
pielii. Daca comportamentul de adaptare a calore, e depasit se instaleaza
hipertermia (o tmperatura a corpului mai mare decat cea normala). Efectele
hipertermiei sunt:
Sincopa de caldura
Deshidratarea; ea poate fi de: 2% - e tolerata de organism
4% - apar tulburari emotionale
8% - apar halucinatii
15% - duce la moarte
Hipertermia; ea poate fi de: 37C e temperatura normala a corpului
39C apare pirexia (convulsii la copii)
41C urgenta medicala
43C duce la moarte
Efectele secundare ale hipertermiei sunt:
Cauzeaza accidente cerebrale acute
Agraveaza bolile aparatului respirator si circulator
Agraveaza bolile de rinichi si psihiatrice
Interfereaza cu tratamentul hipertensiunii arteriale
Profilaxia hiperterniei (adica cum sa eviti hipertermia):
Aport constant de lichide /fluide
Inlocuirea sarurilor minerale pierdute
Imbracaminte adecvata
Programarea judicioasa a efortului fizic in medii hipotermice (adica
mai reci)
Adaptarea treptata la astfel de medii
Retragerea in medii de adapost
Comportamentul a frigore (la frig) se declanseaza la temperaturi mai
scazute decat cele normale pentru organism. El e un mecanism fiziologic de
adaptare la medii hipoermice (adica la o temperatura mai mica decat cea
normala pentru organism). Adaptarea se face prin :
- crestera productiei de caldura (termogeneza); ea se realizeaza prin:
frison (tremurul)
exercitiu fizic
7

 intensificarea metabolismului
- prin cresterea / amplificarea izolarii termice; se realizeaza prin:
pielea de gaina (ridicarea firelor de par pe corp)
vasoconstrictia periferica (reducerea fluxului sanguin spre
periferie)
reducerea conductivitatii termice a tesuturilor cutanate (a pielii)
Daca mecanismul de adaptare e depasit, atunci temperatura corpului scade
sub ce normala si se instaleaza hipotermia. Efectele ei sunt:
Scaderea temperaturii corpului, dupa cum urmeaza:
o 37C (98,6F) temperatura normala
o 36C (96,8F) tremuraturi moderate
o 35C (95F) hipotermie, tremuraturi intense
o 34 C (93,2F) tremuraturi severe; pot aparea modificari de
comportament
o 33C (91,4F) apare starea de confuzie, incepe sa se piarda
reflexul tremuratului, inima bate mai rar, apare o stare de
oboseala accentuata
o 32C (89,6F) e urgenta medicala; apar halucinatii, delir,
somnolenta care poate duce la stare comatoasa, tremuratul
lipseste, se pierd reflexele
o 31C (87,8F) stare comatoasa, foarte rar constient, pot
aparea probleme cardiace si respiratorii fatale
o 28C (82,4F) dereglarea severa a ritmului cardiac, respiratia
se face cu mare dificultate, pacientul poate fi in moarte clinica
o 24-26C (75,2-78,8F) survine moartea prin stop cardiac sau
respirator
Degeraturile apar datorita inghetarii pielii la extremitati. Simtomele
sunt:
o Aria afectata e rece, tare, alba si inestetica
o Dupa incalzire devine vanata si dureroasa
o In functie de gravitatea degeraturii, tesutul se poate recupera sau
se cangreneaza
Tratamentul care se impune e urmatorul:
- eliberarea si uscarea ariei afectate
- incalzirea cu ajutorul apei caldute si a paturilor
- !! se interzice folosirea apei fierbinti si a alcoolului
C 4. PRECIPITATIILE ATMOSFERICE

