Climatologie medicala

Clima:

Definitie

Climat:

Definitie

Climatologie:

Definitie

Aclimatizarea:

Definitie

Etape

Factorii generatori de clima:

Radiatia solara;

Circulatia generala atmosferica;

Suprafata activa a pamantului

Definitie: clima e mediul activ extern, cosmic, teluric si meteorologic in care se desfasoara viata..

Climatul se refera la fenomenele meteorologice care au loc intr-un teritoriu, intr-o regiune pe o perioada de ani.

Climatologia este o stiinta care se ocupa cu modificarile provocate de factorii climatici asupra organismului.

Modificarile factorilor climatici pot fi folosite pentru profilaxia si tratamentul unor boli.

Variatiile factorilor meteorologici pot provoca boli.

Aclimatizarea inseamna adaptarea omului la diferite tipuri de clima dupa o expunere prelungita la un climat nou.

Pentru adaptarea organismului la frig, la altitudine, la caldura e necesar de un interval de cel putin 4 saptamani.

Aclimatizarea are loc in 3 etape:

1. Etapa reactiilor de aparare a organismului la climatul nou.

2. Antrenarea functiilor organismului in conditile noului climat.
3. Etapa aclimatizarii complete.
1. Etapa reactiilor de aparare, de protectie a organismului fata de noile conditii climatice. Aceste reactii au rolul de
a mentine homeostazia organismului, adica rolul de a mentine echilibrul organismului, de a mentine constante:
 temperatura, glicemia, tensiunea arteriala, pulsul, respiratia. Modificarile tensiunii arteriale, ale pulsului, ale
respiratiei, modificarile schimburilor metabolice pe timp de calciu scad capacitatea functionala a organismului.
2. Etapa a doua a aclimatizarii apare numai daca se prelungeste expunerea organismului la un climat. In aceasta
etapa apar modificari de durata ale circulatiei, ale metabolismului, ale respiratiei cu antrenarea tuturor functiilor
si aparatelor organismului.
3. Etapa a treia a aclimatizarii e etapa cresterii performantelor organismului in mediu climatic nou. Aceasta etapa e
etapa aclimatizarii complete.

Curele climatice trebuie sa tina cont de etapele aclimatizarii, aceste cure trebuie dozate corect pentru a nu provoca
reactii neplacute in prima faza si sa declansam aclimatizarea finala cu rezultate pe termen lung.

Un organism sanatos parcurge etapele aclimatizarii fara probleme, insa un organism bolnav nu isi poate mobiliza
mecanismele de protectie si se decompenseaza sub forma acutizarii bolii de care sufera. De aceea, indicarea curei
climatice se face dupa consult medical care stabileste indicatiile si contraindicatiile diferitelor climate.

Factorii generatori de clima:

Radiatia solara: actioneaza asupra pamantului prin intermediul atmosferei.

Definitie: Atmosfera e cadrul de desfasurare a fenomenelor climatice, e un invelis aerian care are rol important
in viata planetei.

Rolul atmosferei:

- Pastrarea caldurii solare la suprafata terestra. Fara atmosfera am avea variatii termice excesive intre zi si
noapte.
- Atmosfera este filtrul natural prin stratul de ozon pentru radiatiile ultra violete, iar prin bioxid de carbon si apa e
filtrul pentru radiatii inflarosii
- Atmosfera are rol in indeplinirea ciclului apei pe pamant pentru ca atmosfera regleaza umiditatea de pe
suprafata pamantului.
- Atmosfera furnizeaza hrana respirabila pentru vietuitoare.

Atmosfera are o grosime de 300 de kilometri. Ea e divizata in 2 straturi:

1. Atmosfera joasa meteorologica in contact cu pamantul care include stratul vietii. In acest strat se desfasoara
fenomene meteorologice care intereseaza viata pe planeta, de asemenea fenomene optice si fenomene
electrice, refractia luminii. de-a supra atmosferei joase meteorologice se afla ozonosfera care apara pamantul
de radiatii nocice.
2. Atmosfera inalta intinsa pe mii de kilometri care se caracterizeaza prin temperaturi foarte mari rezultate din
procese active de transformare a radiatiilor.

