Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de geografie
Specializarea : Hidrologie si Meteorologie

Formule de calcul si exemple pentru indici


Manolachi Sergiu-Cezar
Grupa 116
Bucuresti, 2022
Cuprins
• Formule de calcul si exemple pentru indicii :
1. Bagnoul-Legris
2. Gaussen
3. Angot
4. Anomalia standardizata de precipitatii
5. De temperature
6. De umezeala
7. Temperatura-umezeala
8. De presiune
9. Climato-turistici : 
10. Marchand 
1. Clausse-Guerrout 
2. Balnear 
3. Marin(ICM) 
4. Planetar (ICT) 
1.Indicele Bagnoul-Legris
• Evidentiaza numarul de zile ploioase dintr-o perioada, pe baza unui
coeficient al starii higrometrice: 
-> coeficientul 0,9 pentru 40-60% zile ploioase 
-> coeficientul 0,8 pentru 60-80% zile ploioase 
-> coeficientul 0,7 pentru 80-90% zile ploioase 
-> coeficientul 0,6 pentru mai mult de 90% zile ploioase 
-> coeficientul 0,5 pentru zilele noroase si cetoase
2.Indicele Gaussen
• Acest indice este foarte 𝑃 <2 × 𝑇
util pentru utilizarea
unei diagrame P: precipitații totale în
ombrotermice, aceasta milimetri în perioada
din urmă construită dată 
întotdeauna pe modelul T: temperatura medie în
la scară: 1  ° C = 2  ° C în perioada dată)
mm .

• Henri Gaussen definește cu precizie cele 4 nuanțe ale climatului


mediteranean doar pe baza acestui indice.
3.Indicele angot
• Coeficientul pluviometric mai poartă numele de coeficientul sau indicele Angot, după numele
marelui om de știință fizician, meteorolog și climatolog Charles Alfred Angot. Coeficientul
pluviometric lunar Angot se folosește pentru evidențierea caracteristicilor variației anuale a
precipitațiilor atmosferice și, mai cu seamă, pentru determinarea tipurilor de variație a acestora în
timpul anului.

•  În funcţie de numărul de zile din lună, se calculează, pentru fiecare


din an raportul:
𝑃 𝑄
𝑘= ,unde p , iar 𝑃=
365
𝑝

q-cantitatea medie zilnică de precipitaţii dintr-o anumită lună; 
n –numărul de zile din luna respectivă;
Q – cantitatea medie multianuală de precipitaţii; 
365– numărul de zile dintr-un an.
4.Indicele de anomalie standardizata de precipitatii
• Indicele standardizat de precipitare este un indicator meteorologic al secetei pentru a monitoriza
anomaliile precipitațiilor pe parcursul perioadelor de acumulare de 9 luni și este un indicator de
substituție pentru impacturile pe termen mediu, de exemplu reducerea fluxului de flux și a stocării
rezervoarelor.
                            
                                   ,unde:

−      ASP- anomalia standardizată de precipitaţii;


−      i-perioada pentru care se calculează ASP (lună, anotimp, an);
−      j - punctul de observaţie, staţia meteorologică;
−      Xij-cantitatea de precipitaţii căzută în intervalul i, la staţia j;  
−      Xm -cantitatea medie multianuală de precipitaţii a intervalului i, la staţia j;
−       σ ij-abaterea medie pătratică a intervalului i, la staţia j.
5.Indicele de temperatura
• Temperatura este o mărime fizică a unui sistem care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a
sistemului respectiv. Astfel, materialul cu o temperatură mai ridicată este mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai
rece. Temperatura este un parametru care caracterizează viteza cu care se mișcă atomii ce alcătuiesc o substanță.
• Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este kelvinul (K).
• Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie
termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările europene și scara
Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a
temperaturilor în știință și tehnică.
Convertire din în Formulă
• Un grad Celsius reprezintă a 1/273,16-a
Celsius Fahrenheit °F = °C × 1,8 + 32
parte din intervalul cuprins între punctul
Fahrenheit Celsius °C = (°F – 32) / 1,8
triplu al apei (0,01 °C) și punctul de
zero absolut (-273,15 °C), la presiune Celsius kelvin K = °C + 273,15
normală. kelvin Celsius °C = K – 273,15
K = (°F - 32) / 1,8 +
Fahrenheit kelvin 273,15

