Curs 2

Balneoclimatologia elemente conceptuale

Este defapt o ramura a climatologiei applicate care studiaza influenta elementelor meteorologice sia
a factorilor climatici in general din statiunile balneoclimaterice asupra organismilui uman

Sudiaza in esenta procesele climatice si elementele climatice si in acelasi timp clasifica si repartizeaza
teritorial clima .

De asemenea o subramura a climatologiei aplicate este bioclimatologia care analizeaza influenta

factorilor climatici asupra organismelor vegetale sau animale . De asemenea bioclimatologia este o
parte componenta a ecologiei intrucat factorul climatic si elementele climatice sunt considerate
componente ale mediului ambiant.

O subramura a meteorologiei aplicate este biometeorologia care analizeaza influenta vremii asupra
organismelor

Din bioclimatologia si biometeorologia clasica sau desprins ca si subramuri : bioclimatologia umana si

biometeorologia umana subramuri care analizeaza influenta vremi si a climei asupra organismului
uman .

O subramura aparte a climatologiei este climato-terapia care are ca obiect de studiu folosirea in scop
terapeutic a actiunilor favorabile ale factorilor climatici asupra organismului.

In sens strict balneoclimatologic se pot desprinde 2 tipuri de statiuni sau de localitati

- Statiunea/localit climatica 1
- Statiunea balneoclimatica 2
1. Este arealul situata in zona cu factori climatici benefici ,factori care sunt folositi in scopul
odihnei si reconfortari
2. Este arealul care dispune pe langa factorii climatici favorabili de resurse sau substante utile
stiintific dovedite si traditional recunoscute ca fiind eficiente din punct de vedere terapeutic
dar si de instalatii necesare pentru cura si tratament

Metodele de cercetare bioclimatica si balneoclimatica

Progresul stiintific in cercetarea balneoclimatica a avut de-a lungul timpului un ritm lent chiar daca
relatia dintre elementle climei si organismul uman a fost intuita inca din perioda antica de catre
Aritstotel care de altfel a si publicat primul tratat de meteorologie cu elemente de
balneoclimatologie contemporana numit Meteorologiile

In balneoclimatologia contemporana pot fi separate 4 mari metode de cercetare :

1) Metodele empirice

In aceasta categorie se poate incadra metoda indirecta specifica geografiei medicale pentru
elaborarea de harti a distributiei geog a datelor referitoare la mortalitate sau morbiditate, dupa
varsta la care se pot adauga si harti ale indicilor climatici si chiar harti ale unor indici climatici care pot
face trimitere la o anumita particularitate bio sau balneoclimatica
Tot aici intra si metodele directe biometeorologice care vizeaza analizarea , compararea datelor
meteorologice cu anumite elmente clinice stabilind in felul acesta o punte de legatura intre
segmentul medical si segmentul climatologiei clasice. In acest scop se intocmeste un asanumit jurnal
de bord biometeorologic care inglobeaza principalele elemente meteorologice si caractericsticle
sinoptice ale hartilor zilnice ale vremii evidentiindu-se principalele forme al reliefului baric (anticiclon,
ciclon, șa barometrica, talveg depresionar si impactul acestora asupra stari de sanatate a oamenilor.

Erorile posibile pot aparea datorita diagnosticului , tratamentului medical neadegvat dar si a
conditiilor meteorologice considerate dezagrabile ce pot infirma un anumit efect bioclimatic

2) Metodele experimentale

Acestea se aplica exclusiv in privinta cercetari aclimatizari la schimbul de temperatura de umezeala

sau presiune atmosferica

Metodele experimentale vizeaza doar conditii de laborator realizandu-se cu ajutorul camerei

climatice in care se pot controla elementele climatice respectiv temperatura , umezeala , miscarea
aerului, presiunea atmosferica , gradul de ionizare dar si gradul de iradiere fie cu radiatei UV fie cu
radiatie infrarosie imitandu-se in felul acesta conditiile de vreme reala si variatia lor intr-un anumit
interval de timp

Influenta lor este studiata la nivelul presiuni sangelui , a continutului de hemoglobina dar si a altor
componente fizico chimice ale organismului uman

Se analizeaza de asemenea si starea de confort termic dar si capacitatea respiratorie in scopul unei
cunoasteri mult mai bune cu privire la conceputl de a aclimatizare si adapatre

3) Metodele statisctice

Implica abatere standard , mediile progresive , testul de variatie dar si probabilitatea integrala a lui
Gauss. Pentru elaborarea acestor date statistice sunt folosite datele meteorologice brute din candrul
retelei de statii meteo nationale

4) Metoda observatiei

Presupune observarea directa a unor fenomene meteo sau climatice mai deosebite si influenta lor
asupra starii de sanatate a oamenilor

Istoricul cercetari bio si balneoclimatice

Biometeorologia si implicit bioclimatologia sa nascut practic odata cu aparitia omului pe pamant

Bioclimatologia umana este o stiinta complexa care studiaza influenta climei asupra omului respectiv
o stiinta in care se interfereaza mai multe domenii cum ar fi medicina , climatologia , meteorologia ,
fizica atmosferei , ecologia si chiar biologia

Din acest motiv dezvoltarea sa ca stiinta sa produs destul de tarziu in comparatie cu alte domenii
fizice chiar daca legatura dintre mediu repectiv elementele climei si om a fost reimtita si observata
inca din cele mai vechi timpuri

Ea cumprinde 2 aspecte contradictorii si complementare

- Aspectul sanogen respectiv elemetele climei in pastrarea si recuperarea sanatatii

 - Aspetul patogen respectiv depasirea unor limite firesti ale temperaturi ale presiuni atm ,
umezeli aerului care determina imbolnavirea organismului sau exacerbarea unor simptome
de boala

Omul primitiv a invatat inca din paleolitic sa se apere de frig, ploaie, vant a invatat sa utilizeze
soarele pentru cultura plantelor a inteles ca se poate imbolnavi in anumite conditii climatice
neprielnice

In prima parte a paleoliticului atunci cand omul nu se putea apara de asprimea vremii, nu era
sedentar si nu stia sa-si faca provizi speranta de viata era foarte mica doar 20% din oameni ajungeau
sa aiba o speranta de viata mai mare de 40 de ani

In neolitic insaomul a invatat sa faca provizii, sa sedentarizat drept petru care a putut trece cu mai
multa usurinta peste perioadele climatice mai dificile fapt ce sa reflectat in cresterea sperantei de
viata aprox 40% aveau o speranta de viata aveau o speranta mai mare de 40 de ani

Unele din primele obsv legate de existenta si sanatatea omului au fost consemnate in scirs in
atichitate mai axact in timpul culturi antice grecesti

Inca din perioada antica se stiau cateva elemente de legatura intre clima si starea de sanatate a
oamenilor , se stia ca soarele intareste sistemul osos ca iunele boli sunt legate de schimbarea vremi
se stia ca iarna si in anotimpurile de tranzitie oamenii racesc mai usor in timp ce vara predoina bolile
digestive datorita proliferari unor bacteri in conditiile unor temperaturi mai mari , se stia faptul ca
bolanvii de plamanii se simnt mult mai bine la munte cu toate ca nu se cunostea legatura directa si
indirecta dinte distributia unor elemente climatice si starea de sanatate a oamenilor

........................asupra organismului uman respectiv relatia dintre vreme si om sa transmis regulat pe

cale orala din generatie in generatie din cele mai vechi timpuri si pana in prezent

Taranul de la munte stia ca vreamea se schimba atunci cand un anumit munte deregula mai inalt este
imbracat in nori , stia de asemenea ca un vant aduce frig sau caldura , umezeala sau uscaciune

Poate face de asemenea o serie de previziuni meteo in functie de comportamentul pasarilor sau a
unor animale de curte care sunt mult mai sensibile la oscilatiile de presiune atmosferica.

Unele date despre clima din jurul Carpatilor precum si despre vremea din anumite perioade istorice
au fost consemnate de martorii , primul fiind poetul Ovidiu exilat la Tomis in anul 8 D.Hr iar mai
tarziu de uni cronicari Romani apoi de Dimitrie Cantemir iar mai tarziu dupa aparitia instrumentelor
meteorologice sau facut observatii sporadice in special de catre medici si farmacisti care au intuit
influenta si importanta unor elemente meteorologice sau a unor factorii climatici asupra
organismului uman

Biometeorologia ca stiinta sa dezvoltat in Romania ddestul de tarziu abia dupa ce sau pus bazele
cerecetari factorilor naturali terapeutici cu precadere a apelor minerale prin anumite analize fizico
chimice efectuate inca din secolele 17-18 si dupa ce sa consolidat traditia de a merge dupa vindecare
in locuri cu ape sarate si cu namol sau in locuri speciale pentru odihna acolo unde factorii climatici
sunt favorabili

Exista documente care atesta folosirea in special a apelor minerale cum ar fi documentele referitoare
la Baile Felix din 1221, 1405 , 1877 documente referitoare la arealul Covasna din 1593 , la Tusnad din
1600 , Baile Herculane , Bazna sau Strunga din 1734 , Baile Homorod 1783 sau Baile Borsec 1770
De asemenea in jurnalele unor calatorii straini se afla informatii despre anumite localitati cu factorii
teapeutici dar si informatii despre bolile care se tratau aici, astfel in 1578 statul Papal vorbeste
despre bolile si tratamentele naturiste din Transilvania , Geograful Italian Campani aminteste in 1585
de apele de cura din apropiere de Oradea , scoala de geografie din Olanda aminteste 1736 de
mofetele din Transilvania sau izvoarele minerale din Banat