Modificarile atmosferice sunt influentate de radiatia solara si de furtunile magnetice, influentand la randul lor
atmosfera joasa meteorologica. Radiatiile solare trec prin atmosfera si sufera transformari. Razele luminoase
difuzeaza prin atmosfera, razele inflarosii sunt absorbite.t

Pe teritoriul Romaniei radiatiile solare variaza de la 130 kilocalorii pe centimetru patrat pe litoral, pana la 100
kilocalorii pe centimetru patrat la munte. In sezonul cald se ating 100 kilocalorii pe centimetru patrat, iar in sezonul
rece 30 kilocalorii. Radiatia e in iunie in luna solstitiului, iar mica e in decembrie candputerea soarelui e mica.

Circulatia generala atmosferica: In contact cu suprafata pamantului aerul se incalzeste si se dilata, ceea ce
produce ridicarea lui si inlocuirea cu aer mai rece. Schimbul acesta la scara planetara are loc intre regiuni tropicale si
polare, intre uscat si siuprafete oceanice
Exista mai multe zone termice pe pamant: o zona ecuatoriala, doua zone tropicale, doua zone temperate si doua zone
polare. Aerul are particularitati: de temperatura, de umiditate, de presiune, de incarcare electrica pe mari intinderi care
acopera aceste zone. Cand doua mase de aer cu particularitati diferite seintalnesc, ia nastere frontul Atmosferic.Din
jocul fronturilor atmosferice rezulta permanenta schimbare a starilor de vreme. Vremea este mobila, este elastica, este
in permanenta schimbare la intervale scurte in mai putin de 24 de ore. Spre deosebire de vreme, clima e un fenomen
constant rezultat dinsuccesiunea indelungata a starilor de vreme si consemnate intr-o stare mijlocie.

Asupra Europei, influentand si tara noastra actioneaza periodic 4 centrii balici.

Primul e anticiclonul Azorelor: e un centru de mare presiune atmosferica aflat in oceanul Atlantic, in sud.

Al doilea centru balic e anticiclonul Siberian, tot un centru de mare presiune atmosferica care predomina mai ales iarna.

Al treilea centru e depresiunea sau ciclonul islandez cu presiune atmosferica joasa aflat in partea de nord a oceanului
Atlantic. E foarte extins iarna.

Al patrulea centru balic e depresiunea mediteraneana, depresiune atmosferica joasa ce actioneaza asupra bazinului
central al marii mediterane.

Prin interferenta lor se produc schimbari succesive ale vremii intinse ca suprafata.

Prezenta Carpatilor influenteaza circulatia atmosferica modificand traiectorea ciclonurilor si a fronturilor care
despart masele de aer. De o parte si de alta a Carpatilor circulatia aerului nu e simultana. Si nu are aceeasi intensitate,
ceea ce determina schimbari ale vremi…………

Ultimul factor generator de clima e suprafata activa subdiacenta, e vorba de suprafata pamantului care participa
la formarea climei prin transformarea energiei radiale solare in caldura si prin modificarea maselor de aer in timpul
deplasarii lor.