Definitie: precipitatiile sunt particule de apa lichide, solide sau in

amestec care cad din nori si ajung pe suprafata terestra.
Precipitatiile au urmatorii parametri / caracteristici: - forma
- durata
- cantitate
- intensitate
Forme de precipitatii:
1. Roua ia nastere prin condensarea vaporilor de apa din patura
inferioare a aerului, datorita racirii corpurilor prin radiatia nocturna. Se
depune pe sol, iarba si pe alte obiecte. E mai abundenta pe iarba. Se
formeaza dimineata, inainte de rasaritul Soarelui si dupa o noapte
senina si fara vant. La munte se formeaza vara, in noptile senine si e mai
abundenta dupa o zi ploioasa. Se depune mai abundent in locurile
deschise decat in paduri. Cantitatea de roua se masoara cu drosometru.
2. Bruma reprezinta stratul de cristale de gheata care acopera solul,
plantele sau alte obiecte in timpul noptilor reci si senine. Se forneaza
atunci cand temperatura corpurilor supuse radiatiei nocturne scade sub
0C. In munti bruma e frecventa toamna, iarna si primavara, in noptile
fara vant. In zona montana, pe stancile golase, cand temperatura nu scade
sub 0C, are aspect de draperie dantelata. Se depune mai mult in locuri
deschise si neventilate.
3. Ceata se formeaza la fel cu un nor. Diferenta dintre ele e altitudinea la
care se formeaza: norul e o ceata la altitudine, iar ceata e un nor la sol.
Ceata e formata din particule lichide, cand temperatura e mai mare de 0C
si din cristale de gheata, cand temperatura scade sub 0C. Ceata e formata
din picaturi de apa. Un metru cub de ceata contine circa 500.000-700.000
de picaturi. Ele cad continuu pe pamant si uda solul si celelalte obiecte cu
care vin in contact. Pentru turism ceata e periculoasa deoarece reduce
vizibilitatea. Cu cat picaturile de apa din ceata sunt mai mici si mai dense,
cu atat vizibilitatea e mai redusa.
INFLUENTA CETEI ASUPRA TURISMULUI
Daca ceata e trecatoare, ea il invioreaza pe turist si ii da satisfactia ca a
ajuns in domeniul norilor, deci are o actiune pozitiva asupra turistului. Daca
ceata e groasa si persistenta, ea il influenteaza negativ pe turist prin faptul ca:
Ascunde peisajul montan si alpin.
Ii deruteaza pe turisti si le primejduieste viata, daca ceata e densa. In
felul acesta excursia e ratata.
Favorizeaza aparitia frigului deoarece razele solare nu patrund prin ea
Ingreuneaza respiratia
Trebuie remarcat faptul ca ceata de munte nu e poluata ca ce ade la
oras care contine diferite particule
9

4.

5.

6.

7.
8.

9.

Iarna ingreuneaza deplasarea si de aceea nu se recomanda mersul pe

ceata.
Ploaia se formeaza in urma caderi pe sol a picaturilor de apa care
formeaza norii. Nu toti norii dau ploaie, ci numai cei grosi si care au baza
la mica distanta fata de sol (norii au aspect stratiform). Ploaia venita din
norii inalti nu ajunge la sol fiindca se evapora pe drum.
Burnita e o ploaie slaba, formata din picaturi foarte fine de apa.
Fiindca e deasa, micsoreaza vizibilitatea. Ca dimensiune, picaturile se
situeaza intre ceata si ploaie. Ea determina o scadere a temperaturi si
mentine o atmosfera rece si umeda, foarte neplacuta. Deranjeaza turismul
prin reducerea vizibilitatii si timp friguros.
Zapada se formeaza atunci cand temperatura aerului scade sub 0C.
vaporii de apa se transforma in cristale de gheata si formeaza nori de
zapada. Cristalele de gheata care formeza norii se prezinta sub 3 forme:
lamele, prisme si ace. Ele mai pot alcatui stele de zapada si fulgi de
zapada, cand stelele se sudeaza un de alta. Ninsorile cad sub forma de
fulgi cand temperatura aerului e apropiata de 0C, iar cand e foarte
coborata, ninsorile sunt alcatuite din ace de gheata. Ninsorile cad iarna,
dar in zona alpina cad aproape tot timpl anului (mai rare intre 1 iulie si 15
octombrie). Cel mai mult ninge cand temperatura la sol variaza intre +1
grad si 1 grad si nu ninge cand e mai coborata de 25 de grade.
Lapovita reprezinta precipitatii formte dintr-un amestec de ploaie si
zapada. Se produce cand temperatura aerului in apropierea solului e putin
mai ridicata de 0C.
Aversele sunt precipitatii ce incep brusc, au intensitate mare, aduc o
mare cantitate de apa sau zapada si inceteaza la fel de brusc. Provin din
nori cu o mare dezvoltare pe verticala si nu pe orizontala ca ploaia,
lapovita, burnita, zapada, etc. Aversele provin din nori de tip
Cumulonimbus si se impart in 2 categorii:
a) averse de caldura / termice se produc vara.
b) averse dinamice / de front rece se formeaza pe tot parcursul anului.
Aversele de ploaie sunt insotite intotdeauna de manifestari electrice
(tunete, fulgere). Ele au caracter local, iar durata lor e cu atat mai scurta,
cu cat aversele sunt mai violente. Dupa aversa, indiferent daca sunt de
ploaie, lapovita sau zapada, cerul se insenineaza brusc si vremea devine
frumoasa.
Grindina reprezinta precipitatii sub forma de gheata de forme
deosebite. Dimensiunea bucatilor de gheata (greloni) variaza intre 5 si 50
mm. S-au semnalat si greloni cu greutatea de cateva kg. Grindina cade
vara si e insotita intotdeauna de furtuni si vijelii. Cade din nori
Cumulonimbus sub forma de aversa, la inceputul unei ploi puternice.
In turism, grindina mare e foarte periculoasa.

