Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

Factori climatici cu acţiune pe teritoriul României

Materia: Geograifa fizica a României

Cadru didactic al lucrarii practice: NICULIŢĂ MIHAI

Student: CHIRIAC ALINA ANASTASIA
Grupa: GR34
 .

Climatul reprezintă un regim multianual al vremii sau totalitatea schimbărilor

succesive ale proceselor atmosferice ce caracterizează regimul vremii unei anumite
regiuni , ca rezultat al interacțiunii, dintre factorii radiativi , circulația generală a
atmosferei și influențele condițiilor fizico-geografice , influențate totodată și de
intervenția umană. Practic, climatul dintr-un teritoriu reprezintă rezultatul interacțiunilor
factorilor genetici ai climei.

Datorită poziției sale geografice, țara

noastră are o climă temperată, dar cu
destul de multe influențe din alte zone,
fiind situată într-o zonă de tranziție de la
climatele oceanice la cele continentale,
de la vest la est, având și înfluențe
polare dinspre nord și înfluențe
subtropicale-mediteraneene din sud.
 Factorii cosmici

Factori de Factorii dinamici

influență

Factorii fizico-geografici
1.Factori cosmici

Radiația solară este radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de

undă din întregul spectru al undelor electromagnetice.
Trecând prin atmosfera Pământului, o parte a radiației solare este absorbită,
încălzind aerul, o altă parte este împrăștiată de moleculele aerului, vaporii de apă,
pulberile din atmosferă , dar cea mai mare parte ajunge pe suprafața Pământului.
Radiația solară cuprinde :
.
1.Radiația directă : reprezintă cantitatea de energie pe care o primește o suprafață într‐un
moment dat. Datorită poziționării sale lângă Marea Neagră , dar și datorită prezenței
lanțului carpatic, valorile cele mai mari se înregistrează în partea extrem Sud‐Estică a
României, unde la Constanța valoarea este de circa 1,14 cal/cm2/min. Cea mai mică
valoare se înregistrează la Cluj, 0,7 cal/cm2/min datorită ecranării pe care o are teritoriul
carpatic
2.Radiația difuză este o parte a radiaţiei solare, cu
compoziţie spectrală modificată şi deviată de la
propagarea rectilinie, ca urmare a difuziei provocată
de molecule de gaz şi de particule coloidale în
suspenzie. Radiaţia difuză ajunge la suprafaţa
pămîntului din toate punctele bolţii cereşti.

3.Radiația globală este dată de suma radiației directe și a

celei difuze ,ambele înregistrate la același nivel. Din acest
motiv, în România se înregistrează valori diferite, în
funcție de altitudine.
Cele mai mari valori - Deltă(135 kcal/cm2)
Valori medii- Podișul Moldovei( între 115‐120 kcal/cm2 )
Cele mai mici din România - aria montană, sub 110
cal/cm2
4.Radiația reflectată reprezintă reîntoarcerea parţială a radiaţiei totale în mediul
.
atmosferic, câ nd întâ lneşte suprafaţa terestră sau alte obstacole din atmosferă (nori,
pulberi etc.);
 
5.Radiaţia absorbită reprezintă   energia preluată de suprafaţa activă şi transformată
în energie calorică . Datorită particularităților suprafeței active, aceasta componentă
creşte de la iarnă la vară , astfel iarna sub 50% din radiaţia totală trece în energie
calorică, pentru ca vara valorile să fie foarte mari.
2. Factorii dinamici (Circulaţia generală a maselor de aer)
Sistemul curenţilor de aer la scara planetară care cuprind întreaga troposfera,constituie
circulaţia generală a atmosferei. Pe fondul ei se suprapun circulaţiile locale. Circulaţia
atmosferei este un factor de uniformizare , ea tinzând să egalizeze presiunea
atmosferică, în această mişcare producându-se uniformizări ale temperaturii şi
umezelii.
Factorii diferenţiatori, constituiţi de radiaţia solară şi de caracteristicile diverse ale
suprafeţei subiacente active îşi continua însă acţiunea, rezultând un echilibru dinamic
al cărui termeni sunt în continuă mişcare şi modificare.
Principalele formaţiuni barice cu acţiune pe teritoriul României
1. Anticiclonul Azorelor (îsi are nucleul în O. Atlantic)
- activitatea ciclonală este mai intensă în Europa nordică şi centrală, sub
influenţa vânturilor de vest, în timp ce în bazinul Mării Mediterane sunt mai
frecvente perioadele de uscăciune şi secetă.
2.Ciclonul islandez:
Se formează în partea de Nord a Oceanului Atlantic, având nucleul deasupra Islandei.
Această formaţiune barică se dezvolta sau restrânge în funcție de anticiclonul Azorelor.
Cele două formaţiuni barice acţionează asupra teritoriului european, inclusiv prin
intermediul vânturilor de V, determinând circulaţia vestică care antrenează mase de aer
umed, cu frecventele formaţiunii noroase care determină producerea de precipitaţii
îndeosebi celor a maximului pluviometric, de primăvară‐vară.