kelvin Fahrenheit °F = 1,8 × K – 459,67


6.Indicele de umezeala
• Indicele global de umezeala 𝑃 − 𝑃𝐸
˙
𝐼= × 100
Thornthwaite pune in evidenta acel 𝑃𝐸 𝑐
segment din cantitatea totala de
precipitatii, care este utilizat de planta o P-cantitatea de precipitatii
pentru a-si satisface nevoile de o PE- evapotranspiratia potentiala reala
hidratare. o PEc- evapotranspiratia potentiala
• Acest indice deriva dintr-o formula mai climatica
veche ce apartine aceluiasi autor si care
se folosea de alti doi indici, cel ed
eficacitate pluviometrica, respective cel
de eficacitate termica in exprimarea
gradului de ariditate al climei.
7.Indicele de temperatura-umezeala
• Indicele de confort termic este un index care coroboreaza temperatura
aerului cu umiditatea relativa (marime fizica egala cu cantitatea de
vapori de apa care exista intr-un amestec gazos de aer si apa) pentru a
determina o temperatura aparenta - cea resimtita de corpul uman.
• ITU se calculează pe baza măsurătorilor de la
staţiile meteorologice, incluzând în calcul doi
factori: temperatura aerului în grade Celsius (care se
ia la umbră, la înălţimea standard de 2,00 metri), si
umezeala (umiditatea) relativă a aerului , definită
prin conţinutul de vapori de apă existent la un
moment dat în atmosferă, măsurat în procente -%- 
cu aparate speciale cu citire directă denumite
psihometre şi higrometre.
• ITU = (T x 1,8 + 32) – (0,55 – 0,0055xU)(Tx1,8
+ 32) – 58, în care:
T- temperaura aerului în °C
U – umiditatea relativă în %
• ITU pentru valori mai mici de
65 se consideră stare de
confort, între 66-79 stare de
alertă, iar peste 80 se consideră
stare de disconfort.
8.Indicele de presiune
• Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și
unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată. De regulă,
este reprezentat prin una din simbolurile P, p, (mai rar, prin H sau h). Presiunea relativă este diferența
de presiune față de presiunea atmosferică.
• Relația de definiție este: , unde:
p -este presiunea,
F- este forța normală,
S-este suprafața.

• Presiunea este o mărime scalară, care în SI se măsoară în pascali. 1 Pa = 1 N/m2.

• Presiunea se transmite suprafețelor înconjurătoare ale domeniului sau secțiunilor prin fluid în direcție
normală în orice punct a acestor suprafețe sau secțiuni. Ea este un parametru fundamental în
termodinamică și este o variabilă conjugată volumului.
9.Indicii climato-turistici
1. Marchand 
2. Clausse-Guerrout 
3. Balnear 
4. Marin(ICM) 
5. Planetar (ICT) 
9.1.Indicele climato-turistic Marchand

• INDICELE MARCHAND (1986) - estimează potenţialul


climato-turistic pe baza diferenţei dintre precipitaţiile
atmosferice şi evapotransiraţia potenţială. 
• Formula prezintă două limite:
 - solicită un volum mare de date pentru calculul ETP, date
de care beneficiază un număr restrâns de staţii; 
- nu ia în considerare şi alte elementer climatice precum
  Sezon Bun: probabilitate pentru diferenţă negativă > 70
vântul şi temperatura, elemente ce influenţează mult gradul %; 
de favorabilitate turistică.  Sezon destul de Bun: probabilitate pentru diferenţă negativă
50 – 70 %; 
 Sezon Acceptabil: probabilitate pentru diferenţă negativă
20-50 %; 
 Sezon Defavorabil: probabilitate pentru diferenţă negativă
0-20 %;
9.2.Indicele climato-turistic Clausse-Guerrout
• Permite evidenţierea duratei optime
a sezonului turistic şi a curelor în aer
liber.
• I = (S+T-5D)/5 
• Unde: 
S = durata de strălucire a Soarelui (ore); 
T = temperature medie lunară (ºC); 
D = durata în ore a precipitaţiilor din
timpul zilei între orele 7 şi 19
9.3.Indicele climato-turistic Balnear
A.Burnet (1963) B.  Poulter (1962)