10

C 5. PRESIUNEA ATMOSFERICA
Definitie presiunea atmosferei reprezinta forta cu care aerul apasa
scoarta Pamantului. Forta cu care aerul (atmosfera) apasa suprafata terestra e
de 1,033 kg pe cm.
VARIATIILE PRESIUNII ATMOSFERICE
Exista mai multe cauze care fac ca presiunea atmosferei sa nu fie egala pe
suprafata terestra. Acestea sunt:
1. Temperatura influenteaza presiune aerului, deoarece prin incalzire
aerul se dilata, iar prin racire se contracta. Prin incalzire aerul e mai
usor si mai rar, iar prin racire devine mai greu si mai compact. Deci
raportul dintre temperatura si presiune e invers: cu cat temperatura
creste, cu atat presiunea scade, iar cu cat temperatura scade,
presiunea creste. Rezulta ca in locurile cu aer cald, presiunea e mica
(ex. la Ecuator), iar in locurile cu aer rece, presiunea e mare (ex. la cei
2 poli).
2. Umezeala influenteaza presiunea atmosferei astfel: cu cat aerul e
mai umed, cu atat presiunea e mai scazuta, iar cu cat aerul e mai
uscat, ci atat presiunea e mai mare.
3. Latitudinea presiunea arului creste de la ecuator spre cei 2 poli.
Fenomenul se prezinta asa din cauza formei Pamantului si datorita
fortei lui de atractie pe care o exercita centrul planetei. Pamantul e
turtit la poli si bombat la ecuator, deci polii sunt mai aproape de
centrul planetei. Daca Pamantul ar fi perfect rotund, atunci toate
punctele de pe suprafata lui ar fi situate la distante egale de centru.
4. Altitudinea cu cat altitudinea e mai mare, cu atat presiunea aerului
e mai mica,deoarece la altitudine aerul e mai rarefiat. Daca aerul ar fi
la fel de dens pe toata grosimea lui, atunci presiunea ar scadea doar din
cauza altitudinii, adica cu ct ne indepartam de suprafata terestra, cu
atat forta de atractie a Pamantului scade. Presiunea se masoara cu un
aparat numit altimetru. El masoara atat altitudinea cat si presiunea
aerului. Intre sol si altitudinea de 300 m, presiunea scade cu 1 mm la
fiecare 11 m de urcare. Mai sus de 300 m presiunea scade in progresia
geometrica, iar altitudinea scade in progresie aritmetica. Rezulta ca
presiunea scade mai mai rrapid in paturile de aer din apropierea
solului. Vezi tabelul de la pag. 2, curs 5!!
Presiunea atmosferei se exercita asupra tuturor obiectelor si fiintelor
de pe suprafata terestra, deci si asupra omului. Am aratat ca forta cu
care aerul apasa suprafata terestra e de 1,033 kg pe cm. Asta inseamna
ca fiecare cm al corpului nostru, suporta o greutate de 1 kg si 33
grame. Un om de marime mijlocie are o suprafata a corpului de 15.000
11