3.Ciclonii Mediteraneeni:
Au caracter de semipermanenţă, şi de dezvoltă în bazinul central‐vestic al
Mediteranei. Acţionează de regulă, când formaţiunile anti ‐ciclonale se restrâng
(Azorelor, Nord African). În aceste condiţii, avansează spre N şi N‐E, ajung asupra
Mării Negre, unde se reîncarcă cu umiditate, şi capătă un caracter retrograd. În
aceste condiţii se reorientează pe o direcţie N ‐V, S ‐E, şi S, astfel vara şi la începutul
toamnei, provoacă mari căderi de precipitaţii cu caracter torenţial
4.Anticiclonul Siberian: - nu este prezent pemanent pe teritoriul României
Această formaţiune barică se formează în nordul contactului dintre Europa și Asia,
respectiv în Siberia. Masele de aer foarte reci, se extind progresiv spre vest formând aşa
numita dorsala Voeikov. Acest anticiclon antrenează mase de aer foarte reci, determinând
iarna temperaturi foarte coborâte, dar datorită grosimii sale reduse, se resimte cel mai bine
în zona Moldovei, neputând să treacă dincolo de Carpați. Este însoțit de Crivăț.
5.Anticiclonii- Grolelandezi si Scandinavi (caracter nepermanent)
- mase de aer foarte rece,
- Se formează în Nordul Europei şi în Nordul Oceanului Atlantic Groenlande
- caracter temporar - acţionează când alte formaţiuni barice sunt în restrângere
- aer rece polar
- Caracteristici : cer acoperit şi instabilitate atmosferică

6.Anticiclonul African
-se formează deasupra tropicului racului, în Africa de N
-mase de aer calde şi uscate
- Se resimt în Sudul țării
- caracteristici: cer senin, temperaturi foarte ridicate, lipsa totală a precipitaţiilor

7.Ciclonul Arab
-ce se formează deasupra peninsulei arabe
-mase de aer calde şi uscate
-se resimte în România doar local, primăvara şi vara, numai în S‐E si S.
Principalele tipuri de circulaţie a maselor de aer din România
1.circulaţia vestică
- Cea mai activă pe teritoriul României, se manifestă în tot timpul anului şi are un
caracter de persistenta
- iernile sunt blânde, precipitaţiile predominant sub formă de ploaie.
2.circulaţia polară
- mai puţin frecvent decât circulaţia zonală, apare atunci când Anticiclonul
Azorelor se dezvolta şi se extinde spre nord-est către Islanda

3.Circulaţia tropicală:
- mase de aer tropical – maritim
dinspre Oceanul Atlantic şi
Marea Mediterană
- vremea se încălzeşte , iar
nebulozitatea creşte
- Vara : vreme frumoasă şi
călduroasă , cu averse de ploaie
numai la munte
- Iarna: vremea este închisă şi
caldă cu ploaie în vestul ţarii.
 3. Factori fizico geografici

Relieful
Principalul factor care influenţează distribuţia parametrilor climatici în
ţara noastră îl constituie relieful. Caracteristicile de bază ale reliefului
sunt: altitudinea ,orientarea versanţilor în raport cu poziţia soarelui, şi cu
deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief.

Altitudinea joacă un rol important în modificarea parametrilor climatici; prin

urmare, la altitudine, temperatura aerului scade continuu în funcție de gradientul
termic vertical. Tot la altitudine, precipitațiile cresc treptat în funcție de gradientul
vertical de precipitații. Tot la altitudine, umiditatea relativă a aerului crește cu 1%
până la 1,5% la o altitudine de 100 m. Tot la altitudine, acoperirea norilor crește
treptat, aproximativ o zecime la o altitudine de 100 m
Aspectele hidrologice :
Din punct de vedere hidrologic, în România cel mai imprtant element este
bazinului hidrografic al Dunării, care la radul ei se integrează în bazinul Mării
Negre .
Prin dimensiunea sa, Marea Neagră crează climatul specific de
litoral ,caracterizat de prezenţa brizelor în anotimpul cald , când încălzirea
uscatului din timpul zilei determina advecţia aerului mai rece şi mai umed de
pe suprafaţa mării, iar noaptea aerul mai rece de pe uscat, se dirijează spre mare
, menţinând astfel apa mai caldă în timpul nopţii .
Caracterul influentei pe care cursurile de apă din ţara noastră îl exercita asupra
climei, este determinat în mare parte de zonele de relief pe care acestea le
străbat , cea mai evidentă influenţă climatică exercitată de râuri se realizează în
albiile majore .
Vegetaţia:
În condițiile țarii noastre ,învelişul vegetal nu numai că sunt afectate de
condițiile climatice , dar în acelaşi timp contribuie în măsura mai mare decât
solurile la crearea micro-şi topoclimatelor .
Pe teritoriul României există patru
tipuri mari de asociaţii vegetale
naturale : stepa , silvostepa, pădurea
şi pajiştea alpină
Dintre toate asociaţiile vegetale
naturale , pădurea exercită cel mai
activ rol în conturarea de
topoclimate prin: speciile
componente , extinderea în
suprafaţa ,dimensiunea şi desimea
copacilor .

Un rol important în modificarea

climei în zonele împădurite îl au
procesele fiziologice de transpiraţie
şi respiraţie ,prin care se eliberează
în atmosferă o cantitate importantă
de apă , oxigen şi bioxid de
carbon .
Bibliografie
• Clima României, Administraţia Naţionala de Meteorologie, anul 2008,
Editura Academiei Române de Meteorologie. 
•  Geografia fizică a României
Lect. dr. Mihai NICULIȚĂ, Prof. univ. dr. Constantin RUSU
• -Meteorologie şi climatologie, Liviu Apostol ,anul 2000,Editura Universitaţii
din Suceava.

• Geografia fizică a României - Climă, ape, vegetaţie, soluri. Ileana Georgeta

Pătru, Liliana Zaharia, Razvan Oprea. Editura Universitară 2006
• https://profudegeogra.wordpress.com/2011/05/12/harti-fizice-si-demografic
e/harta-climatelor-globului-2/

• http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_1.pdf
• https://view.livresq.com/view/5fbd32be4d3781000724c9f6/