UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Hidrologie si meteorologie

Indici meteorologici
si climatologici

Student:
MOCANU Diana Cristina Lucia
Grupa 115
BUCURESTI
Noiembrie 2021
CUPRINS
Introducere......................................................................3
1. Indicii pluviometrici – hidrotermici...........................4
2. Indicele de ariditate ,,de Martonne"........................9
3. Indicele de ploaie Lang...........................................13
4. Indicele Koppen.......................................................15
INTRODUCERE
• Indicii sunt agregate numerice, rezultate prin analiza, si apoi cuantificarea
observatiilor din teren pe termen lung, cu ajutorul formulelor specifice fiecarui
indice. Prin aranjarea lor in tabele, reprezentari grafice sau cartografice, ei ofera
informatii importante despre specificul zonei de analiza, in cazul nostru, din
punct de vedere meteorologic si climatologic.
• Meteorologia si climatologia nu exista insa intr-un vid, indicii prezentati in
aceasta lucrare fiind cunoscuti si sub denumirea de indici ecometrici climatici,
care pornesc de la masuratori climatice pentru a descrie viabilitatea unui areal
din punct de vedere al evolutiei ecosistemelor, al dezvoltarii antropice durabile
si sustenabile, etc.
1. Indici
pluviometrici –
hidrotermi
Indicii pluviometrici – hidrotermi sunt folositi pentru a evidentia raportul intre cantitatea de
precipitatii care introduce apa in sistem, si temperatura, respectiv evapotranspiratia, care
scot apa din sistem.
In acest fel, indicii pluviometrici – hidrotermi cuantifica frecventa si intesitatea fenomenelor
de seceta.
Se calculeaza pentru valori medii anuale, multianuale, vernale si estivale.
Din moment ce sunt folositi adesea in analiza fenomenului de seceta, au o importanta
deosebita, si pot fi astfel grupati in cateva categorii, dintre care voi numi numai o parte:
• Indici pluviometrici: criteriul Hellman, indicele pluviometric Topor, indicatorul de
procetaj al precipitatiilor, indicele de secete Bhalme-Mooley, indexul standardizat al
precipitatiilor, indicele de seceta efectiva, indicele anomaliilor pluviometrice
• Indici de bilant hidric si complecsi: indicele hidrotermic Selianinov, indicele de seceta
Palfai, indicele de severitate Palmer
• Diagrame si climograme, si indici si masuratori determinate cu ajutorul imaginilor
satelitare.
• Indicele pluviotermic anual rezulta din
raportarea cantitatii de precipitatii medii anuale la suma
temperaturilor medii lunare care depasesc 10⁰C (cuprinse
in sezonul de vegetatie):

• Indicele pluviometric Topor poate caracteriza un an intr-un

interval dat:
• Unde:
N= numarul de luni normale
P= numarul de luni ploioase
S= numarul de luni secetoase
• Rezultatele pot fi interpretate astfel:
0,41 < Ia < 0,70 – an foarte secetos
0,71 < Ia < 0,84 – an secetos
0,85 < Ia < 1,0 – an mai putin secetos
1,01 < Ia < 1,17 – an normal
Ia > 1,18 – an mai putin ploios
Indicele hidrotermic reprezinta raportarea la mie a produsului
dintre cantitatea anuala de precipitatii si temperatura medie
anuala:

Indicele hidrotermic Selianinov este determinat cu relatia

lunara:
• Unde:
P= precipitatiile totale pentru luna masurata
t= temperatura lunara medie, multiplicata cu numarul zilelor
din luna
• Rezultatele pot fi interpretate astfel:
k< 1 – conditii aride
1< k< 1,7 – conditii normale
k< 1,7 – conditii de exces hidric
- Indicele de seceta Palfai (PAI) are mai multe formule. Formula
de baza poate fi folosita pentru lunile din perioada aprilie –
august:
- Unde:
tVI-VIII = media mediilor temperaturii aerului din aprilie pana
in august
Px-VIII = suma precipitatiilor lunare din octombrie pana in
august
- Se poate corecta pentru temperaturi de peste 30⁰C, perioade
cu ploi, prezenta apei subterane si pentru arealele aflate in
apropierea raurilor.
- Rezultatele calculelor pot fi interpretate astfel:
PAI = 6-8 – seceta slaba
PAI = 8-10 – seceta moderata
PAI = 10-12 – seceta puternica
PAI > 12 – seceta extrema
 2. Indicele de
ariditate De Martonne
Ariditatea reprezinta un bilant hidric negativ
accentuat, in care iesirile de apa din sistem
depasesc cu mult intrarile. Este un fenomen
caracterizat de precipitatii atmosferice foarte
slabe, temperatura ridicata, valori mari ale
radiatiei solare, etc. Insuficienta de apa
afecteaza bineinteles si solul, si rezulta intr-un
deficit de crestere al vegetatiei.