de cm (aproximativ 1,5 m) si suporta o greutate de 15.400 kg (15.000

X 1,033). Schimbarile de presiune produc tulburari in organism, mai
ales cand sunt bruste. Presinea mai variaza accidental in timpul
furtunilor si a altor perturbatii atmosferice.
In tara noastra, presiunea aerului e de 790 730 mm la atitudini
mici, iar variatiile de presiune nu sunt mari!! Cand presiunea creste,
circulatia sangvina se mareste, omul are senzatie de frig, respira mai usor
si organismul se invioreaza. Cand presiunea scade, senzatiile sunt de
caldura, oboseala, palpitatii, respiratie grea, enervare, sufocare, dureri de
cap si indispozitie generala. In munti, in functie de altitudine, presiunea
scade, iar organismul resimte o serie de fenomene:
La altitudini mijlocii (sub 1800 m, presiunea e mai coborata cu
130-170 mm decat la campie. Si cantitatea de oxigen e mai mica
odata cu crestera altitudinii, dar ea e compensata prin
accelerarea respiratiei, a circulatiei sangvine si prin marirea
capacitatii toracice. Aici cazurile de boala, cum e tuberculuza,
(foarte raspandita in campie) sunt putine.
La altitudini mari, la peste 1800 m, presiunea scade mai mult,
cu 170-200 mm si are o influenta nefavorabila asupra
organismului. Simtomele sunt: oboseala, respiratie greoaie, se
infunda urechile, lipsa poftei de mancare, somnolenta, durei de
cap. Simtomele se agraveaza daca o persoana face miscre.
RAUL DE MUNTE SAU DE ALTITUDINE
Intereseaza atat turistii cat si organizatorii de excursii. Scaderea presiunii si a cantitatii de oxigen, odata cu cresterea altitudinii are urmatoarele
efecte:
1. Efecte asupra gazelor din sange sangele contine gaze. La inaltimi
mari, cand presiunea aerului e mica si aerul contine mult azor, acesta
se transforma in basicute ce pot astupa vasele capilare. Ele se dizolva
doar daca se inhaleaza mult oxigen sau se coboara la altitudine mai
mica, unde presiunea e mai mare si basicutele se dizolva din nou in
sange.
2. Efecte produse asupra gazelor intestinale si asupra celor din spatiile
cavitare ale corpului corpul nostru are numeroase cavitati in care se
gaseste aer sau sange. Daca aceste gaze nu se elimina pe cale naturala
si raman in intestine, la scaderea presiunii ele isi dubleaza volumul si
produc indispozitie generala din cauza balonarilor. Din acest motiv,
turistii care fac ascensiuni, nu trebuie sa manance lucrui care
baloneaza (ex. legume sau fructe).

12

3. Efecte produse asupra sinusurilor nazale si asupra timpanului

acestea au legatura cu aerul exterior si de aceea au de suferit. Efectele
sunt:
Asupra sinusurilor nazale efectele negative apar in timpul
coborarilor de la munte. Canalele care pun sinusurile in
legatura cu exteriorul se pot inchide din cauza presiunii mari a
aerului din exterior. De aceea apar dureri violente in regiunea
fruntii si a maxilarelor.
Asupra timpanului el comunica cu faringele printr-un
conduct numit trompa lui Eustache si astfel ia legatura cu
aerul exterior. Efectele negative se produc tot la coborare. Se
produc dureri acute, slabirea auzului si chiar mici hemoragii.
4. Lipsa de oxigen si raul de munte se produce din cauza scaderii
presiunii aerului, determinata de rarefierea lui. Proportia dintre
oxigen si azot ramane insa neschimbata (1/5 oxigen si 4/5 azot).
Oxigenul e gazul cel mai important pentru respiratie. El are rolul de a
arde substantele nutritive si in felul acesta corpul isi pastreaza
temperatura la 37C. pe timp friguros sau cand urcam, arderile sunt
marite si consumul de oxigen e mai mare decat normal. De aceea in
timpul unei ascensiuni, turistul trebuie sa inspire si sa expire rar si
adanc ca sa-si mareasca rezistenta la inaltime. Raul de munte sau
boala inaltimii incepe la peste 1500 m altitudine. Se manifesta
prin fenomene ca: greutate in respiratie, inima isi accelereaza
bataia, oboseala, gandire greoaie, greata, dureri de cap, ameteli,
palpitatii, in unele cazuri se produce pierderea ccunostintei,
varsaturi, hemoragii pe nas si urechi.
Chiar daca accelerarea metabolismului are loc la peste 1500 m,
raul de munte se produce obligatoriu la peste 3000 m, cand cantitatea de
oxigen e cu un sfert mai mica decat la nivelul marii. La peste 4000 m
incep tulburarile de acomodare, la peste 5000 m, rezista doar turistii
adaptati la aceasta altitudine, la peste 6000 m rezista doar alpinistii
adaptati, iar la peste 7000 m alpinistii trebuie sa foloseasca masti de
oxigen deoarece cantitatea lui din aer e foarte redusa.
VANTUL
Vantul reprezinta miscarea orizontala a aerului, paralela cu suprafata
terestra sau foarte putin inclinata. El ia nastere datorita diferentelor de presiune
si temperatura de pe Glob. Aerul se misca dinspre zonele cu presiune ridicata
spre cele cu presiune coborata (sau dinspre zonele cu temperatura mai scazuta
spre cele cu temperatura mai ridicata).
Celelalte miscari ale aerului, pe verticala, se numesc curenti atmosferici.
Ei sunt ascendenti (de jos in sus) si descendenti (de sus in jos).
13