Intre sce 17-19 se dezvolta cercetarea de catre medici , chimisti, fizicieni si geografi a factorilor
naturali cu caracter terapeutic in deosebi izvoare minerale si termale din regiunea Baile Tusnad in
1601 , Homorod 1743 , Olanesti 1760, Saru Dornei 1788 , Calimanesti de la inceputul sec 19

Bioclimatologia si implicit biometeorologia sa constituit prin punerea simultana a bazelor cercetari

climatologice si a cercetari medicale

Bazele cercetari climatologice sau pus in special dupa constituirea retelei de statii meteo cu program
permanent de observatii in sec 19-20

Primele observatii meteo in Romania se fac sporadic incepand inca din 1770 la Iasi , la Bucuresti 1773
, Sibiu 1789 , Cluj 1833, Sulina 1857 , Giurgiu 1873 , Timisoara 1874 , Braila si Galati 1878

In anul 1840 Scoala Vasiliana din Iasi preda meteorologia ca stiinta folosindu-se de un manuscris in
limba greaca luat din biblioteca mitropoliei din Iasi

O etapa importanta in dezvolarea ................ a fost infiintarea serviciului meterologic al Roma in iului
1884 in conducerea Stefan Hepites aceasta fiind una din cele mai vechi institutii stiintifice din
Romaniei

In anul 1896 dupa congresul international de hidrologie si climatologie din franta impulsioneza
cercetarea climatului statiunilor balneoclimatice astfle in 1898 se realizeaza primull program complex
de cercetare a fizici atmosferei si a ............... si pe langa aceasta si de unele probleme de climatologie

In 1946 Nicolae Topor elaboreaza primele prognoze pe lunga si foarte lunga durata utile pentru o
viitoare prognoza meteo medicala

Bazele cercetari medicale in domeniul balneoclimatologiei se consolideaza in primele decenii ale sec
19 astfel in 1837 este publicata un tratat de balneoclimatologie Apele metalice ale Romaniei Mari

In 1843 Gheorghe Ciocarlan elaboreza o serie de studii la bazias si Buzias

In 1868 Orban Balaz studiaza solfatarul de la Turia

In 1874 este publicata lucrarea Apele Minerale ale Romaniei

In 1900 Apele Minerele din Statiunile climaterice

In 1909 sunt publicate primele lucrari la arealul Sarata Monteoru

In 1922 se infiinteaza Societatea de hidrologie medicala si climatologie si se timpareste revista de

hidrologie si climatologie iar in 1923 apare prima baza legislativa Lege de organizare balneara

Alte evenimente importante in cercetarea balneoclimatica au fost in 1924 atunci cand se infiinteaza
Institutul de balneogie cu sediul in Spitatlul Brancovenesc iar in 1926 este publicata prima revista
balneara de climatologie

In 1928 are loc congresul international de talasoterapie de la Constanta si Bucuresti iar in 1930 Dr
Marius Sturza infiinteaza prima catedra de balneologie la cluj iar in 1934 este publicat tratatul de
terapeuttica
In 1949 sa infiintat Institutul de baleologie si fiziologie din Bucuresti codus de Mrius Sturza cu sed

In 1946 Spitalul a trecut in proprietatea Statului la fel ca si centrul de cercetare

Pe Baza cerecetarilor balneoclimatice Marius Sturza a intocmit prima lucrare despre namoluri si
valoarea lor terapeutica .............. helioterapia dar si actiunea sa terapeutica

In 1930 a publicat la Viena o lucrare ampla despre apele sarate din Romania si proprietatile lor
curative

El este de asemnea autorul mai multor lucrari de profil ,,Hidroterapia bolilor aparatului digestiv,,
Climatoterapia in tratamentul bolilor digestive , Baile si clima din Marea Neagra sau Protectia tehnica
si igienica a statiunilor balneare si climaterice

Cercetarea medicala balneoclimatica are in vedere mai multe aspecte importante si anum

Descoperirea si studierea factorilor naturali terapeutici din cuprinsul statiunilor cum ar fi ape
minerale , namoluri , gaze terapeutice , sau elemente bioclimatice

Introducerea datelor in circuitul terapeutic clinic , volorificarea lor prin reconmandari metodologice ,
indicatii si contraindicatii in privinta trimiteri la cura

Rezulatatele Cercetarilor balneoclimatice au fost prezentate la diferite manifestari stiintifice cum ar fi

conferinta de balneologie de la mangalia 1960 , simpozioanele anuale organizate de institutul de
balneologie

De la mijlocul sec 20 in institutul de balneologie cercetarea balneoclimatologica Romaneasca se

orienteaza pe aspecte de climato terapie si biometeorologie analizandu-se in detaliu de exemplu
aero ionizari mai ales in cumprinsul statiunilor balneocli

Activitatile Dr Deleanu de la facultatea de medicina din Cluj au fost subliniate prin consacrarea unor
... din anul 1993 a revistei de climatologie din franta pentru introducerea determinarilor referitoare
la aero ionizare in cercetarea balneoclimatologica

In prezent studiile de bio si balneoclimatologie sunt mult mai numeroase intrucat exista o baza mare
de date meteorologice necesare cercetarilor factorilor climatici de cura

Notiuni de baza in relatia dintre clima si turism

Principalele notiuni sunt cele referitoare la stres , adaptare , homeostazie , climatoterapie , si ritmuri
cosmice si biologice

Stres

Actiunea mediului asupra omului se poate manifesta pritrun stres de natura variabila

Terminologia de stres provine din limba engleza de la cuvantul stress avand semnificatia de presiune
, incordare, tensiune

Aceasta este o notiune realativ noua semnificand o solicitare puternica asupra organismului respectiv
o sursa de agresiune dar si suprassolicitare a organismului de catre diversi factori interni sau externi

Toate starile alarmante provoca aceeasi reactie de aparare indiferent de natura factorului stresant
Se realizeaza astfel un sindrom general local de adaptare, in felul acesta este solicitat sistemul
endocrin respectiv hipofiza , sistemul nervos dar si glandele suprarenale

O prima etapa este asa zisa reactie de alarmare urmata in cazul in care stresul persista de un stadiu
de indiferenta pentru ca mai apoi sa apara un asa zis stadiu de epuizare

Un stres moderat urmat de echilibrul sistemului endocrin, nervos este considerat pozitiv antrenand o
adaptare si o vitalizare a organismului . Pentru geograful balneoclimatolog stresul care intereseaza
este expunerea la variatiile puternice si neperiodice ale activitati solare ale circulatiei atmosferice
generale si locale , la conditiile agresive ale mediului modificat cu alte caracteristici geografice

Adaptarea

Este un proces complex prin care un organism isi modifica forma, structura si functiile potrivit
anumitor conditii legate de mediul vital

In general se pot distinge 3 faze prin care trece organismul uman

1. Acomodarea care este de cele mai multe ori reversibila

Un exemplu este cresterea nr de hematii si a % de hemoglobina din sange atunci cand se face
deplasarea in spatiile montane inalte cu aer rarefiat, cu o presiune scazuta a oxigenului
untilizata in tratamentul anemiilor si a convalescentelor in cadrul statiunilor
balneoclimaterice montane
Tot o forma de adapatere este si imunitatea pe care o capata anumite boli infectioase la
anumite tratamente medicamentoase sau la anumite conditii de mediu
2. Aclimatizarea – aceasta reprezinta adaptarea prin modificari fiziologice la noi conditii
geografice cu precadere la noi conditii climatice
Un exemplu este adaptarea europeanului la conditiile de mediu dintr-o zona inter tropicala,
calda, umeda sau o zona subpolara, polara , rece si uscata
3. Naturalizarea care inseamna supravietuirea si reproducerea in conditii schimbate de
existenta cu modificari fiziologice majore inclusiv la nivelul urmasilor

Homeostazia

Aceasta terminalogie provine din limba greaca cu semnificatia de asemanator si stasis cu smenfi de
stare

Reprezinta de fapt proprietatea organismelor vii determinate de reglajul neuroendocrin de asi

mentine in limitele echilibrului functional diferiti parametri fizico chimici, bio chimici , fiziologici
constanti

Legat de problema stres adaptare in balneoclimatologie se subliniaza ca reglajul neuroendocrin

determina o proprietate naturala a organismelor vii de asi mentine constanti parametri fizico chimici

In balneoclimatologie este importanta homeoterapia in cadrul asa ziselor mecanisme de termo

reglare care reprezinta constanta temperaturi interne a corpului indiferent de temperatura mediului
exterior

Aceasta proprietate este asigurata prin mecansime reflexe anutabonice dintre care unele produc
caldura interna altele cedeaza caldura adunata spre exterior
Ele sunt reglate cel mai adesea de catre centri nervosi cordicali si centri hipotalamici pe baza
excitatiilor termice pe care le primeste pielea din mediul exterior

Climatoterapia

Consta in deplasarea si tratamentul in cadrul statiunilor balneoclimaterice fie din zonele montane fie
din zonele litorale

Aceasta include reactiile pacientului la noile conditii de viata si in mod special la noile conditii
climatice