Indicele introdus de Emmanuel de Martonne

este folosit pentru caracterizarea conditiilor
climatice si a regimului hidric al solurilor,
cuantificand astfel ariditatea.
• Indicele de ariditate De Martonne (Iar – DM) poate fi calculat
pentru un an, o luna, sau o perioada dintr-un an, astfel:
• Unde:
P = precipitatiile medii anuale
p = precipitatiile medii lunare
T = temperatura medie anuala
t = temperatura medie lunara
• Coeficientul 10 se adauga pentru a obtine valori pozitive
Clasificarea climatica in functie de indicele De Martonne

Tipul de clima Iar-DM

Foarte uscat = desert 0-5

Uscat = stepa, semiarid 5 – 15 (5 – 12)

Semiarid 15 - 20

Subumed 20 - 30

Umed 30 - 60

Foarte umed Peste 60

3. Indicele de ploaie
Lang
• Cunoscut si ca factorul pluvial, exprima
gradul de umiditate atmosferica, cat si
variatia sa sezoniera si anuala
• Se poate calcula pentru intervale anuale
sau lunare, dar numai pentru lunile
cuprinse in sezonul de vegetatie
• Formula se bazeaza pe faptul ca umiditatea
unui areal este direct proprtionala cu
cantitatea de precipitatii totale anuale, si
invers proportionala cu temperatura medie
anuala, astfel:
Corelatia numerica L Climat caracteristic
a indicelui Lang cu > 160 Umed

climatul 160 - 100 Temperat umed

caracteristic 100 - 60 Temperat cald

60 - 40 Semiarid

40 - 20 Stepic

20 - 0 Desertic
4. Indicele Köppen
• Indicele Koppen se calculeaza pe
baza unui raport dintre cantitatea
anuala de precipitatii si temperatura
medie anuala, astfel:
• Unde 7 reprezinta o constanta.
• Pornind de la acest indice si de la
aceste masuratori, Wladimir Koppen a
dezvoltat un sistem de clasificare
climatic cu cel mai raspndit uz
geografic.

Clasele de climate se caracterizează prin valori limită de
temperatură şi de nivel pluviometric
• clasa A- luna cea mai mare are o temperatură medie peste
18°C, iar cantitatea anuală de precipitaţii nu coboară sub
750l/m2
• clasa B- temperatura medie a lunii cele mai calde este de
peste 10°C. Limitele cantităţilor de precipitaţii anuale se
stabileşte cu ajutorul unei relaţii în funcţie de temperatura
medie anuală şi anume: pentru regimul pluviometric
uniform precipitaţiile nu depăşesc 2(t+7) l/m2 . Maxima
pluviometrică de iarnă nu depăşeşte valoarea de 2t l/m2
• clasa C- media temperaturii lunii cele mai calde este sub
18oC, dar peste -3°C. Regimul pluviometric cu maximă de
vară este peste valoarea 2·(t+14) l/m2 , iar pentru maxima
de iarnă valoarea pluviometrică este de peste 2t l/m2
• clasa D- temperatura medie a lunii celei mai calde este
peste 10°C, iar a lunii cele mai reci este sub -3°C. Regimul
pluviometric anual cu maximă de vară este peste valoarea
de 2·(t+14) l/m2 , iar maxima de iarnă are valoarea de peste
2·t l/m2 , identic ca şi la clasa C.
• clasa E- temperatura medie a lunii cele mai calde este sub
10°C
Pentru a deosebi ordinele şi subordinele în această clasificare se indică prin
diferite iniţiale, litere şi cifre etc., particularităţile specifice ale regimurilor
diferitelor elemente climatice.
Pentru exemplificare, referitor la regimul pluviometric şi al umidităţii avem
următoarele notaţii:
“f”- precipitaţii suficiente tot anul;
“s”- secetă în vara fiecărei emisfere;
“S”- precipitaţii de stepă (250-400l/m2 );
“w”- secetă în iarna fiecărei emisfere;
“W”- precipitaţii de deşert (sub 250l/m2 anual);
“x”- maxima pluviometrică la începutul verii, minimă spre sfârşitul verii;
“z”- a doua maximă pluviometrică toamna;
“m”- regim pluviometric musonic;
Alte notaţii cu litere mari reprezintă:
“S”, “W”- indică gradul de uscăciune;
“T”- tundră şi “F”- îngheţ veşnic;
“H”- zăpadă veşnică la mare altitudine;
“D”- climat boreal;
“A”- climat tropical ploios
Harta
clasificarii
climatice
Koppen
BIBLIOGRAFIE
• Paltineanu C., Mihailescu I. , Seceleanu I., Dragota C., Vasenciuc
F., 2007, Ariditatea, seceta, evapotransipratia si cerintele de apa ale culturilor
agricole in Romania, Ovidius University Press , Constanta

• Satmari A., 2010, Lucrari practice de biogeografie, Eurobit, Timisoara

• Marius T., 2020, Climatologie – suport de curs, Universitatea Tehnică ”Gheorghe

Asachi”, Iasi

• Armas A, Man E., Oncia S., Beilicci R., Titei V., Nedealcov M. (2018). Tea:
Assessment Regarding the Evolution in Time (1980 – 2014) of Drought on the
Basis of Several Computation Indexes. Case Study: Straseni County, Moldova,
Scientific Bulletin of Politehnica University of Timisoara, 63(1), 68-72

• Aminoroayaei N., Shahedi B. (2018). Koppen climate classification Map. Map

references: Pill et al., 2007. ResearchGate.
https://www.researchgate.net/figure/Koppen-climate-classification-Map-Map-
references-Pill-et-al-2007_fig1_324265237

• Köppen–Geiger climate classification map. Wikipedia.

https://en.wikipedia.org/wiki/K%C3%B6ppen_climate_classification#/media/File:
K%C3%B6ppen-Geiger_Climate_Classification_Map.png
VA MULTUMESC!