DIRECTIA VANTULUI
1. Directia vantului este data de punctul cardinal dinspre care bate (ex. vantul de
nord).
2. Curentii ascendenti si descendenti (vanturi verticale) au caracter periodic,
zilnic. Se intalnesc frecvent in zonele montane. Dimineata, cand solul se
incalzeste, se incalzeste si aerul de deasupra lui. Acesta fiind mai usor, urca,
formand curenti ascendenti. Seara, cand solul se raceste, curentii ascendenti
nu se mai formeaza, dar vin curenti reci din inaltime, unde aerul e mai rece si
mai greu si, deci, coboara formand curentii descendenti.
INFLURNTA VANTULUI IN TURISM
Vantul exercita numeroase influente mecanice si fiziologice asupra turistilor
prin viteza cu care bate si prin temperatura si umezeala aerului. Se pot aminti:
Daca afara e cald si bate un vant rece, el are o actiune tonica asupra
organismului, dar daca vantul e cald, atunci organismul se moleseste.
Vantul tempereaza insolatia de la munte.
Vanturile uscate si ascensiunea pe vreme vantoasa atrage consumul ridicat
de apa.
Mersul contra vantului oboseste organismul. Daca vantul bate in rafale
puternice, turistul risca sa fie aruncat la pamant sau in prapastie.
Cand vantul puternic e insotit de zapada sau ploaie, el poate rani sau chiar
omora turistii.
Vantul are o actiune importanta si asupra temperaturii. Cu cat vantul e mai
rapid, creste senzatia de rece, chiar daca aerul are temeratura mai ridicate.
De ex., un aer cu temperatura de 20C si saturat cu vapori de apa, daca
bate vantul cu 3 m/s, e tot atat de rece ca si un aer de numai 14C.
C 6. INDICII CLIMATO TURISTICI
Sunt foarte importanti pentru turism. Ei se calculeaza dupa anumite formule
si ne dau o imagine completa asupra conditiilor de practicare a turismului in
diferite regiuni/zone/statiuni, etc. Se pot aminti:
1. Indicele de confort balneo-termic propus de J. P. Lozato-Giotard el e
raportul dintre temperatura aerului la umbra si temperatura marii la
suprafata. E ideal cand valoarea lui e egale cu 1.
2. Indicele estival (Im), elaborat de J. P. Marchand formula lui este:
Im=P-ETP unde P=precipitatiile atmosferice, iar ETP=evapotranspiratia.
Cu cat valorile lui Im sunt mai negative, cu atat conditiile pentru turism
sunt mai favorabile.