Romania are un teritoriu de 237500 kilometrii patrati si are o mare diversitate a formelor de relief. 30 la suta din
suprafata sunt campii, 37 la suta sunt dealuri si podisuri de pana la 800 de metrii altitudine si 30 la suta sunt
munti de peste 800 metrii altitudine. Altitudinea e importanta pentru ca modifica factorii meteorologici in felul
urmator: temperatura aerului, presiunea atmosferica, durata de stralucire a soarelui scad in raport cu
altitudinea, iar nebulozitatea, umezeala aerului, viteza vantului si stratul de zapada cresc cu altitudinea. Pozitia
muntilor modifica clima, astfel in vestul Muntilor Apuseni unde avem statiunile Moneasa, Stana de vale si in
vestul Carpatilor orientali unde avem statiunile Sangiors Bai si Moneasa circula aer umed din vestul
continentului cu precipitatii mari, mai mari decat pe versantii estici ai muntilor apuseni si ai carpatilor Orientali.
Pe versantii estici ai carpatilor apuseni avem: Ocna Mures, Baile Turda), pe versantii estici ai Carp Orientali
(Slanic Moldova).
Pantele sudice ale carpatilor Orientali sunt expuse maselor de aer umed de origine mediteraneana. Mai calde
decat pantele nordice acoperite de aer polar si rece.

Formele concave de teren cum sunt: depresiunile, vaile favorizeaza stagnarea aerului rece cu cresterea umezelii aerului,
cu cresterea numarului zilelor de inghet, zilelor cu bruma si roua.

Vara in depresiuni avem cresteri insemnate de temperatura. Astfel avem oscilatii diurne si anuale de temperatura
maxime.

Statiuni aflate in depresiuni sunt: vatra dornei, borsec, tusnad.

Formele convexe de teren cum sunt:: culmile, varfurile de deal si de munte sunt expuse vanturilor, ploilor, miscarilor
permanente ale aerului. Aerul nici nu se raceste, nici nu se incalzeste intens, astfel oscilatile de temperatura diurne si
anuale sunt mai reduse.

Vegetatia si padurile modifica clima.

Padurea intretine umiditate ridicata, adaposteste de vant, reduce variatile termice.

Bazinele de apa modifica clima. Astfel Marea Neagra influenteaza clima Dobrogei pe o …….. de 25 de kilometri. Crscand
umiditatea, mentinand temperatura mai ridicata iarna si mai coborata vara fata de zona de campie aflata in afara
influentei marine.

In statiunile de pe litoral avem nebulozitate (inourare) redusa, durata maxima a stralucirii soarelui.

Aglomerarile urbane si industriale modifica si ele clima pentru ca cresc nebulozitatea, cresc temperatura aerului
si scad cantitatea de oxigen in aer.

Clima Romaniei:

Climatul Romaniei:

Definire

Elementele de clima

Temperatura medie anuala

Umezeala relativa

Nebulozitatea

Durata de stralucire a soarelui

Precipitatiile

Stratul de zapada

Presiunea atmosferica

Regimul vanturilor

Regiunile climatice din Romania

1. Clima de campie

2. Clima litoralului Marii Negre;

3. Clima de deal si podis;

4. Clima de munte.

Bioclimatul

Metodologia de cura climatica

Cura de repaus

Cura de aer
Baia de aer

Baia de lumina

Baia de soare.

Tara noastra se afla la intersectia paralelei 45 latitudine nordica cu meridianul 25 longitudine estica, De aceea,
climatul Romaniei e temperat continental moderat. Este un climat de tranzitie. Intre climatul oceanul oceanic al vestului
Europei, climatul Excesiv al estului Europei, climatul mediteranean al sudului si climatul boreal din nord.

Arcul Carpatic, relieful variat determina climat diferentiat pe distante mici si schimbari neasteptate de vreme.

Elementele de clima cu influenta terapeutica:

1. Temperatura medie anuala a aerului: e intre 11 grade pe litoral si minus 2 grade pe varful muntilor. Cea mai
calda luna e iulie 23 de grade la campie si 8 grade la munte. In luna ianuarie avem 0 grade pe litoral si sub minus
10 grade la munte. Toamna litoralul este cald. Diferentele de temperatura intre iernile reci si calde sunt pana la
15 grade putandu-se ajunge iarna la minus 30 de grade, iar diferentele de temperatura intre verile reci si calde
sunt de 5, 7 grade, putandu-se ajunge la 40 de grade vara. Diferentele de temperatura sunt mai mari in regiunile
expuse vanturilor, in est si vest.