Ritmurile cosmice si biologice

Reactiile umane la conditiile de mediu au loc in cadrul unor ritmuri cosmice concordante sau
discordante cu ritmurile fiziologice proprii

Adaptarea la factorii naturali de mediu care prezinta variatii ritmice la un anumit interval de timp se
manifesta printre altele si printr-o sincronizare a functiilor biologice interioare cu cele exterioare ale
mediului

Fenomenele ritmice cosmice ale astrelor mai apropiate in special soarele si luna , fenomenele
atmosferice de factura meteorologica influenteaza la randul lor bioritmurile fiintelor vii ale oamenilor
, plantelor sau animalelor

Unele corelatii sunt deosebit de evidente altele sunt in schimb mai greu de stabilit datorita
complexitati lor in timp ce altele trec neobservate sau sunt considerate fara corespondent cel putin
pana in prezent

Exemple de modifcari sau adaptari

Deplasarile cu avionul de la E la V sau invers prin schimbarea rapida a mai multor fuse orare care
provoaca dereglari in asa zisul ritm de veghe somn

Petrecerea unui timp mai indelungat in interiorul pamantului in afara ritmului zi noapte care produce
de asemenea dereglarea ritmului dar si dezorientarea temporara

Pentru balneoclimatologie mai importante sunt fenomenele anuale , semianuale si diurne

Cele anuale sunt exprimate fizic prin variatia principalilor parametri biologici in funtionarea diferita a
unor organe in raport cu sezonul sau frecventa bolilor sezoniere

Ex – tempe corpului este scazuta iarna si primavara si mai ridicata vara drept pentru care ritmul
cardiac este mai lent iarna si mai accelerat vara
Fenomele periodice de o zi sunt legate de perioada de rotatie a pamantului in jurul axei in timpul de
23h 56min 4,09 sec care determina variatia mai multor parametri geofizici cum ar fi parametri
meteorologici, campul electric atmosferic si campul geomagnetic

Acestea se asociaza si cu doau treceri ale luni la meridian cu perioada de rotatie siderala a planetei
Marte

Aceste fenomene determina bioritmul cicardian sau nimeral avand semnificatia de aproximativ o zi
sau o noapte

Acesta este un bioritm foarte imporatant pentru organismul uman in special in ritmul veghe somn in
reglarea temp corpului, pulsului, compozitie sangelui dar si in activitatea aparatului respirator,
digestiv, cardiovascular

Fenomele anuale sunt o expresie a miscari de revolutie a pamantului cu evidentierea celor 4

anotimpuri la latitudini temperate

Variatiile din cursul unui an se datoreaza incalziri inegale , temperaturi aerului si solului , nebulozitati
, umezeli relative si absolute sau a presiuni atmosferice

Se apreciaza ca momentul de maxima funcionare zilnica a unui organ variaza in limite destul de largi
in raport cu sezonul astfel ritmul cardiac este mai rapid vara si mai lent iarna

Temperatura corpului este mai ridicata toamna si mai scazuta iarna si primavara

Pe de alta parte viteza de crestere a parului este maxima in lunu iulie si min in ianuarie datoriata
proceselor metabolice mult incetinite ca urmate a temp mai mici

Pe de alta parte excretia de potasiu, sodiu si apa este max in orele 8 si 12 in luna septembrie , 16 si
20 intre marite si aprilie si dupa 20 in lunile de vara

Tot odata si unele boli infectioase au o incidenta maxima sezoniera

Pentru balneoclimatolog fenomenele anuale si diurne sunt in general evidente putandu-se cuantifica
spre deosebire de cele cu perioade mai mari sau mai mici a caror corelatie este destul de relativa dar
cre pot avea efecte indirecte prin variatiile elctromagnetice asupra organismului uman

Factorii genetici ai climatului si influenta lor asupra vietii si asupra calitati acesteia

1. Factorii cosmici

Radiatia cosmica este o radiatie corpusculara si electromagnetica provenita direct din spatiu
denumita si radiatie primara sau rezultata in urma unor reactii nucleare are radiatiei extraterestre cu
nuclele

Prima grupa detectata la 10-30 km alt iar cea dea doua la alt mai mici acolo unde ajung doar
raditatiile cosmice cu energie suficient de mare

Cele cu energie sub o anumita limita urmeza liniile de camp magnetic fiind deviate catre poli

In felul acesta intensitatea radiatiei cosmice este mai mare la poli si mult mai mica la ecuator

Influenta radiatiei solare asupra organismelor vii

Este o emisie si o propagare in spatiu a unor unde sub forma unor radiatii ondulatorii acustice sau
electoromagnetice dar si a unor particule cum ar fi radiatia corpusculara care influenteaza mediul
interplanetary

Radiata corpusculara reprezentata de vandtul solar sau de razele cosmice proventie din protuberante
sau eruptii solare constitue principala sursa a soarelui care provine din nucleu unde au loc reactii
termonuclare

Radiatia electromagnetica se propaga in spatiu sub forma unor unde electromagnetice de diferite
lungimi de unda de la 10 la puterea 3 microni de tipul undelor radio , infrarosii , vizibile la cele
ultraviolete sau la razele X

Radiatia solara primita de Terra la partea superioara a atmosferei terestre in timpul ..... si pe
suprafata de 1 cm 2 poarta numele de constanta solara avand valoarea medie de 1,98
calori/min/cm2

La trecerea prin atmosfera radiatia isi schimba intensitatea si compozitia spectrala atat datorita
difuziei dar si datorita absorptiei

Fluxurile radiative cum ar fi radiatia difuza , globala, efectiva, reflectata formeaza impreuna bilantul
radiativ la care se adauga radiatia emisa si radiatia reflectata

Elementele bilantului radiativ prezinta variatii spatiale si temporale in functie de factori precum
inaltimea soarelui pe bolta respectiv momentul din timpul zilei anului , lungimea zilelor care
determina suma zilnica si lunara de energie la care se adauga nebulozitatea si trasparenta aerului

Patrunderea radi in piele depinde de lungimea de unda dar si de pigmentarea pieli , astfel caldura
primita de om este dependenta de unghiul solar si de pozitia corpului expus la soare

Spectrul solar prezinta efecte biologice diferite in functie de lungimea de unda , astfel partea vizibila
a spectrului respectiv radiatia solara luminoasa este perceputa la nivelul celulelor retinei dupa care
impulsul luminos este transmis pe cai nervoase la centri optici din hipotalamus si de aici sunt
stimulate hipofiza dar si celelate glande cu secretie interna cu atat mai mult cu cat cantitatea de
radiatie este mai mare

Totalul de energie din spectrul vizibil demostreaza ca stimularea hipotalamusului ese posibila cu
lungimi de unda de la indigo la rosu insa in mod diferit , astfel intunericul complet influenteaza in
sens regresiv toate schimbarile structurale ,toate celulele neuronale dar si functiile hipofizei

Partea de spectru cuprinzand rad infrarosi respectiv rad calorice penetreaza superficial pielea pana la
cativa mm. Efectele sunt inrosirea pieli care se manifesta imediat si care dispare dupa cateva minute
ne fiind urmat de obicei de o depigmentare

Radiatia infrarosie este absorvita de conjunctivita si cornee fotooftalmie in mod rapid

Formarea cataractei prin expunere cronica la radiatii infrarosii este foarte importanta provocand
leziuni pe retina cea ce afecteaza vederea

Efectele generale sunt insa si cele produse de caldura , aceasta produce modificari in reglarea
termica , activitatea circulatiei sanguine provocand sudoratie , insolatie si chiar soc caloric

Cele mai importante sunt insa efectele biologice ale radiatiei ultraviolete locale sau generale la
nivelul intregului organism efectele asupra pieli umane si asupra organismului in genral sunt
fotoeliternul respectiv o inrosire care apare in timp proportionala cu intensitatea radiatiei urmata de
o fotopigmentare respectiv o oxidare a melaninei

Daca intensitatea radiatiei solare este mare se formeaza local basici cu lichid care daca nu sunt
tratate se pot infecta

Se constata de asemenea o dilatare a vaselor de sange de la nivelul pieli care reprezinta defapt un
proces de adaptare la stres

Mecanismele de actiune ale radiatiei UV asupra pieli constau in primul rand in conversia provitaminei
D in vitamina D si transferul ei in sange cu actiune directa asupra fixari calciului

Raspunsul pieli umane la aceasta parte de spectru poarta numele de fotosensibilitate

- Colorarea parului si a pieli

Fotosensibilitatea de asemenea descreste tremptat de la piept si abdomen catre spate si extremitati

Efectele generale asupra organismului uman sunt cresterea secretiei gastrice , aparitia gastritelor ,
modificari ale tensiuni sangelui in sensul scaderi dar si dilatarea vaselor capilare

Efectele asupra metabolismului constau in schimbari de constinut ,substante minerale si proteice ,

reducrea capacitati respiratori , hipertiorismului

Este de retinut ca intensitatea rad UV creste odata cu inaltimea soarelui pe bolta si cu alt reliefului fie
datorita unghiului mare mre de incidenta cu supraf fie datorita transparentei astm din zonele
montane inalte acolo une aerul este sarac in impuritati

Pentu helioterapie doza de iradiere este deosebit de importanta depinzand de momentul zilei ,
anotimp dar si de zona geografica toate fiind determinate indirect de inaltimea soarelui pe bolta
cereasca