14

3. Indicele climato-turistic (I), a fost stabilit de R. Clause si A. Gueroul

formula lui de calcul este: I=(S+T-5D)/5; I=(0,2S+0,2T)-D unde:
I=indicele climato-turistic
S=durata de stralucire a Soarelui (in ore)
T=temperatura medie lunara (in zecimi de grad)
D=durata precipitatiilor in timpul zilei intre orele 7 si 19 (in ore)
Acest indice pune in evidenta durata optima a sezonului turistic si a
curelor in aer liber, in perioada calda a anului. A fost aplicat si Romnia
pentru toate unitatile de relief.
4. Indicele climatic-balnear (ICB), a lui I. Burnet el evalueaza calitatea
turistica a sezonului estival, folosind formula: ICB=N/T unde:
N=numarul de zile ploioase din cele 4 luni ale sezonului estival
T=temperatura medie a aerului in perioada respectiva
In functie de valoarea indicelui, potentialul turistic al rgiunii poate
fi: ridicat-cand ICB e mai mic decat 3; satisfacator-cand ICB e intre 3 si
8; redus-cand ICB e mai mare de 8.
5. Calitatea sezonului estival (IS) a fost evaluata de R. M. Poulter formula
este: IS=18 T+0,167 I-0,2 P+320 unde:
IS=indicele sezonier
T=temperatura medie din sezonul estival
I=durata de stralucire a Soarelui in perioada respectiva
P=suma cantitatilor de precipitatiidin sezonul estival
320=constanta
6. Indicele climato-marin (ICM), a fost propus de J. Sarramea formula are
3 factori favorabili si 3 nefavorabili si este:
ICM=(T+Te+I)-(N+Nv+Nk+Ng+Nn) unde:
T=media lunara a temperaturii zilnice a aerului
Te=media lunara a apei marii la suprafata
I=numarul mediu de ore zilnice insorite
N=numarul lunar de zile cu ploaie care deranjeaza activitatea
turistica
Nv=numarul lunar de zile cu vant puternic (peste 16 m/s) cand se
interzic baile, sporturile nautice si frecventarea plajelor neadapostite
Nk=numarul lunar de zile cu ceata
Ng=numarul lunar de zile cu inghet
Nn=numarul lunar de zile cu zapada
Indicele se poate utiliza doar la nivelul Frantei si a inprejurimilor ei.
7. Indicele de confort balneo-heliotropic, a fost calculat de catre
Becancenot pentru intreaga regiune mediteraneeana si a scos la iveala
diferentieri importante. El a calculat un indice xerotermic (numarul de
zile uscate consecutive). Cele mai bune conditii de confort heliotermic le
ofera sud-vestul Marii Mediterane (Costa del Sol din Spania).

15

8. Indicele climato-turistic planetar (ICT) a fost propus de geograful

polonezMierezkowski. Acest indice permite o analiza a conditiilor turistice
la scara planetara. El se prezinta sub forma unei sume ponderate, iar
formula lui este: ICT=8Cld+2Cla+4R+2W unde:
Cld=indicele de confort, care se obtine cu ajutorul unei diagrame
realizate cu ajutorul valorilor maxime de temperatura si a celor minime de
precipitatii.
Cla=indicele de confort mediu, obtinut din asocierea temperaturilor
mediisi a umiditatii relative medii.
R=indicele pluviometric, calculat infunctie de cantitatea medie
lunara de precipitatii.
S=indicele de insolatie, calculat in functie de durata medie de
stralucire a Soarelui.
W=indicele anemometric, calculat in functie de 3 tipuri de miscare
ale aerului in anumite conditii termice. Cele trei tipuri sunt: tipul normal
(T=24 C); tipul alizeu (T=intre 24 si 30 C); tipul torid (T=peste 33 C).
in ultimul caz, vantul e total nefavorabil. Autorul a calculat date de la 453
statiuni de pe glob, care i-au permis sa prezinte conditiile de favorabilitate
turistica. Conditiile sunt favorabile cand valoarea calculata e peste 5. au
fost mentionate 4 categorii de de favorablitate turistica:
Excelent- ICT e peste 80
Bun sau foarte bun ICT e intre 60 si 79
Acceptabil ICT e intre 40 si 59
Defavorabil ICT e sub 40 (la ICT sub 10, turismul e
imposibil de practicat).
Dintre regiunile globului cu ICT excelent sau fvorabil in luna ianuarie se pot
aminti: Peninsula California (SUA), Podisul Mexican si America Centrala,
Chile, sudul Argentinei, Egiptul, Republica Africa de Sud, sud-estul Australiei,
Insula Tasmania, nordul Noii Zeelande, Sri Lanka, Arabia saudita, etc.
C 7. POTENTIALUL CLIMATO TURISTIC AL ZONELOR
CLIMATICE
Evaluarea si caracteristicile au fost facute de J. P. Becancenot in 1990.
POTENTIALUL CLIMATO-TURISTIC DIN ZONA CLIMATELOR
CALDE
Potentialul climato-turistic al zonelor calde e mai redus decat cel al zonei
temperate, din cauza conditiilor climatice cu temperatura si umezeala ridicate,
precipitatii foarte ridicate sau scazute care duc la un conditii neprielnice
sanatatii. Se mai pot produce cicloni si uragane care pun vietile turistilor in
16

pericol. Becancenot a identificat 7 tipuri de vreme caracteristice zonei calde, dar,

