CLIMADIAGRAME

Climadiagramele numite climograme (climagrame) sunt grafice ale acţiunii combinate a

doi sau mai mulţi factori climatici cu ajutorul cărora se prezintă sugestiv legăturile dintre climat şi
organisme.
Climadiagramele dau relaţii asupra condiţiilor medii de temperatură şi precipitaţii dintr-un
loc în decursul anului. Pun în evidenţă durata şi intensitatea perioadelor relativ umede şi aride ale
anului sau a perioadelor reci de iarnă şi posibilitatea de apariţie unor geruri timpurii sau târzii. Pe
aceste grafice sunt reprezentaţi şi alţi indici climatici, astfel încât ele pot oglindi cele mai importante
elemente pentru caracterizarea climatului din punct de vedere ecologic. Există mai multe tipuri de
climadiagrame care poartă numele autorilor ce le-au conceput.
Climadiagrama de tip Peguy oferă indicaţii asupra perioadelor de uscăciune, secetă,
umede din cursul unui an. În acest sens, pentru întocmirea acestui tip de climadiagramă se
reprezintă pe abcisă temperatura (0C), şi pe ordonată precipitaţiile (mm). Se construieşte un triunghi
dreptunghic ale cărui vârfuri corespund cu următoarele coordonate: t=00C, p=0 mm; t=160C, p=200
mm; t=230C, p=45 mm. Triunghiul desemnat de aceste puncte serveşte pentru a caracteriza din
punct de vedere pluviometric lunile anului. Pentru că în condiţiile României majoritatea lunilor se
află în interiorul triunghiului, Petre Gâştescu a adus o îmbunătăţire acestui sistem de reprezentare,
trasând cele trei mediane în interiorul triunghiului.
Valorile medii ale temperaturii şi precipitaţiilor apar pentru fiecare lună reprezentate printr-
un punct lângă care se indică prin cifre romane numărul lunii respective. Punctele reprezentând
lunile se unesc prin linii drepte, în ordinea lor, inclusiv luna decembrie cu luna ianuarie. Suprafaţa
delimitată prin unirea punctelor de corelare reprezintă grafic condiţiile termice şi pluviometrice ale
localităţii date de forma unui poligon neregulat.
Pe acelaşi grafic pot fi reprezentate climadiagrame de tip Peguy de la mai multe staţii meteo.
În final se va nota altitudinea staţiilor şi valorile medii anuale de temperatură şi precipitaţii.
Exerciţiu de laborator. Să se întocmească climadiagrama de tip Peguy pentru staţiile meteo
Piteşti, Sulina şi Vf. Omu.

Climadiagrama de tip Walter şi Lieth

Acest tip de climadiagramă redă condiţiile medii de temperatură şi precipitaţii dintr-o
anumită staţiune în decursul anului. Pune în evidenţă durata şi intensitatea perioadelor relativ umede
şi relativ aride ale anului, durata şi intensitatea perioadelor reci de iarnă şi posibilitatea de apariţie a
unor geruri timpurii sau târzii. Astfel, din această climadiagramă se pot obţine cele mai importante
elemente pentru aprecierea climatului din punct de vedere ecologic. Concepând acest tip de
climadiagramă, Walter şi Lieth s-au bazat pe indicele xerotermic al lui Gaussen. Acesta consideră
că seceta se instalează atunci când precipitaţiile lunare (p) exprimate numeric sunt inferioare
dublului temperaturii medii lunare (t). Se consideră perioada de secetă intervalul în care curba
temperaturii coboară sub cea a precipitaţiilor. Perioadele opuse celor de secetă se numesc perioade
ombrice.
- În cazul climadiagramei de tip Walter şi Lieth pe abcisă se înscriu lunile anului din ianuarie
până în decembrie la staţiunile din emisfera nordică şi din iulie până în iunie la staţiunile din
emisfera sudică, astfel încât anotimpul cald al anului să fie la mijlocul diagramei. Pe
ordonată se înscriu temperatura şi precipitaţiile la scara ½, astfel încât la 100C=20 mm
precipitaţii. Acest raport de ½ se păstrează în toate diagramele putându-se evidenţia un
anotimp relativ arid când curba temperaturii se află deasupra curbei precipitaţiilor şi a unui
anotimp umed când curba precipitaţiilor se află deasupra curbei temperaturii. Walter a
introdus şi o curbă ajutătoare pentru precipitaţii cu raportul 1/3 (la 100C=30 mm precipitaţii)
pentru a marca alături de secetă şi o perioadă de uscăciune mai puţin pronunţată. Din modul
în care se dispun şi se intersectează aceste curbe rezultă următoarele:
- perioadele foarte umede în intervalul cuprins între curba temperaturii şi cea a precipitaţiilor
la scara ½ cu valoarea de peste 100 mm.

1
 - perioadele umede în intervalul cuprins între curba temperaturii şi cea a precipitaţiilor la scara
½ cu valoarea de sub 100 mm.
- perioade de uscăciune – intersectarea curbei temperaturii cu cea a precipitaţiilor la scara 1/3.
- perioade de secetă - intersectarea curbei temperaturii cu cea a precipitaţiilor la scara 1/2.

Pe climadiagrama de tip Walter şi Lieth aceste perioade se marchează astfel:

- perioadele foarte umede în negru
- perioadele umede cu haşură verticală
- perioadele de uscăciune cu haşură orizontală întreruptă
- perioadele de secetă punctat

Pentru a mări valoarea informativă a climadiagramei în partea de jos sunt reprezentate sub
forma unor benzi de lungime corespunzătoare şi alte elemente:
- durata anotimpului rece corespunzătoare lunilor cu temperaturile minime zilnice sub 00C (în
negru)
- perioadele cu îngheţuri timpurii sau târzii corespunzătoare lunilor cu temperaturile minime
absolute sub 00C (haşură oblică)
- la mijloc prin cifră durata medie a perioadei fără îngheţ (zile)

În partea de sus a climadiagramei se notează: numele staţiei meteo, altitudinea, numărul

anilor de observaţie, temperatura medie anuală (0C), precipitaţiile medii anuale (mm).
În funcţie de scop şi destinaţie în partea din stânga a diagramei de-a lungul ordonatei sunt
notate şi alte valori: temperatura minimă absolută, media zilnică a temperaturilor minime ale lunii
celei mai reci, media zilnică a temperaturilor maxime ale lunii celei mai calde, temperatura maximă
absolută şi uneori amplitudinea zilnică medie a temperaturii. Unele date pot lipsi când nu există
valori corespunzătoare sau când nu interesează în studiul ecologic.
Exerciţiu de laborator. Să se întocmească climadiagrama de tip Walter şi Lieth pentru
staţiile meteo Piteşti, Sulina şi Vf. Omu.

2
3
4
5