Soarele radiaza energie intr-un spectru extrem de larg de lungimi de unda

Rad UV care prezinta lungimi de unda mai mici dacat cele din domeniul vizibil albastru sau violet sunt
responsabile de arsurile provocate de expunerile la soare sau de alte efecte asupra sanatati umane

Stratul de ozon din stratosfera are un rol deosebit de important in potentarea concentratie de rad UV
care ajunge la nivelul suprafetei terestre cea ce strabate insa stratul de ozon poate cauza numeroase
probleme de sanatate in special persoanelor care petrec in mediu descoperit fiind expuse la radiatie
solara

Dintre efectele negative se pot aminti cataracta , dereglarea sistemului imunitar si atunci cand
expunerea este prelungita aparitia cancerelor de piele

Din cauza acestor efecte expunerea la rad UV a organismului uman trebuie limitata pe cat posibil

Stratul de ozon absoarbe o mare parte din radiatia UV insa procesul de absorptie depinde de luna din
an dar si de alte fenomene naturale

O alta problema a aparut odata cu deprecierea stratului de ozon datorita substantelor de tipul
cloro............. emanate de diferite activitati industriale sau casnice

Atunci cand ozonul se formeaza in proximitatea suprafetei terestre el are un rol daunator intrucat
este puternic oxidant
Influenta activitati solare asupra organismelor

Relatia dintre acitv solara si organisme trebue privita corelat cu periodicitatea de 11 ani a petelor
solare si protuberantelor solare

In timpul maximelor se intensifica rad corpusculara si electromagnetica , furtuni magnetice crete

ionizare atm , creste frecventa aurorelor boreale se accetueaza circulatia atm , se amplifica ativitatea
ciclonica si anticilonica

Toate acestea la randul lor influenteaza direct sau indirect organismul uman

In afara acestor efecte directe se apreciaza o influenta si asupra persoanelor care sufera de boli
cardiovasculare. Deasemenea in cadrul unui ciclu de 11 ani se apreciaza un nr maxim de epidemi
datorita dezvoltari in paralel cu intensitatea vantului solar a bacteriilor saprofite si mai ales patogene
cum ar fi difteria , holera, gripa , ciuma , tifosul recurent dar si tot odata productiile maxime de vinuri
intrucat vita de vie este o planta heliofila extrem de sensibila la insolatie

Asadar fenomele extraterestre si mai cu seama activitatea solara influenteaza viata pe Terra in mod
indirect prin intermediul climei si a modificarilor de vreme determinate in mod majoritar de acest
factor climatogen dar si in mod direct prin procese ...... la nivelul solului si capacitate de reactie a
organismelor vii la toate acestea

Curs 5

Conditiile bioclimatice ale atmosferei inalte

Caracteristicile fizice si fiziologice referitoare la limitele atmosferei sunt date de scaderea presiuni
atmosferice si respectiv a oxigenului care duc la o puternica hipoxie la inaltimi de peste 8000 m si
care nu poate fi inlaturata nici macar prin inhalarea de oxigen pur prin masca

Daca ascensiunea unui avion se face rapid fara sa se foloseasca oxigen atunci pilotul isi poate pierde
repede cunostinta datorita intreruperi transferului de oxigen catre creier

Presurizarea avioanelor compenseaza partial diferentele de presiune dintre mediul intern si mediul
extern iar defectele de etanseitate ale aparatelor de zbor impun administrarea individuala de oxigen

De asemenea patrunderea ozonului in incinta avionului poate avea efecte puternic iritante deoarece
este un gaz puternic oxidant iar prin decompresiune brusca in urma ridicari rapide la alt de peste
6000 m azotul care este un gaz inert din punct de vedere respirator va trece in forma gazoasa in
sange si ocluzionand capilarrele va provoca dureri la nivelul incheieturilor , uneori chiar paralizie
temporara , tulburari care pot fi combatute doar prin coborare brusca la alt mai mici

Prin iesirea omului in spatiu au fost scoase la iveala o serie de probleme cu care se comfrunta
organismul uman in lipsa oxigenului si a gravitatiei terestre , astfel pentru iesirea omului in spatiu
trebuiesc rezolvate o serie de probleme tehnice cu privire la supravietuirea in atm rarefiata respectiv
mentinerea conditiilor de presiune atmosferica , mentinerea unei cantitati suficiente de oxigen ,
mentinerea unui amestec constant de gaze
Omul sub apa si la adancime

Principala modificare fizica este cresterea presiuni hidrostatice la care este supus organismul uman

La presiunea atm de la nivelul mari egala 760mm/coloana de mercur cea ce reprezinta o greutate de
1,033 kg/cm2 se adauga presiunea hidrostatica ce creste cu aproximativ 1 atmosfera la fiecare 10 m
adancime , apa fiind de aprox 800x mai densa decat aerul

Supra presiunea in apa este suportata relativ bine de catre organismul uman pana la maxim 3
atmosfere cea ce semnifica un maxim de 30 m adancime

Eforturile de apatare constau in echilibrarea presiunilor din urechea mijlocie , acomodarea globului
ocular, sistemului osos , sistemului muscular in special prin cresterea secretiei de adrenalina ,
noroadrenalina

Cresterea presiuni mediului este insotita si de cresterea presiuni partiale a azotului se creaza astfel o
asazisa narcoza hiperbarica , stari de excitatie, euforie, tulburari senzoriale , dezorientare toate
aceste fiind denumite sugestiv ,,betia adancurilor,,

In caz de decompresie brusca degajarea rapida a azotului la nivelul tesuturilor produce asa zise
emboli gazoase cu manifestari diverse cum ar fi infarct miocardic si pulmonar, paralizii ale membrelor
inferioare, edem subcutanat

La scufundarea libera se produc si modificari ale sistemului cardiovascular precum si diferite

fenomene de termogeneza

Hiperbarismul in aceste conditi nu poate fi practicat decat de catre oamenii perfect sanatosi si numai
in conditiile in care se folosesc sisteme speciale de protectie

Imersia cu ajutorul batiscafelor si vaselor laborator elimina o parte din neajunsurile scufundari libere
si permnit stationarea un timp mai indelungat chiar si la adancimi mari pentru cercetarea mediului
subagvatic

In cea ce priveste hiperbarismul in mine acesta nu are efecte dinamice pentruc ca la presiune
normala sangele este deja saturat in oxihemoglobina , in schimb temperatura devine insuportabila la
adancimi mai mari de 500 m datorita asa zisei trepte geotermice (cresterea temperaturi odata cu
adancimea cu aprox 1 C la fiecare 33 m )

Factorul antropic respectiv climatul de oras ,zonele industriale si microclimatul terapeutic de interior

Marile aglomerari urbane altereaza conditiile climatice ........................ modificandu-se in cazul ariilor
puternic urbanizate si industrializate

Factori esentiali de urbanizare sunt :

- Densitatea excesiva a pop pe spatii restranse

- Cresterea numarului de deseuri si a rezidurilor solide , gazoase, lichide
- Modificari ale suprafetei active (asfaltul strazilor , dezvoltarea inegala dar masiva a
blocurilor)

Toate aceste caracteristici impun o serie de modificari climatice asupra urmatoarelor

 - Chimismul apelor in sensul oxizi de sulf , carbon , azot proveniti din arderea combustibililor
dar si ardererea combustibililor in autovehicule la care se adauga fumul , praful , cenusa sau
prezenta diferitelor corpuri organice
- Modificari ale unor caracteristici fizice cum ar fi scaderea unor aeroioni mici si negativi si
cresterea unor aeroioni mari pe volum de aer

In felul acesta elementele climatului si topoclimatului poate suferi modificari

Radiatia solara prezinta o intensitate reduse de 20% vara si 50% iarna datorita impuritatilor in
suspensie din aerul

Tot datorita poluari durata de stralucire scade in ora cu 20-30% fata de zonele inconjuratoare

Temperatura in oras in zona temperata este mai ridicata decat media anuala a regiuni cu 0.5 pana la
1.5 grade C diferentele fiind cu atat mai mari cu cat suprafata orasului si gradul de urbanizare sunt
mai mari

Orasul de asemenea este si o asa zisa insula de caldura in cadrul climatului general al regiuni ce se
reflecta in nr mai mare cu 2 6 zile vara si mai mic de

Atat temperaturile maxime cat si cele minime prezinta valori mai ridicate decat cele din afara
orasului

Diferentele termice dintre centrul orasului si imprejurimi variaza in functie de tipul de climat general
al regiuni in functie de forma si dimensiunile orasului, fomra de relief in care se afla , anotimp,
momentul din timpul zilei dar si in functie de contextul sinoptic al momentului

Pe suprafata orasului se inregistreaza diferente termice care depind de tipul si densitatea cladirilo,
pozitia fata de circulatia generala a maselor de aer , marimea si

Umezeala este de asemenea redusa precum si presiunea vaporilor de apa cu pana la 1-2 milibari la si
umezeala relativa 1-10%

Nebulozitatea si numarul de zile cu cer acoperit prezinta in general valori crescute in oras in sunt si
situati in care contextul se prezinta invers in functie de consideratiile sinoptice al regiuni

Cantitatile de precipitate atmosferice sunt de asemenea mai mari in oras care de altfel este
considerat o insula de precipitate

Cantitatile de apa cazute in perimetrul urban variaza in functie de tipul de cartier residential sau
industrial precum si de directia vanturilor predominante