2. Umezeala relativa: e 74 la suta in campia romana, 80 la suta pe litoral si 86 la suta in munte.

3. Nebulozitatea: e minima pe litoral, creste pe dealuri, fiind maxima la munte.

4. Durata de stralucire a soarelui: ajunge la 2300 de ore pe litoral, 1800 ore pe munte.

5. Precipitatii: cresc de la est spre vest, de la altitudini reduse spre altitudini mari. Cantitatile medii anuale sunt
mici pe litoral 400 milimetri si mari la munte de 1000 milimetri. Precipitatiile sunt variabile. Cea mai ploioasa
luna mai iunie, cea mai putin ploioasa februarie martie. In sud est avem 70 80 de zile de precipitatii pe an, in
munte 170 de precipitatii. Toamnele sunt uscate. Stratul de zapada are grosime maxima in februarie martie la
munte la peste 2000 metri altitudine putem avea zapada in orice zi a anului. Numar de zile de zapada: 25 de zile
pe litoral si 200 zile pe munte.

6. Presiunea atmosferica: in campia romana si pe litoral 110 mili……. Ea scade cu altitudinea, ajungand pana la 850
milibari. In cursul zilei maximul de presiune atmosferica e intre orele 11 si …………………..

7. Regimul vanturilor: este teterminat de activitatea centrilor barici in actiune si e modificat de……………. In
moldova predomina vantul din nord est si nord vest. In campia romana in est avem vanturi din nord vest, iar in
vest avem vanturi din sud vest si vest. In campia de vest avem vanturi din nord sau sud . In transilvania regimul
vanturilor e variat din cauza fragmentarii……….. in general predomina vantul din vest. In depresiuni avem …………
atmosferic. Viteza vanturilor e mare pe litoral 4 5 metri pe secunda si e mare la altitudine 7 metri pe secunda;
maxima iarna si primavara. Exista vanturi locale in tara noastra cum este crivatul. Acesta bate in moldova si
campia romana din nord si din est. Este un vant rece, uscat care bate iarna. Austrul vine din vest. E un vant uscat
care bate vara. Feonul e un vant descendent care bate de pe pantele carpatilor in sud. Brizele de munte vale,
cand aerul rece de la munte coboara noaptea la vale, iar aerul cald urca ziua de la vale spre munte. Briza marina
racoreste si umezeste aerul pe mare. Ziua bate din spre mare spre uscat si noaptea invers.

Regiunile climatice ale Romaniei:

Clima de campie: temperatura medie anuala ridicata de 11 grade celsius. Precipitatii reduse 400, pana la 600
milimetri, umiditate redusa 74 80 la suta, durata mare de stralucire a soarelui, pana la 2300 de ore pe an.
Datorita acestor elemente de clima clima din campia romana are contraste termice pronuntate cu
continentalism accentuat. In vest trasaturile sunt mai moderate.

Statiuni in campia romana: amara, lacul sarat. In aceste statiuni avem un bioclimat excitant, solicitant.

In campia de vest avem statiunile: felix, lipova, buzias. In aceste statiuni avem un bioclimat sedativ indiferent.

Clima litoralului Marii Negre: iarna are temperaturi mai crescute decat Baraganul, vara are temperaturi
mai scazute decat Baraganul. Umezeala aerului e de 80 la suta. Durata maxima a stralucirii soarelui, precipitatii
putine, cele mai putine. Vanturi persistente, de aceea, bio clima litoralului e excitant solicitanta de litoral marin.

Clima de deal si prundis: altitudinea in aceste zone e pana la 800 metri, temperatura medie anuala 7 10
grade cu veri racoroase, ierni blande. Precipitatii medii 600, 800 milimetri. Dealurile vestice si sudice si podisul
Transilvaniei au un bioclimat sedativ indiferent de crutare datorita influentelor oceanice moderatoare, iar
podisul moldovei si dobrogea au un bioclimat excitant solicitant.