numai 3 sunt favorabile activitatilor turistice. Restul creeaza inconfort relativ
sau absolut. Dintre zonele favorabile tutismului, amintim:
1. Zona tropicala umeda caracteristicile climatice sunt: temperaturi
ridicate, umiditatea aerului ridicata, nebulozitate mare, frecventa mare
a ploilor. Indicele termo-higrometric (temperatura-umezeala) e mare si
apare disconfortul. Numarul de zile cu timp frumos e mic si de aceea e
mic si numarul turistilor. Exista o diferentiere a potentialului climatoturistic intre zonele litorale, interiorul continentelor si insule. Insulele
au potentialul climato-turistic cel mai ridicat.
In interiorul continentelor exista variatii intre diferitele locatii
turistice ( ex. in Bazinul Amazonului (America de Sud), timpul nefavorabil turismului e de 82 % din zilele unui an, la Brazaville (Africa),
84 %, dar exista si localitati cu potential climato-turistic ridicat cum sunt
Cayenne cu 144 zile pe an favorabile turismului sau Rio de Janeiro
(Brazilia), unde timpul favorabil reprezinta 48-49 % din zilele anului).
Insulele din zona climatului tropical-umed, au un potential climatoturistic mai ridicat (ex. timpul favorabil e de peste 195 zile pe an:
196 zile in Maldive, 215 zile in Reunion, 222 zile in Mauritius, 294 in
Honolulu. Cele mai favorabile turismuluisunt Ins. Hawaii.). In insule
conteaza pozitia statiunilor si modul in care sunt afectatte de uragane.
2. Zona tropicala uscata caracteristicile climatice sunt: temperaturi
ridicate, umiditate scazuta, amplitudini termice anuale si diurne foarte
mari, vanturi sub forma de vartejuri. Se gaseste in zona deserturilor.
Turismul e slab dezvoltat, reprezentat prin turism sportiv (rally-uri in
Sahara), turismul de peisaj cu durata de o zi. Potentialul climto-turistic e
mai redus in interiorul deserturilor (tipul 6), unde cldura e excesiva.
Vara, in Sahara, 95 % din numarul zilelor e nefavorabil turismului. Iarna,
primavara si toamna, 37,3 % din zile sunt nefavorabile. Litoralul
desertic e mai favorizat. Aici, zilele favorabile activitatilor turistice pot
ajunge la 100-120. In rest e ceata si burnita.
POTENTIALUL CLIMATO-TURISTIC DIN ZONA
CLIMATELOR TEMPERATE
Are cel mai mare flux tutistic (285 milioane turisti pe an). Turismul se
desfasoara atat in sezonul cald cat si in sezonul rece. Becancenot a elaborat o
clasificare a tipurilor de timp pantru ambele sezoane.
Pentru sezonul cald a elaborat 9 tipuri de vreme, din care 6 sunt
favorabile practicarii turismului, iar 3 sunt defavorabile, fie din cauza caldurii,
fie din cauza precipitatiilor abundente sau a umiditatii.
Si pentru sezonul de iarna au fost elaborate tot 9 tipuri de vreme, 6
favorabile si 3 nefavorabile pentru turism.
17