Datele referitoare la stratul de zapada sunt de asemenea contradictori in balneoclimatologie, in

general se pare ca numarul cu zile cu ninsoare este in general mai mare insa zilele cu zapada este mai
mic

Vantul este un element climatic ce prezinta

Modificarea directiei in functie de orientarea stradala

Reducerea vitezei vantului

Formarea brizelor urbane explicate prin aparitia unor microdepresiuni barice localizate deasupra
perimetrului urban ca effect al curentilor ascendenti centrali provocati de supraincalzirea orasului
Frecventa mare a calmului atmospheric

Bioclimatul orasului prezinta un caracter complex in sensul ca se evidentiaza printrun stres cutanat si
pulmonar ceva mai redus in perioada rece a anului insa cu caracter hipnotic si hidratant in cursul veri
atunci cand si discomfortul prin incalzire este prea mare in interiorul orasului in comparatie cu
exteriorul mai ales in regiunile cu altitudini reduse

Datorita modificarilor de compozitie a atm urabane in sensul poluari si acidifieri sale rezulta o
adevarata patologie a marilor orase exprimata prin asa zise infectii urbane ca efect a densitati umane
mari cea ce inseamna epidemii gripale sau tuberculosa precum si o serie de intoxicatii urbane care
atreneaza crizele de astm in cariterele industriale in conditiile unei inversiuni termice sau in conditii
de ceata la care se adauga o asa zisa carenta si tulburari in metabolismul inegal ca rezultat al reduceri
radiatiei UV fixatorare de calciu si fosfor , surmenj urban si dezechilibre nervoase respectiv
manifestari patologice ale asa zisilor inadaptati la urbanizare

Climatul de interior prezinta si el o serie de aspecte complexe

Pe deoaparte capacitatile sporite de aclimatizare prin incalzire centrala cu temperaturi uneori prea
ridicate , uscaciunea aerului, microclimatul uniform ce nu respecta variatiile climatice naturale
antreneaza de cele mai multe ori o molesire fizica si morala ca efect a excesului de comfort si
sedentarims repectiv un asa zis sindrom de domesticatie des intalnit in marile orase

Pe de alta parte absenta unui comfort terminc si igienic elementar in societatile marcate de lipsuri in
rezerve energetice produce un stres fizic si psihic alaturi de carentele alimentare si alte lipsuri

Zonele industrializate

Dimensiunile zonelor industrializate influenteaza in general modificarile climatului cea ce

caractrizeaza aceste zone este poluare chimica dependenta insa de tipul de industrie

Industria termoenergetica impurifica atmosfera cu substante rezultate prin ardere si eliminate prin
fum ce contin fum , cenusa, funingine , diferite gaze de oxid de carbon , dioxid de carbon , oxizi de
sulf si azot la care se adauga gudroane , hidrocarburi , fluor , diferiti acizi organici

Industria siderurgica elimina poluanti din minereuri de fier , carbune precum si pulberi de cenusa ,
oxizi de mangan ,gaze si pulberi

In industria metalelor neferoase inpurificarea se realizeaza prin materialele folosite si componenti lor
sub forma de pulberi si vapori

Industria chimica anorganica si organica se diferentiaza de celelalte industrii prin complexitatea

poluantilor , compusi de sulf , azot, clor dar si solventi organici

Industria materialelor de constructii impurifica atmosfera in special prin pulberi dar si prin produsi
toxici rezultati prin arderea combustibilului dar si reziduri industriale

Parametri climatici se modifica in mod corespunzator respectiv rad solara redusa , temp mai mare ,
frecventa mai mare a fenomenelor de ceata precum si ionizarea mai redusa a aerului

Actiunea nociva asupra populatiei poate fi imediata in sensul unor efecte toxice ,
cancerigene............... peste limita ....................... din regiunea poluata

Prin modificari fiziopatologice datorate acumulari in timp a efectelor poluantilor rezulta o agravare a
bronhopneumoniilor dar si o serie de leziuni ale aparatului osteoarticular
Actiunea nociva a poluantilor se reflecta si asupra animalelor de casa din zona poluata , vegetatiei ,
asupra rezistentei constructiilor , obiectelor metalice in special prin degradare chimica si coroziune

Statiunile balneoclimaterice si bazele de tratement

Statiunile de tratament au aparut si sau dezvoltat in jurul unor factori terapeutici naturali cum ar fi
ape minerale sub forma unor izvoare , lacuri , namoluri sapropelice sau de turba , emanatii de gaze
terapeutice in special cu bioxid de carbon

In funcite de caracteristicile geografie , alt ,compozitia apelor minerale, existenta namolurilor sau
creat diferite baze de tratament pentru afectiuni variazte

Bazele de tratament trebuie sa indeplineasca anumite conditii climatice in special conditii

microclimatice , o anumita temperatura de comfort , o umezeala comfortabila cu posibilitati de
aerisire , curenti de aer cu o intensitate mai mica de 0.5 m/s dar si o anumita constanta climatica

Climatoterapia a fost asociata tuturor indicatiilor terapeutice in scopuri profilactice de terapie si

recuperare prin toate formele sale de tretament

Unele locuri de cura au fost cunoscute inca din antichitate asa cum ar fi Baile Felix , Baile Herculane

In prezent in romania sunt peste 30 de statiuni de interes general , cateva statiuni de interes local la
care se adauga numeroase alte localitati cu factori terapeutici naturali cu potential de dezvoltare in
viitor

Multe dintre acestea au fost studiate sub aspectul fizico chimic al factorilor terapeutic in special al
apelor, namolurilo efectuanduse studii de micro si topoclimat , poluare chimica si microbiologica ,
studii asupra efectelor terapeutice asupra bolnavilor care au efectuat tratament in aceste statiuni

Ministerul sanatati a emis in 1978 o lege pentru protejarea statiunilor insa conditiile de aplicare sunt
departe de a fi

De aproape 10 ani exista o noua lege balneara elaborata de Institutul de medicina fizica si recu

ce reglementeaza foarte multe dintre neajunsurile localitatilor cu profil balneo

microclimatul terapeutic de interior (mofete si saline)

desi mofetele prezinta emanati de dioxid de carbon intalnite in zonele vulcanice putand fi
considerate un microclimat de exterior pentru o mai buna utilizare gazul mofetic este captat in
incaperi special amenajate

bioxidul de carbon este mai greu decat aerul si se mentine la un nivel inferior pana la circa 1 m
inaltime unde cantitatea de gaz este de aprox 90%

Ceilati parametri climatici sunt corespunzatori unui microclimat de interior obisnuit

Ionizarea este in general usor ridicata si pozitiva

O categorie aparte o prezinta solfatarele unde gazul contine si procente de dioxid de sulf , in aceste
spatii stau pe trepte amenajate astefl incat jumatatea superioara a corpului sa fie in afara stratului
dens ... evitandu-se inhalarea de gaz

Efectele principale sunt vasodilatatia in circulatia arteriala predominant cutata si hipotensiunea

Pentru tratarea unor boli ale aparatului cardiovascular, ulcerul varicos

Salinele beneficiaza de un microclimat relativ constant cu temparaturi de 10-14 C cu umezeala

moderata si curenti slabi de aer cu 0,2-0,5 m/s

Compozitia chimica se caracterizeaza prin prezenta aerosolilor de sodiu,potasiu,calciu,magneziu care

prezinta calitati terapeutice prin resorptia la nivelul cailor aeriene dar si la nivelul aparatului alveolar

Ionizarea este in general usor crescuta si predominant pozitiva

In salinele de adancime se constata un usor hiperbarism considerat ca fiind favorabil din punct de
vedere terapeutic fiind lipsit de alergeni si poluanti

Efectele biologice pozitive au fost constate de catre mineri din germania,polonia, ucraina

Indicatiile se refera in mod corespunzator afectiuni cronice nespecificate in special bronsitele si

astmul cronic

Analiza elementelor climatice si influenta lor asupra organismului uman

Perceptia schimbarilor proprietatilor mediului se face prin receptori termici ai pieli ce transmit
informatiile primite de la hipotalamus, acesta fiind principalul centru de termoreglare

In acelasi timp sunt influentate glandele cu secretie interna compozitia sangelui si echilibrul
membranelor mucoaselor , capacitatea de ventilatie pulmonara dar si sistemul nervos in functie de
agentul meteorologic care solicita organismul uman

Dat fiind faptul ca mediul climatic actioneaza printun complex de factorii permanenti relatia sa cu
organismul este destul de greu de stabilit atat la nivel calitativ dar si la nivel cantitativ , de aceea cu
exceptia variatiilor meteorologice care au putut fi puse relativ usor in relatie cu manifestarile
meteoropatologice sau folosit si unele cercetari cu ajutorul camerelor climatice prin care un anumit
element climatic fie temp aerului fie umezeala fie chiar presiunea atm poate fi dirijat astfel in sa se
poata urmari efectele pe care le are asupra organismului uman

Alte constatari provin din anumite observatii empirice , din date statisctice dar si dintr-o serie de
corelari cu reactiile din mediul animal sau vegetal

1. Temperatura aerului

Temp aerului pe glob prezinta oscillatii altitudinale, latitudinale diurne cat si anuale

