UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Hidrologie si meteorologie

INDICI
METEOROLOGICI
SI
CLIMATOLOGICI

Student:
MOCANU Diana Cristina Lucia
BUCURESTI Grupa 115
Decembrie 2021
 Cuprins
Introducere ...........................................................................................3
1. Bagnouls – Gaussen .........................................................................4
2. Bagnouls – Legris .............................................................................7
3. Gaussen ............................................................................................9
4. Angot ...............................................................................................12
5. Anomalia standardiazata de precipitatii .......................................15
Bibliografie ..........................................................................................19
 Introducere
• Indicii sunt agregate numerice, rezultate prin
analiza, si apoi cuantificarea observatiilor din
teren pe termen lung, cu ajutorul formulelor
specifice fiecarui indice. Prin aranjarea lor in
tabele, reprezentari grafice sau cartografice,
ei ofera informatii importante despre specificul
zonei de analiza, in cazul nostru, din punct de
vedere meteorologic si climatologic.
• Meteorologia si climatologia nu exista insa intr-un
vid. Pornind de la acesti indici putem determina
viabilitatea unui areal din punct de vedere
al evolutiei ecosistemelor, sau
Study area with the geographical locations al dezvoltarii antropice durabile si sustenabile.
of rainfall stations (indicated by numbers)
1 . B A G N O U L S -
G A U S S E N
Folosind metoda dezvoltata de Bagnouls si Gaussen,
putem determina ariditatea unui areal

Metoda evalueaza perioada de 7 pana la 11 luni in zone

aride, si 12 luni in zone desertice

Rezultatul investigatiilor poate fi organizat intr-o

diagrama ombrotermica, in cazul indicelui Bagnouls –
Gaussen, cu a doua scara verticala construita pe
principiul 1°C = 2 mm, respectiv 1°C = 3 mm
Iar rezultatele pot fi interpretate
conform urmatorului tabel:
 Regiuni Numar de luni Descriere
CLIMAT
bioclimatice Ti > 0° Pi ≤ 2Ti actuala

Corelatia Termo - eremica 12 12 Cald desertic

numerica a
Termo – semi -
12 9-11 Cald semidesertic
eremica
Termo - xerica 12 1-8 Cald mediteranean

indicelui Cald si temperat –

cald
Termo – xero –
chimerica
12 1-8 Cald tropical

Gaussen cu Bi - xerica
Termo - axerica
12
12
1-11
0
Tropical umed
Cald si umed

climatul Meso - axerica

Psichro - eremica
12
1-11
0
11-12
Temperat umed
Rece desertic

caracteristic Rece si temperat -

rece
Psichro – semi -
eremica
1-11 9-10 Rece semidesertic

Psichro - xerica 1-11 1-8 Submediteranean

Glaciar Psichro - axerica 1-11 0 Rece si umed
 2 .
B A G N O U L S
- L E G R I S
• Ariditatea poate fi vazuta ca o
relatie dintre precipitatiile (mm)
unei luni si temperatura medie
• Astfel, conform acestor autori, o
perioada este considerata arida
atunci cand media
precipitatiilor este mai mica
decat dublui mediei termice,
astfel:
3. Gaussen
Folosind indicele lui Gaussen putem calcula un coeficient al starii higrometrice folosind numarul de zile
ploiase dintr-o perioada data fixa, astfel:
- coeficientul 0,9 pentru 40 – 60% zile ploioase