Clima de munte: temperatura medie anuala e de 6 grade. In muntii mijlocii avem statiuni: Vatra dornei,
predeal, paltinis, borsec. Avem precipitatii de 800, pana la 1200 milimetri, zile de iarna intre120 si 50 zile anual,
iar in muntii inalti, in zona sub alpina si alpina avem o clima aspra, temperaturi scazute, precipitatii bogate si
vanturi puternice. La munte avem bio clima tonico-stimulanta.

Definitie: Bioclimatul este caracterizarea unei zone climatice in functie de influenta elementelor ei
componente asupra organismului sanatos si bolnav.

Este importanta labilitatea factorilor atmosferici care obliga organismul la un efort de adaptare in perioade
scurte de timp.

Organismul sensibil face fata greu acestor schimbari a factorilor metorologici, e meteorolotrop pentru ca la
schimbarile de vreme acuza: iritabilitate crescuta, oboseala, adinamie (lipsa de energie), insomnie, depresiune
psihica, tulburari neuro-vegetative, iar la bolnavi se exacerbeaza tulburarile de vreme.

In indicatia unui bioclimat tinem cont de modificarile bruste ale fronturilor atmosferice latrecerea de la clima de
acasa la clima statiunii si la modificarile de clima din statiune. Trecerea brusca de la un climat la altul poate
produce Incidente.

E importanta diferenta de clima intre acasa si clima statiunilor. Aceasta diferenta de clima poate sa produca
reactii din partea organismului. Sunt sensibili si trebuie acordata atentie: cardiatilor, coronarienilor, astmaticilor,
spasmofilicilor, hiper tensivilor si bolnavilor cu tendinta la hemoragii. Acesti bolnavi cand schimba domiciliul
trebuie protejati cu medicamente.

Exista o metodologie de cura climatica pe care medicul o indica De la caz la caz.

Cura climatica se incepe cu o etapa de introducere de 2 zile care se numeste cura de repaus care poate fi:
repaus la pat la care se adauga plimbari de o jumatate de ora, pana la 2 ore pe teren plat.

Efectul e de relaxare psihica si musculara.

Cura de aer se incepe in camera cu ferestrele larg deschise, se continua pe terasa in aer liber. Cura de aer
actioneaza asupra termoreglarii stimuland receptorii cutanati daca miscarea aerului si vantul sunt puternice.

Baia de aer: se face la bolnavul dezbracat, se incepe cu plimbari in camera si se continua in aer liber cu durata
de la 5 minute, pana la 2 ore. Se face la umbra, se intrerupe cand apare senzatia de rece, poate fi o procedura
de introducere la baia de soare. Se poate alterna cu baia de soare.
Baia de lumina: adauga la baia de aer radiatia solara indirecta. Actioneaza asupra corpului temperatura aerului,
umiditatea si miscarea. E o procedura usor stimulanta si tonica cu efect de fortificare a organismului.

Baia de soare: foloseste radiatia solara cu efect puternic excitant pentru organism. Baia de soare necesita
dozare, se incepe cu expuneri partiale pe durate progresiv crescande. E precedata de 10 minute de baie de aer
si se incheie cu odihna la umbra, frictiuni, dus. Cura de baie de soare este alcatuita de 25, 35 de expuneri zilnice.

Contraindicatiile baii de soare: cancerul si starile precanceroase, T B C pulmonar evolutiv, focare de infectie in
evolutie, ulcer gastro-duodenal, afectiuni endocrine cu hiper functie cum e Hipertiroidia, afectiuni cardio-
vasculare cronice decompensate, tendinta la hemoragii: digestive, pulmonare si genitale.

Aeroterapia si helioterapia sa nu depaseasca o ora pe zi in prima saptamana. Dupa ce eritemul cutanat se

inchide la culoare se poate prelungii pana la 2 ore, iar saptamana a treia 3 ore. De preferat prima parte a zilei.
Individualizarea procedurii se face in functie de confortul termic al bolnavului. La senzatia de frison se opreste
expunerea.