In medicina clasica temperatura poate fi masurata prin pierderea de caldura pe care o suporta un
corp cu temperatura cunoscuta in prealabil de 36,7 C , aceasta este asa numita valoare de racire ce
poate fi masurata cu ajutroul catatermomentrul, frigometrului, frigrografului
Frigrograful reprez organul de control termic pentru cura pacientului in aer liber in condtii de calm
atmosferic in pozitia culcat si usor imbracat

Aparatul este legat in functie de temp cutanata la productie constanta de caldura

In functie de sensibilitatea termica dar si in functie de diversi parametri climatici se pot stabili
conditiile de efectuare a climato terapiei dar si seria de clasificari bioclimatice

Functiile endocrinologice dar si celelate functii fiziologice ale organis sunt afectate de schimbarile
mediului inconjurator mai ales in situatia in care acestea se produc brusc

Organismul uman cu sange cald adica organismul homeoterm are capacitatea de asi pastra
temperatura corpului constanta intre anumite limite. Aceasta proprietate poarta numele de
homeostazie termica

Organismul uman este inzestrat cu un mecanism pentru mentinerea bilantului termic , mecanism
care este dependent de piele dar si de continutul de apa al corpului. Dat fiindca celukeke corpului
uman contin circa 70% apa pentru cresterea sau scaderea temperaturi acestuia cu 1 C este necesara
o energie termica considerabila de cel puti 5-6 C in + sau –

Activitatea musculara de exemplu creste temperatura corpului cu aprox 1-2 C

La o temperatura joasa a mediului inconjurator contractia fibrelor musculare produce frison

Ficatul este si el un organ care produce caldura prin diferite procese chimice

Pierderea de caldura a organismului uman depinde de diferite mecanisme

1) Conductia

Reprezinta transferul de caldura de la corpul uman la orice substanta sau corp mai rece cu care vine
in contact producand vasoconstrictie

2) Convectia

Este responsabila de pierderea de caldura intr-un procent de aprox 15% . Rezulta din incalzirea si
umezirea stratului subtire de aer de circa 1-2 mm de la contactul cu pielea si inlocuirea lui cu un strat
de aer mai rece si mai uscat

3) Radiatia calduri de catre suprafata corpului care se comporta ca un corp absolut negru fiind
responsabile de pierderea de caldura intr-un procent de aproximativ 60%
4) Evaporatia apei din piele si din plamani ce reprezinta 25% din pierderea de caldura in general
la o temperatura a mediului de peste 28-29 C
Rata de evaporatie depinde de temperatura exterioara , de diferenta dintre presiunea
partiala a vaporilor de apa de pe suprafata umeda si de stratul de aer din imediata vecinatate
la care se adauga viteza curentilor de aer si permeabilitatea membranelor

Transpiratia depinde de cresterea temp exterioare, de influxul brusc de aer tropical vara , baile
fierbinti, inductia electromagnetica de mare frecventa , anumite stari emotionale

Bilantul termic a cresteri productiei de caldura se realizeaza prin unele procese fizice cele mai
importante fiind

- Cresterea afluxul de sange prin piele si tesuturile subcutanate

- Cresterea secretiilor
- Vasodilatatia capilarelor
 - Cresterea ventilatiei pulmonare

La o temperatura normala in camera temperatura suprafetei pieli este urmatoarea

- Suprafata abdominala are o temp 33,6 C

- Frunti 33 C
- Piept 32,8 C
- Coapse 32,3 C
- Picior 31,8
- Maini 31,5
- Barbie 36 C

Ritmul biologic al temperaturi inregistreaza o valoare zilnica cu un max dupaamiaza si un min

dimineata insa la ore oarecum controversate, astfel la barbati max este in jur de ora 15 , max
secundar 20:30

La femei apare un singur maxim la ora 22:30 si un singur min la 4:30

Temperatura corpului uman poate fi influentata si de alti factori asa cum ar fi umezeala si miscarea
aerului

Umezeala mare poate produce discomfort la temperatura scazuta accentuandu-se senzatia de frig iar
la temperatura ridicata senzatia de nabusala datorita imposibilitati evaporari transpiratiei

Miscarile aerului pe de alta parte produc o scadere a temperaturi corpului si o diferenta mai mare in
temp diferitelor parti ale corpului

Pe de alta parte imbracamintea influenteaza si ea procesul de termoreglare, aceasta este influenta si

de varsta de exemplu la copii termoreglarea este defectuoasa la fel ca si la varstinci in schimb
persoanele adulte au cea mai buna termoreglare

Mecanismul aclimatizari este un proces fiziologic complex care depinde de mediul termic iar
expunerea treptata usureaza aceasta adaptare

Oamenii santatosi expusi la fluctuatii puternice ale temperaturi mediului prezinta un control eficient
al temperaturi pieli adaptandu-se cu mai multa usurinta la frig iarna sau caldura vara

In general insa efectul acelorasi factori meteo este diferit vara si iarna

Repetarea stimulilor este insotita de o schimbare gradata la acesti stimului , acest proces se numeste
in balneoclimatologie obisnuinta fiind un proces invers celui de domesticatie

In conditiile de stres rece se declanseaza mecanismul de crestere a cantitati de caldura produsa in

organism , prin intensificarea arderilor metabolice si pe alta parta utilizarea proteinelor alimentare
pentru termoreglarea chimica

Diminuarea pierderilor de caldura se face cu precadere prin vasoconstrictie prin reducerea suprafetei
de radiere ca urmare a ghemuiri corpului dar si prin folosirea unor obiecte vestimentare mai groase

In balneoclimatologie se admite ca in mod general omul este mai rezistent la hipotermie decat la
hipertermie , totusi la temp mai mici de 24 C mecanismul de reglare a corpului inceteaza aceste
incepe sa piarda caldura pentru egalizare temp sale cu cea a mediului inconju

Frigul provoaca degeraturi, paralizii faciale ,nevrite si chiar anumite maladii infectioase in cazul in
care expunerea la frig este prelungita
In conditiile de stress cald organismul uman isi intensifica modalitatile de pierdere a calduri prin
radiatie , convectie , conductie sau evaporare de la nivelul pieli

Deasemenea in conditiile unui stres cald metabolismul creste pana la aprox 7000 de kcal in 8 h in
cazul muncitorilor neantrenati

Caldura prin activarea germenilor prin reducerea secretiei gastrice si a puteri de avaporare a
organismului favorizeaza frecventa mare a maladiilor infectioase intestinale

Limita ambiantei termice la care un om intra in hipertermie este foarte variabila ea poate ajunge
teoretic la 100 C intr-un aer perfect uscat insa practic omul nu poate rezista prea mult la temp
ambientale care depasesc temp corpului sau

La ambele stresuri la cald si la rece sugari sunt mult mai expusi datorita termoreglari ineficiente

Starea de comfort a organismului depinde numai de temperatura aerului in conditiile climatice

temperate la care se adauga umezeala si presiunea atm in celelate zone climatice

Temperatura aerului si turismul in romania

Ocupa un loc important in cadrul parametrilor climatici care influenteaza turismul evolutia sa fiind
legata de regimul radiatiei solare , aceasta intra in calcul in cazul manifestari sale excesive de
exemplu vara cand radiatia solara este mare devine inadecvata activitatilor de recreere , la fel si iarna
atunci cand temp coboara la valori mai mici de -15C

Temperatura aerului influenteaza astfel practicarea sporturilor de iarna , helioterapia dar si simpla
petrecere a timpului in aer liber

Temperatura medie anuala in regiunile deluroase si de campiea are conditii favorabile practicarii
diferitelor forme de turism cand are temp mai mair de 10 C ,are .............................

Astfel din punct de vedere al scalei condtiilor climatice estivale favorizante turismului in reg
deluroase si de campie sunt

- Condtii foarte favorabile practicari turismului antuci cand temp med a sezonului de vara este
mai mare de 18
- Condtii favorabile atunci cand temp med a verii este de 17-18 C, favorabilitate este medie
intre 16-17 si mic si foarte mica cand temp este mai mica de 16 C

In regiunile montane in sezonul estival temp med sezoniera a aerului are conditii foarte favorabile
turismului atunci cand are valori mai mari de 11 C , conditiile sunt considerate favorabile cand temp
sunt 8-18 C , fav medie inte 5-8 C in timp ce la valori mai mici de 5 C este mica si foarte mica

In scala conditiilor climatice anuale favorizante turismului in regiunile deluraoase si de campie au fost
luati in calcul si alti parametri de temperatura in afara temp med anuala si anume

- Nr anual de zile cu temp med mai mari sau egale cu 20 C

- Nr de zile cu temp med mai mari sau egale cu 18 C
- 15 C
- 10 C

Acesti parametri se calculeaza pentru a sublinia caracteristicile reale ale climei ,frecventa zilelor cu
diferite temp caracteristice fiind o consecinta directa a variatiilor neperiodice ale temperaturi aerului
In scala condtiilor climatice favorizante turismului in reg deluroase si de campie apare ca parametru
specific si nr sezonier de zile cu temp mai mari sau egale cu 20 C

In scala conditiilor climatice favorizante turismului in zonele montane apar si nr anual de zile cu temp
15 C

Temperatura aerului este un element climatic deosebit de important deoarece imprima climatului o
actiune variata cu impact direct si indirect asupra organismului uman

2) Durata de stralucire a soarelui, insolatia , nebulozitatea

Radiatia solara directa difera foarte mult pe suprafata terestra in principal datorita latitudini si a
gradului de inclinare a suprafetelor care influenteaza marimea unghiului de incidenta pe care razele
solare o formeaza cu formeaza cu suprafata terestra

Avand in vedere distanta dintre pamant si soare de aprox 150.000.000 km rezulta ca nivelul
suprafetei terestre ajunge o cantitate infima de energie solara respectiv (aprox a 2 mild parte din
energia totala emisa de soare)

Desi cantitatea energetica este infima este suficienta pentru a asigura baza resurselor de energie
terestra

Cantitatea de energie solara receptionata pe suprafata globului este repartizata in mod inegal in
functie de forma pamantului care face ca unghiuul de incidenta dintre raze si suprafata terest sa se
diminueze continuu de la ecuator spre poli si in al doilea rand de repartitia nebulozitati

Astefl in zona tropicala arida potentialul energetic solar atinge valoarea maxima de 1800-2200 kW
/ora/an

1100-1000 Kw pentru ca in zona polara sa prezinte valorile cele mai mici de 700-1100

............. si oscilatia ciclica a volorilor acesteia intre 24 grade si 6 min si 24 30 min determina o
distributie sezoniera inegala a energiei solare receptionata de sol inegalitate accentuata ..................