- coeficientul 0,8 pentru 60 - 80% zile ploioase

- coeficientul 0,7 pentru 80 - 90% zile ploioase

- coeficientul 0,6 pentru > 90% zile ploioase

- coeficientul 0,5 pentru zilele noroase si cetoase

 • In cercetarile si
calculele facute de Gaussen inmpreuna cu ceilalti autori cu
care a lucrat, a fost folosita si ceea ce se numeste si o
diagrama ombrotermica.
• Simplu spus, diagrama ombrotermica ilustreaza relatia dintre
temperatura si precipitatii. Poate fi folosita pentru a identifica
un interval arid, cu deficit de umiditate.
• Valorile cu deficit de umiditate pot fi astfel vazute in lunile in
care curba termica o depaseste pe cea ombrica, adeseori in
perioada estivala.
• Se construieste intr-un sistem rectangular cu o axa orizontala
si doua axe verticale, astfel:
- orizonatala: lunile anului (1 luna = 1 cm)
- verticala stanga: temperatura medie lunara (1 cm = 5°C)
Diagrama - verticala dreapta: valorile medii lunare ale precipitatiilor (1 cm
= 10 mm)
ombrotermica - o curba termica rosie si una ombrica albastra
4. ANGOT
• Indicele pluviometric Angot poate sa evidentieze foarte clar nuanta
climatica a fiecarei luni, din punct de vedere al precipitatiilor
atmosferice.
• El se calculeaza folosind un raport dintre precipitatiile medii anuale,
si cele lunare. Valorile obtinute se raporteaza astfel la o unitate.
Valorile subunitare indica luni secetoase, iar cele supraunitare, luni
ploioase.
• In reprezentarile grafice, putem folosi fie valorile reale, obtinand o
curba de variatie cu o acuratete mai buna, sau o generalizare a
acestora: accordand valoarea 0, 5 pentru toate lunile cu un rezultat
subunitar, si 5, 5 pentru cele supraunitare.
Pentru intervalele ploioase (K > 1) si
secetoase (K < 1)

• Se poate calcula indicele Angot si in

functie de numarul de zile al fiecarei
luni, folosind aceasta ecuatie:
• Unde:
- q = cantitatea medie zilnica de
precipitatii dintr-o luna
- n = numarul de zile dintr-o luna
- Q = cantitatea medie multianuala de
precipitatii
- 365 = numarul de zile dintr-un an
 5 . A N O M A L I A
S T A N D A R D I Z A T
A D E
P R E C I P I T A T I I
 • Indicele formulat de McKee
reprezinta echivalentul
anomaliei standardizate a
variabilei aleatorii de la
norma, astfel:
• Unde:
- xi si x = valoarea
meteorologica factologica,
Indicele respectiv norma climatica
Standardizat al σ = devierea standard
Precipitatiilor • Este numarul de deviatii
standard de la media la care
(SPI) un eveniment apare
DROUGH
T
CLASSIF
ICATION
BY SPI
VALUE
 Meteorologic, anomalia poate indica:
• Diferenta dintre valoarea medie
(lunara, anuala, etc.) a elementului
meteorologic in punctul respectiv, si
valoarea medie a paralelei
corespunzatoare punctului
Anomalia • Diferenta dintre valoarea medie a
elementului meteorologic, si valoarea
medie plurianuala a aceluiasi
element, intr-un punct dat
 • Aussie, O. (2017, February 2). Diagramme climatique d’un climat
méditerranéen de l’hémisphère nord : Toulon, Provence. [Graph].
Wikimedia Commons.
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Diagramme_ombrotherm
ique_Toulon.jpg
• Guenang, G. M., & Kamga, F. M. (2014). Computation of the
Standardized Precipitation Index (SPI) and Its Use to Assess Drought
Occurrences in Cameroon over Recent Decades. Journal of Applied
Meteorology and Climatology, 53(10), 2310–2324.
https://doi.org/10.1175/jamc-d-14-0032.1

Bibliografie • Kehila, Y., Mezouari, F., & Matejka, G. (2009). Impact de

l’enfouissement des déchets solides urbains en Algérie : expertise
de deux centres d’enfouissement technique (CET) à Alger et Biskra.
Déchets, Sciences et Techniques, 56.
https://doi.org/10.4267/dechets-sciences-techniques.1112
• Kosmas, C. (1999). Higly degraded and desertified area under
semiarid climatic conditions and high aridity index in the island of
Lesvos [Photograph]. DIS4ME.
https://esdac.jrc.ec.europa.eu/public_path/shared_folder/projects/
DIS4ME/indicator_descriptions/aridity_index_(1).htm
• Satmari, A. (2010). Lucrări practice de Biogeografie. Eurobit.
https://www.academia.edu/9909429/05_INDICI_ECOMETRICI
 VA
MULTUMESC!