Potentialul climatic pentru zonele temperate e foarte variat. Exista diferente

clare intre zonele litorale si cele din interiorul continentelor, dar si intre
fatadele vestice si cele estice ale continentelor.
1. Fatadele vestice ale continentelor caracteristicile climatice sunt:
- amplitudini termice reduse
- umiditate relativ ridicata
- ploi frecvente (o maxima iarna sau toamna si o minima vara sau primavara)
- prdomina vanturile de vest care influenteaza turismul din Portugalia si Franta
de nord.
Potentialul climato-turistic e redus la inceput de sezon si foarte redus la
sfarsit de sezon. Timpul frumos, insorit, are valori maxime in NV Spaniei si in
Acvitania franceza si scade in Normandia (Franta de nord). Vantul perturba
serios zonele nordice ale litoralului atlantic (Normandia).
Cele mai favorabile zone pentru turism din Europa Occidentala, cu climat
temperat oceanic si cu favorabilitate cuprinsa intre 30% si 70% in timpul verii,
sunt: litoralul francez si spaniol, Scandinavia (din cauza Curentului cald al
Golfului). Aceste regiuni se incadreaza in tipurile 3, 4, 5, si 7.
2. Fatadele estice ale continentelor au potential turistic mult mai redus
din cauza conditiilor climatice:
- temperaturile sunt mai ridicate
- precipitatiile au frecventa mai mare
- exista posibilitatea aparitiei ciclonilor tropicali in sezonul de vara
Aici tipurile de timp favorbil sunt foarte reduse. Luna cea mai favorabila pentru
turism e iulie.
Iarna, climatele temperate propriu-zise au poential climato-turistic redus.
Zilele de iarna pot fi utilizate in scopuri turistice, in zonele litorale (pe fatadele
vestice), in proportie de 15-20% din total, de la Pirinei si pana in Belgia. In
interiorul continentelor si pe fatadele estice, procentul de utilizare e si mai redus.
Daca se iau in considerare anotimpurile de tranzitie (primavara si toamna),
primavara e mai favorabila turismului decat toamna, iar fatadele estice sunt mai
favorabile decat cele vestice.
3. Climatul mediteraneean are potential climato-turistic ridicat. Verile
sunt calde si secetoase, iar iernile sunt blande si ploioase.
Vara, tipurile de timp (1-7) favorabile turismului, reprezinta 70-80% din
sezonul estival. Cele mai favorabile sunt lunile iulie si august, cu timp foarte
frumos si insorite. Cele mai putine zile insorite, cu timp frumos sunt in iunie si
septembrie. Trebuie mentionat faptul ca litoralul estic al Marii Mediterane
(ex. Grecia), are un sezon turistic mai lung decat cel vestic (ex. Spania). Vara
precipitatiile sunt foarte rare si, in general, rar sunt vanturi puternice.
Iarna, potentialul climato-turistic e mai mic din cauza zilelor ploioase. Cele mai
favorabile zile pentru turism sunt in sudul M. Mediterane, in Tunisia. Aici sunt
statiuni unde numarul zilelor favorabile se ridica la 100 din 120 (ex. statiunea
Ierapetra). Cele mai putine zile favorabile turismului (40%), se inregistreaza in
18

Catalonia (Spania), Provance (Franta), la Rimini (Italia), in Golful Salonic

(Grecia), etc. In concluzie, se poate spune ca zona mediteraneeana dispune de
timp favorabil turismului pe perioade lungi ale anului.
Climatul mediteraneean se intalneste si pe celelalte continente: nord-estul
Africii, Africa de Sud, Orientul Apropiat, California (SUA), Chile, sud-estul
Australiei:
Orientul Apropiat si tarile din nord-vestul Africii (Maroc, Tunisia, Algeria) verile se incadreaza in tipurile de timp 6 si 8, deci sunt mai
stresante pentru turism decat cele de pe litoralul european, in schimb,
iernile sunt mai favorabile turismului, decat pe tarmul european.
In California (SUA), climatul mediteraneean e favorabil turismului atat
vara cat si iarna.
In Chile, clima e asemanatoare cu cea din California si Portugalia.
Africa de Sud seamana, din punct de vedere climatic, cu riviera
(litoralul) franceza (Coasta de Azur), dar verile sunt mai putin insotite si
cu cer acoperit. Totusi, timpul favorabil turismului e cu 40% mai redus
decat pe Coasta de Azur.
In sud-estul Australiei climatul seamana cu cel mediteraneean din
Europa, dar timpul periculos la nivel pulmonar (tipul 6), tipul defavorabil
8 si tipul racoros 3 sunt mai frecvente decat in Europa.
POTENTIALUL CLIMATO-TURISTIC DIN ZONA CLIMATELOR
RECI
Regiunile arctice si antarctice nu sunt favorabile turismului din cauza
tempraturilor foarte scazute, vanturi puternice si umiditate foarte scazuta.
Turistii sunt putini, in general cei care cauta senzatii tari. Pentru regiunile
subarctice si subantarctice, J. P. Becancenot a elaborat o clasificare a tipurilor de
vreme. Diagramele climato-turistice facute pentru 6 statii meteorologice din
climatele subpolare, au constatat ca cele mai favorabile conditii pentru turism se
intrunesc in jurul solstitiului de vara. Perioadele variaza de la 3-4 saptamani
pana la 2-3 luni, in functie de pozitia statiei si de climatul oceanic sau
continental. Mai favorabile sunt statiile din climatul continental fiindca in cel
din climatul oceanic apare nebulozitatea accentuata, precipitatii si ceturi
persistente.

19