Toate aceste aspecte au consecinte insemnate pe plan economic , regiunile cu cele mai bune conditii
pentru captarea energiei solare fiind cele de la lat mici si cu nebulozitate redusa acolo unde solul
primeste peste 0,6 cal/min/cm2 insolatia este de peste 6 h pe zi iar media anuala a zilelor senine este
de peste 180

Aceste condtii se intalnesc in urmatoarele reg

Africa nordica , asia de SV, Asia Centrala , cea mai mare parte a Europei de S , Australia Centrala si de
SV

Zona temperata are o durata de stralucire a soarelui variata conditionata de o serie de evenimente
astronomice echinoctii, si nr de or din timpul unei zile

La solstitiul de iarna ziua are aprox 8 h iar suma orelor de stralucire este de peste 90-100 h pe luna
deci aprox 3-4 h /zi

La solstitiul de vara ziua are apox 16 h iar suma orelor de stralucire a soarelui este de 100-200 h /luna
deci in medie 7h/zi
Durata medie de stralucire a soarelui depinde si de orizontul geografic local respectiv de prezenta
unei depresiuni, vei ,culmi, campi de asemenea de nebulozitate care este in general mare iarna cu
precadere in luna decembrie atunci cand nori stratus au o frecventa mare

Nebulozitatea este moderata vara chiar redusa la sfarsitul verii si inceputul toamnei ca efect a
presiuni ridicate cu timp stabil

Deurata de stralucire a soarelui masurata cu ajutorul heliografului este importanta in principal pentru
rad pe care o implica

Insolatia sau radiatia globala este suma dintre radiatia directa si rad difuza , ea prezinta valori
diferentiate la nivelul solului in functie de tipurile de relief de exemplu vaile si depresiunile
inregistreaza o durata de stralucire si insolatie mult mai redusa fata de platouri , crestele muntilor
sau campii

Deasemenea pe versanti insorirea este diferita atat in functie de expozitie dar si in functie de panta

Haritle de insolatie sunt un bun indicator al cantitati de radiatiei primita , de suprafata activa si sunt
importante petnru stabilirea celor mai bune locuri de cura pentru practicarea helioterapiei

Durata de stralucire a soarelui si turismul in Romania

Durata de stralucire din punct de vedere al sumei medi anuale valori cele mai mari in Delta Dunari ,
Dobrogea si valorile cele mai mici in depresiunile intramontane datorita obstacolelor ce limiteaza
orizontul dar si a frecventei mai mari a cetei si a nebulozitati stratiforme

Analiza scalei condtiilor cllimatice anuale favorizante turismului in regiunile deluroase si de campei
evidentiaza urmatoarele limite de favorabilitate

- Conditii foarte fav pentru pract durata de stralucire a soalreului mai mare de 220 h
- Condtii fav cand durata 2100-220 h
- Fav medie intre 2000-2100 h
- Mica mai mica de 2000 h

In semestrul cald caruia ii revine aportul principal din durata de stralucire se evidentiaza urmat limite
de fav

- Fav mare atunci cand durata este mai mare de 600 h

- Fav medie intre 400-600 h
- Mai mica de 400 h condtiile sunt considerate putin fav pentru practicarea turismului

3-12-2018

In regiunille cu relief usor fragmentat cele mai mari valori medii ale vitezei vantului se inregistreaza in
zona litorala .............. de pe platforma continentala a Mari Negre

In delta dunari pe litoralul mari negre in zona inalta a podisului dobrogean in zona inalta a podisului
central moldovenesc dar si pe culuarele dintre acestea vitezele medii ale vantului depasesc 4 m/s
In candrul campiei romane cele mai mari valori de peste 3 m/s sunt localizate in partea E a acesteia in
campia baraganului dar si in extremitatea V in Campia Olteniei

Valori asemanatoare sunt specifice celei mai mari parti a podisului moldovei dar si dobrogei ,
extremitati V a campiei de Vest dar si in partea de S in campia banatului cu precadere de-a lungul
Muresului sau Timisului

Viteze medii anuale de 2-3 m/s se inregistreaza in cea mai mare parte a campiei romane , campia de
vest dar si in cele mai multe dealuri subcarpatice si cu precadere in cele din subcarpatii getici

In podisul transilvaniei exceptand partea inalta a podisului tarnavelor valorille medii anuale ale
vitezei vantului sunt de numai 1-2 m/s datorita localizari acestuia in interiorul arcului carpatic la
adapostul lantului montan

Cele mai mici intensitati ale vantului de sub 1 m/s se inregistreaza in zonele depresionare din
subcarpatii sudici intre judetele Vrancea si Valcea

In cadrul fiecarei unitati de relief din romania pe formele concave ale reliefului valorile medii anuale
ale vitezei vantului pot fi mai mari decat cele specifice zonei respective in schimb ce formele convexe
pot avea valori mai mici de 0.5 m/s

Taria sau intensitatea vantului este cuantificata cu ajutorul unei scari ( Scara Vulford )

Comform acestei scari se pot identifica 13 grade de tarie

- Gradul 0 – calm atmosferic cu intesitate a vantului mai mica de 1.6 km/h

- Gradul 1 – mici adieere cu inte 1.6-4.8 km/h
- 2 – briza usoara 4.8-11.3 km/h
- 3 – briza tare 11.3-19.3 km/h
- 4 – vant moderat 19.3-29 km/h
- 5 – briza racoroasa 29-38.6 km/h
- 6 – briza foarte tare 38.6-48.9 km/h
- 7 – vant tare 50-61.1 km/h
- 8 – vant puternic sau furtuna 61.1-74 km/h
- 9 – furtuna puternica 74-86.9 km/h
- 10 – furtuna foarte puternica 87-101.4 km/h
- 11 – furtuna violenta 101.5-120.7 km/h
- 12 – uragan peste 120.7 km/h

In romania cea mai mare frecventa o au vanturile ce se inscriu in primele 5 grade ale scari , insa cu
toate acestea in conditii deosebite cum ar fi deplasarea deasuprea teritoriului a unor centre barice
sau la trecerea unor fronturi atmosferice se poate inregistra si vanturi a caror viteza se inscrie pe
treapta 6, 7 sau 8

Astfel sau inregistrat viteze maxime care au depasit 55 km/h si chiar 100 km/h pe teritoriul moldovei
sau dobrogei

Pe culmile muntilor viteza vantului poate depasi la rafale chiar si 50 m/s asa cum se inregistreaza la
Vf Omu viteze de peste 50 m/s cea ce inseamna peste 200 km/h
Viteza vantului are o mare influenta asupra temperaturi si in special asupra temperaturi pe care o
resimnte corpul uman , asfel sa calculat ca un vant care sufla constant cu numai 5 m/s poate atenua
temp aerului intr-o zi de vara de la 30 C la 22-23 C

In timpul ierni este suficient ca vantul sa sufle numai cu 3-4 m/s pentru ca in loc de -5 C organismul sa
resimnta o temp de -15 C

Vanturile periodice si musoni

Cea mai tipica circulatie musonica se inregistreaza in asia de sud si SE intre oceanul indian si
continentul asia circulatia ce se mai numeste si muson indian

Oceanul indian se afla in afara zonei dominata de prezenta alizeelor in principal datorita prezenta
Asiei

Astfel contrastele barice, termice legate de marea intindere a uscatului asiei creeaza premisele
formari celei mai importante circulatii musonice de pe glob

Musonul Indian presupune o circulatie sezoniera a aerului dispre ocean spre continent in perioada
calda Aprilie-Octombrie si in sens invers in cealalta jumatate a anului Noiembrie_Marite

Vanturile musonice au fost cunoscute inca din perioada antica ele fiind folosite in navigatie fie la
deplasarea corabiilor arabilor fie la deplasarea navigatorilor in perioada marilor descoperiri
geografice

In timpul veri partea centrala si S a Asiei se incalzeste excesiv temperatura aerului atingand in special
in SV in deserturile Arabiei 45-50 C , ca urmare al acestui fapt deasupra acestor regiuni se va contura
o vasta zona depresionara spre care converg masele de aer umend mai dense si mai racoroase de
deasupra oceanului sudic