•  Calitatea sezonului estival este evaluată cu


• ICB = N/B 
ajutorul relaţiei: 
• N = numărul de zile ploioase din cele 3 luni ale
sezonului estival;      
 T = temperatura medie a aerului în perioada IS = 18 x T + 0.167 x I – 0.2 x P + 320
respectivă;
• Unde: 
• Dezavantaje: IS = indicele sezonier;
 - valoarea rezultată este relativă; nu se poate considera  T = temperature medie din sezonul estival;
că într-o regiune activităţile turistice sunt de cinci ori  I = durata de strălucire a Soarelui însumată în
mai mai favorabil decât în alta;  perioada respectivă;
- nu ia în considerare alte elemente climatice, fiind  P = cantitatea de precipitaţii din sezonul estival.
conceput pentru estimarea potenţialului turistic în
bazinul mediteranean.
9.4.Indicele climato-turistic Marin (ICM)
• Un rezultat negative împiedică orice
• CM=(T+Te+I) – (N+Nv+Nk+Ng+Nn) 
activitate turistică, în timp ce unul
• Unde:  pozitiv în timpul iernii favorizează
T = temperature medie a aerului;  activităţile turistice.
Te = temperature medie a apei mării;
 I = durata medie a strălucirii Soarelui obţinută prin
împărţirea numărului total de ore cu soare la numărul de
zile; 
N = numărul de zile cu ploaie; 
Nv = numărul de zile cu vânt puternic(v>16m/s); 
Nk = numărul zilelor cu ceaţă; 
Nn = numărul zilelor cu zăpadă.
9.5.IndicELE climato-turistic Planetar (ICT) 
• Mierczkowski (1985) •
Conform formulei lui Mieczkowski, fiecare indice elementar
        ICT= 8 x Cid + 2 x Cia + 4 x R +4 x S+2 x W  indică cele mai bune condiţii pentru activitatea turistică atunci
când are valoarea 5, deci ICT are valoarea teoretică maximă de
• Unde:  100. Lunile în care valoarea lui ICT atinge sau depăşeşte 80,
– Cid = indicele de confort obţinut cu ajutorul unei nomograme care sunt considerate excelente pentru activitatea turistică, cele în
are la bază valorile maxime de temperatură şi cele minime de care valorile ICT sunt cuprinse între 60-79 sunt considerate
umezeală relativă; bune sau foarte bune, iar lunile cu valori cuprinse între 40-59
– Cia = indicele de confort mediu obţinut prin asocierea valorilor sunt considerate acceptabile. Lunile cu ICT mai mic de 40 sunt
temperaturilor medii cu cele ale umidităţii relative medii; defavorabile activităţilor turistice, iar valoarea ICT este sub 10
–  R = Indice pluviometric activităţile turistice sunt imposibile.
–  S = Indicele de insolatie
– W = Indicele anemometric unde mişcarea aerului poate fi de 3
tipuri, în funcţie de contextul termic:
o tip normal, când temperatura maximă este sub 24ºC (optimul turistic este
atunci când nu se înregitrează vânt); 
o tip alizeu, când temperatura maximă este cuprinsă între 24-33ºC; 
o tipul torid, când temperatura maximă depăşeşte 33ºC (situaţie în care
vântul este considerat defavorabil); ]
Bibliografie
• Webografie
https://pdfcoffee.com/indici-climato-turistici-pdf-free.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune
https://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83
https://www.academia.edu/9909429/05_INDICI_ECOMETRICI
https://www.meteoromania.ro
https://www.researchgate.net/figure/alues-of-Angot-pluviometric-index-
in-the-Campulung-Depression-1961-2010_fig7_328514886
Vă mulțumesc !

S-ar putea să vă placă și