Puternicele vanturi musonice strabat toata partea centrala si N a oceanului Indian aducand ploi
deosebit de bogate in india , Bangladesh , partea vestica a IndoChinei , sectoarele insulare din golful
Bengal dar mai ales pe versantul S al muntilor Himalaya in dreptul golfului Bengal

Aici pe platuoul kasi la 1424 m se intalneste polul ploilor de pe glob respectiv locatia cea mai ploioasa
a terrei cu o medie multi anuala de precipitatii de peste 12.000 mm/an

In semestrul rece al anului situatia atmosferica sufera schimbari radicale fata de semestrul cald , in
aceasta perioada in partea centrala si N a Asiei ia nastere un maxim barometric ca o consecinta a
persistentei aerului rece dens si uscat in timp ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de forme
depresionare din punct de vedere barometric

Tocmai spre aceste depresiuni se pot indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic dand
nastere in felul acesta musonului de iarna

Pe cat de umed si bogat in pp este musonul de vara pe atat de uscat este musonul de iarna , in felul
acesta vreme de 6 luni se instaleaza seceta in partea S si SE a Asiei

Intensitatea acestui muson este cel putin la fel de mare ca intensitatea musonului de vara influenta
sa se resimnte mult spre S pana in Madagascar , pe tarmurile Mozambicului sau chiar in N Australiei
In aceste regiuni musonul de iarna nu mai este insa un vant uscat deoarce la traversarea oceanului se
incarca substantial cu umezeala generand in felul acesta cantitati relativ mari de pp atmosferice ,
astfel pe coasta N si E a Madagascarului in N NE Australiei dar si in insulele din partea central S a
oceanului Indian cantitatile medii de pp in anotimpul asa zis uscat depasesc 1000 mm/an

Vanturile locale din Romania

Dintre vanturile locale din Romania cele mai importante sunt briza de mare , uscat , munte , feohn,
crivatul si nemirul

Briza de Mare

Este un vant care se formeaza in zona litoralului in timpul zilei datorita insolatiei foarte puterncie
care determina incalzirea suplimentara a uscatului

O parte din caldura acumulata se degaja in aerul de deasupra sa care devenind mai usor se ridica
locul sau find luat de aerul de deasupra mari mai rece si mai umed deaorece marea se incalzeste mai
greu . Pe fondul constrastului termo baric dintre mare si uscat se formeaza un curent de aer care
circula pe la nivelul suprafetei terestre dispre mare spre uscat si invers pe la altitudine pe la
aproximativ 2000-3000 m

Briza de Uscat

Se formeaza in zona litoralului in timpul nopti datorita raciri suplimentare a uscatului si incalziri apei ,
in felul acesta deasupra mari se formeaza o minima de presiune iar deasupra uscatului o maxima de
presiune

In tendinta de uniformizare a presiuni atmosferice aerul se pune in miscare dispre uscat spre mare pe
la nivelul suprafetei terestre si invers pe la altitudine pe la aprox 2000-3000 m

Atat briza de zi cat si briza de noapte poate patrunde in interiorul uscatului pana la o distanta de
aproximativ 40-50 km

Briza de vale

Este un vant ce se formeaza la munte si este favorizat de incalzirea mai puternica a versantilor in
special in timpul dimineti fata de vaile montane

Versantii vor trimite aceasta caldura in aerul din imedieadta vecinatate care se va icalzi si ina.............

Miscarea ascendenta a aerului fovorizeaza aparitia norilor cumuliformi care genereaza precipitatii
orografice

De cele mai multe ori convectia dinamica a aerului genereaza nori de mare altitudine de tip cumulus
sau cumulonimbus , nori care genereaza mari cantitati de precipitatii intr-un timp foarte scurt,
precipitatii care sunt insotite de grindina de fenomene orajoase dar si de puternice intesificari ale
vantului

Briza de munte
Actioneaza tot la munte in timpul noptii atunci cand aerul racit prin radiatie de catre versanti care se
racesc mai repede si mai usor decat vaile , acestia actionand cu viteze relativ mari de peste 4-5 m/s

In romania circulatie de tip briza se inregistreaza cu precadere in muntii moldovei , depresiunile intra
carpatice din C Orientali , pe toti versanti montani din C Meridionali

Feohnul

Este un vant a carui actiune se poate observa pe versanti N ai C Meridionali in special in N M Fagaras
in depresiunea Fagaras dar si in SE M Apuseni in culuarul Alba Iulia-Turda

El apare atunci cand o masa de aer trece pe deasupra maselor muntoase respective sub influenta
gradientului baric format cu ocazia deplasari unui ciclon

Pe versantii expusi vantului in cazul Masivului Fagaras respectiv pe versanti S aerul in miscarea sa
ascendenta se raceste pana in momentul in care ajunge la alt la care se produce condensarea

Drept urmare se vor forma norii din care vor cadea pp

Tracand in partea cealalta a masivului aerul va avea o miscare descendenta se va incalzi si in

consecinta nebulozitatea se va diminua , precipitatiile vor inceta iar durata de stralucire a soarelui va
fi cu mult mai mare decat pe versanti opusi

Crivatul

Este un vant deosebit de puternic care se formeaza datorita contrastului termobaric intre Siberia si
Campia E Europeana pe deoparte si Marea Mediterana pe de alta parte cu precadere in perioada
rece a anului ca urmare a calduri specifice diferite a uscatului si respectiv a apei

Crivatul este un vant deosebit de puternic cu viteze de peste 90-100 km/h care actioneaza in
moldova , dobrogea dar si in S si E Munteniei

Acest vant sufla cu precadere dinspre N si NE spre S si SV generand in anotimpul de iarna viscole si
troienirea zapezi

Poate sa apara si in anotimpul de vara insa cu totul intamplator insa atunci este un vant cald si uscatt
care aduce pagube insemnate recoltelor din baragan si dobrogea

Nemirul/Nemerul

Este un vant local care apare in C Orientali in depresiunea Brasovului fiind un vant catabatic ( cazator
) de tip bora fiind similar vantului rece care se formeaza in NV peninsulei Balcanice intre M Dinarici si
tarmul Marii Adriatice

Aerul rece al crivatului acumulat in partea E a C Orientali patrunde prin vaile si trecatorile muntilor si
se revarsa pe versantul vestic al muntilor moldovei in depresiunea brasov , Giurgeu , Ciuc cu o viteza
relativ mare de aproximativ 10-20 m/s
Alte vanturi locale din romania sunt in Banat ,Crisana , Oltenia actioneaza in cursul veri dinspre S si
SV un vant cald si foarte uscat care poarta nemele de Austru fiind aducator de seceta

In S Banatului un vant reprezentativ este cosava care sufla dispre E si SE cu viteze de 25-30 km/h

In partile sudice ale munteniei cu precadere S Baraganului actioneaza baltaretul respectiv un vant
cald si umend favorabil agriculturi fiind aducator de ploi bogate . Acest vant se formeaza cu
precadere vara datorita contrastului termobaric existent intre sectorul baltilor si partea centrala a
Campiei Baraganului

In S Dobrogei tot in anotimpul de vara actioneaza un vant uuscat si fierbinte vantul negru care
compromite culturile agricole

Regiunilor montane lasand caracteristice o serie de vanturi locale specifie unor anumite masive
muntoase , astfel mai tot timpul anului pe versanti vestici ai muntilor apuseni sufla dispre V si SV
vantul local denumit Oradeanul respectiv un vant cald si umend

Tot dispre V in Masivele Ciuscas si Bucegi sulfa un alt vant cald si umed numit Fagarasul

Pe versantii transilvaneni ai C Orientalisufla dinspre V Ardeleanul in schimb in partile S apare

Munteanul

Fenomenele meteo speciale

Trasnetul, fulgerul ,tunetul

Aceste fenomene insotesc furtunile declansarea lor fiind pusa pe seama electricitati atm care se
formeaza in nori cu mare dezvoltare pe verticala

Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atm terestra fie intre doi nori fie
intre un nor si pamant

Nori de furtuna se incarca in partea lor inferioara in special cu sarcina negativa iar aceasta incarca
prin influenta asupra suprafetei pamantului cu sarcina pozitiva

Atunci cand norul se deplaseaza zona de sarcina + de pe pamant il urmareste ca o umbra

Atat norul cat si pamnatul pot fi considerate elementele unui condensator intre care tensiunea
electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar sutelor de milioane de volti

Daca tensiunea dintre 2 nori sau nori si pamant devine suficient de mare apare o descarcare electrica
foarte mare denumita trasnet

In general se cunosc mai multe tipuri de trasnet

- Liniar
- Superficial
- Globular

Tunetul este produs de aerul incalzit la 30.000 C atunci cand este strabatut de un fulger

Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de m si cativa km

Pe de alta parte diamtetrul este de cativa centimetri maxim 20 cm iar fulgerul poate avea o lungime
de 1-3 km
In majoritatea cazurilor scanteia trasnetului la inceput foarte mica incepe in dreptul norilor si se
alungeste in directia pamantului aceasta fiind o descarcare preliminara care creaza in aer un asa zis
canal conductor de electricitate

Fulgerele intra in categoria fenomenelor atm de risc deoarce pot provoca incendii naturale de
vegetatie insa pot genera si victime umane in cazul in care acestea sunt surprinse pe teren descoperit